Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te imi ra anei oe i te haapuraa ia Iehova ra?

Te imi ra anei oe i te haapuraa ia Iehova ra?

“E faaora Iehova i te varua o to ˈna ra mau tavini; e ore hoi te hoê e tiaturi ia ˈna ra e faaruehia [aore ra faahapahia].”—SAL. 34:22.

HIMENE: 8, 54

1. No te hara, eaha te huru aau o e rave rahi tavini taiva ore a te Atua?

 UA PAPAI te aposetolo Paulo: “Auê hoi au te taata ati rahi e!” (Roma 7:24) I teie mahana, mea rahi te tavini taiva ore a te Atua te toaruaru e te ahoaho nei mai ia Paulo. No te aha? No te mea noa ˈtu te hinaaro ra tatou ia mauruuru Iehova ia tatou, ua tutuuhia mai te hara e te huru tia ore ia tatou paatoa. E toaruaru ïa tatou aita anaˈe oia i mauruuru ia tatou. Ua manaˈo atoa vetahi mau Kerisetiano o tei rave i te hoê hara rahi e eita Iehova e faaore i ta ratou hara.

2. (a) E nafea te Salamo 34:22 e faaite ai e aita e faufaa ia faateimaha te mau tavini a te Atua ia ratou i te manaˈo faahapa? (b) Eaha ta tatou e haapii mai i roto i teie tumu parau? (A hiˈo i te tumu parau tarenihia “Haapiiraa aore ra auraa taipe?”)

2 Te haapapu mai ra te mau Papai e mai te peu e imi tatou i te haapuraa ia Iehova ra, aita ïa e faufaa ia tamau tatou i te faahapa ia tatou iho. (A taio i te Salamo 34:22.) Eaha râ te auraa ia imi i te haapuraa ia Iehova ra? Eaha te titauhia ia rave mai te peu e hinaaro tatou ia faaite mai Iehova i te aroha hamani maitai a faaore atu ai i ta tatou mau hara? E ite mai tatou i te pahonoraa i teie mau uiraa a haapii ai no nia i te faanahoraa o te mau oire haapuraa i Iseraela i tahito ra. Ua haamauhia teie faanahoraa i raro aˈe i te faufaa o te Ture, o tei monohia i te Penetekose 33. No ǒ mai râ te Ture ia Iehova ra. No reira, i roto i te faanahoraa o te mau oire haapuraa, te haapii ra tatou e nafea Iehova e hiˈo ai i te hara, te feia rave hara, e tei tatarahapa. Na mua, e hiˈo anaˈe no te aha i haamauhia ˈi te mau oire haapuraa i Iseraela e mea nafea te reira i faanahohia ˈi.

“A FAATAA NA I TE OIRE HAAPURAA NO OUTOU”

3. Eaha tei titauhia ia rave te mau Iseraela i te hoê taparahi taata?

3 E hepohepo roa Iehova ia taparahi-pohe-hia hoê taata. Mai te peu e taparahi pohe te hoê Iseraela i te tahi atu taata, e titauhia ïa ia haapohehia oia e te fetii tane piri roa ˈˈe o te taata tei pohe. E parauhia taua fetii ra “te tahoo.” (Num. 35:19) Na roto i tera ravea, e aufau ïa te taparahi taata i te ora o tei pohe i to ˈna iho ora. Mai te peu e aita te taparahi taata e haapohe-oioi-hia, e nehenehe te Fenua tǎpǔhia e viiviihia, aore ra e ere i to ˈna moˈaraa. Ua na ô Iehova: “Eiaha outou e haaviivii i te fenua ta outou e parahi ra” ma te haamanii i te toto taata, te auraa, ma te taparahi pohe i te hoê taata.—Num. 35:33, 34.

4. Eaha te tupu ia haapohe te hoê Iseraela i te hoê taata ma te opua ore?

4 Eaha râ te tupu ia haapohe te hoê Iseraela i te hoê taata ma te opua ore? Noa ˈtu e ere mea opuahia, e hara noa râ ta ˈna i rave a haapohe ai i te hoê taata hapa ore. (Gen. 9:5) I roto i teie huru tupuraa, ua parau Iehova e e nehenehe te aroha hamani maitai e faaitehia. E nehenehe ïa te taparahi taata e horo e tapuni i te tahoo i roto hoê o na ono oire haapuraa. Ia fariihia o ˈna ia faaea mai i roto i tera oire, ua fanaˈo ïa oia i te paruru. E titauhia râ ia faaea oia i roto i te oire haapuraa e tae roa ˈtu i te mahana e pohe ai te tahuˈa rahi.—Num. 35:15, 28.

5. No te aha te faanahoraa o te mau oire haapuraa e tauturu mai ai ia taa maitai atu â ia Iehova?

5 E ere na te taata i feruri i te faanahoraa o te mau oire haapuraa. No ǒ mai ia Iehova ra tera faanahoraa. Ua faaue oia ia Iosua: “E parau atu oe i te tamarii a Iseraela, . . . A faataa na i te oire haapuraa no outou.” I faataahia na taua mau oire ra ei mea moˈa. (Ios. 20:1, 2, 7, 8) Na Iehova i faaoti ia faataahia teie mau oire. Mea rahi ïa ta tatou e nehenehe e haapii mai no nia ia Iehova i teie faanahoraa. Ei hiˈoraa, e tauturu mai te reira ia taa maitai atu â i to Iehova aroha hamani maitai. E e haapii atoa mai te reira no nia i te ravea e nehenehe atu ai tatou e imi i te haapuraa ia Iehova ra i teie mahana.

IA FAAITE OIA I TO ˈNA TUPURAA I TE MAU MATAHIAPO

6, 7. (a) A faataa na i te tuhaa a te mau matahiapo ia haava ratou i te hoê taata tei haapohe i te tahi atu ma te opua ore. (A hiˈo i te hohoˈa matamua.) (b) No te aha e haerea paari ia paraparau tei horo ê i te mau matahiapo?

6 Mai te peu e haapohe hoê Iseraela i te hoê taata ma te opua ore, mea tia ia horo o ˈna i te oire haapuraa a faaite atu ai i to ˈna tupuraa i te feia tavana, aore ra te mau matahiapo, i te uputa o te oire. Mea tia ia farii maitai te mau matahiapo ia ˈna. (Ios. 20:4) Tau taime i muri mai, e faahoˈi ratou ia ˈna ia haavahia oia e te mau matahiapo o te oire i reira te haapoheraa i te tupuraa. (A taio i te Numera 35:24, 25.) Mai te peu e faaoti tera mau matahiapo e aita iho â te pohe i opuahia, e faahoˈi ïa ratou i te taata horo ê i te oire haapuraa.

7 No te aha mea titauhia ia paraparau tei horo ê i te mau matahiapo? E haapao maitai te mau matahiapo ia vai mâ noa te amuiraa o Iseraela e e tauturu ratou i te taparahi taata ia fanaˈo i to Iehova aroha hamani maitai. Ua papai te hoê aivanaa Bibilia e mai te peu aita tei horo ê e haere e farerei i te mau matahiapo, e nehenehe oia e haapohehia. Ua papai atoa oia e e amo tei horo ê i te utua o to ˈna iho pohe no te mea aita o ˈna i rave i ta te Atua i faaue atu. I titauhia na i te hoê taata tei haapohe i te tahi atu ma te opua ore ia ani i te tauturu, a farii atu ai i te reira ia ore oia e haapohehia. Mai te peu e aita o ˈna e haere i te hoê oire haapuraa, e nehenehe ïa te fetii piri roa ˈˈe o te taata i haapohehia e taparahi pohe ia ˈna.

8, 9. No te aha mea tano ia haere te hoê Kerisetiano o tei rave i te hoê hara rahi e paraparau i te mau matahiapo?

8 I teie mahana, no te faatupu faahou i te hoê auhoaraa maitai e o Iehova, mea titauhia ia haere te hoê Kerisetiano o tei rave i te hoê hara rahi e farerei i te mau matahiapo ia nehenehe ratou e tauturu ia ˈna. No te aha mea faufaa roa ˈi? A tahi, na Iehova i faatoroa i te mau matahiapo no te haava i te tahi mau hara rahi. (Iak. 5:14-16) A piti, ua faatoroahia te mau matahiapo no te tauturu i te feia rave hara tatarahapa ia fanaˈo faahou i te farii maitai a te Atua, a ape atu ai i te rave-faahou-raa i ta ratou hara. (Gal. 6:1; Heb. 12:11) A toru, o te mau matahiapo tei faatiahia e tei faaineinehia no te faaitoito i te feia rave hara tatarahapa e no te tamǎrû i to ratou mauiui e manaˈo faahapa. No Iehova, e “pupuniraa i te mataˈi rahi” ratou. (Isa. 32:1, 2) Teie faanahoraa, e ravea ïa no te Atua no te faaite i to ˈna aroha hamani maitai ia tatou.

9 Mea rahi te tavini a te Atua tei mâha i to ratou aparauraa e te mau matahiapo a fanaˈo atu ai i ta ratou tauturu. Ei hiˈoraa, ua rave hoê taeae o Daniel te iˈoa i te hoê hara rahi, aita râ i haere e farerei i te mau matahiapo e rave rahi avaˈe te maoro. Ua parau oia: “I muri aˈe i tera rahiraa taime tei mairi, ua manaˈo vau e aita te mau matahiapo e nehenehe e tauturu faahou mai ia ˈu.” Tera râ, i taiâ noa na oia ia faaroo te tahi taata no nia i te hara ta ˈna i rave, haamata noa ïa oia i ta ˈna mau pure atoa ma te faaite i te tatarahapa ia Iehova. I te pae hopea, ani atura oia i te tauturu i te mau matahiapo. A feruri ai i taua tupuraa ra, te parau ra oia: “Ua taiâ iho â vau i te haafatata ˈtu ia ratou. I muri iho râ, mai te huru ra e ua tatarahia te tahi mea teiaha roa mai nia mai i to ˈu tapono.” Ua nehenehe atura ïa Daniel e paraparau faahou ia Iehova ma te hapa ore. I teie nei, e manaˈo haava mâ to ˈna, e ua riro mai oia ei tavini tauturu.

A “HORO I TE REIRA MAU OIRE”

10. Ia faaorehia ta ˈna hara, eaha tei titauhia i te hoê taparahi taata?

10 Ia faaorehia ta ˈna hara, ua titauhia ia haavitiviti te taparahi taata i te horo i te oire haapuraa piri roa ˈˈe. (A taio i te Iosua 20:4.) E ora oia mai te peu e haere oia i te oire haapuraa a faaea noa ˈtu ai i reira e tae roa ˈtu i te mahana e pohe ai te tahuˈa rahi. E haapaeraa teie no te taata horo ê. E titauhia ia vaiiho o ˈna i ta ˈna ohipa, to ˈna fare e e ere atoa oia i to ˈna tiamâraa e ratere. * (Num. 35:25) E ora mai râ o ˈna. Mai te peu e faarue o ˈna i te oire i te tahi atu taime, e faaite ïa tei horo ê e aita o ˈna e tâuˈa ra i te mea e ua haapohe o ˈna i te tahi taata. E e haafaufaa ore atoa oia i to ˈna iho ora.

11. E nafea te hoê Kerisetiano tatarahapa e faaite ai e e mauruuru rahi to ˈna i te aroha hamani maitai o te Atua?

11 I teie mahana, e tia atoa ia rave te hoê taata hara tatarahapa i te tahi mau ohipa ia faaorehia ta ˈna hara e te Atua. Mea tia ia faaea oia i te rave i te mau ohipa e turai ia ˈna ia rave i te hara, e ia ape i te mau mea atoa e aratai ia ˈna i te hara rahi. Ua faataa te aposetolo Paulo eaha ta te tahi mau Kerisetiano tatarahapa i Korinetia i rave. Ua papai oia: “Eaha te mea e ite-mau-hia ra i to outou otoraa ia au i te hinaaro o te Atua: ua haapapu outou iho e aita ta outou e hapa, ua riri outou i te ino, ua mǎtaˈu i te Atua, ua hinaaro mau e tatarahapa, ua faaite i te itoito rahi e ua faatitiaifaro i te hape.” (Kor. 2, 7:10, 11) No reira, mai te peu e rave tatou i te mau mea atoa no te faaea i te rave i te hara, e faaite tatou ia Iehova e te haapeapea ra tatou no to tatou tupuraa e aita atoa tatou e manaˈo e fanaˈo noa tatou i to ˈna aroha hamani maitai mai tera noa.

12. Eaha te titauhia ia vaiiho te hoê Kerisetiano no te tamau i te fanaˈo i to Iehova aroha hamani maitai?

12 Eaha te titauhia ia vaiiho te hoê Kerisetiano no te tamau i te fanaˈo i to Iehova aroha hamani maitai? Mea titauhia ia ineine oia i te vaiiho i te mau mea ta ˈna e au mai te peu e turai te reira ia ˈna ia rave i te hara. (Mat. 18:8, 9) Ei hiˈoraa, mai te peu e turai to oe mau hoa ia oe ia rave i te mau ohipa mea riri na te Atua, e faaea anei oe i te amui atu ia ratou ra? Mai te peu e mea fifi ia haavî ia oe iho ia inu oe i te ava, e ape anei oe i te mau tupuraa o te nehenehe e turai ia oe ia inu hua? Mai te peu e mea fifi ia haavî i to oe mau hinaaro tia ore i te pae o te taotoraa e te tahi apiti, e ape anei oe i te mataitai i te mau hohoˈa teata, reni Internet, aore ra te tahi mau ohipa o te turai ia oe ia faatupu i te tahi mau manaˈo viivii? A haamanaˈo, mea hoona te mau haapaeraa atoa ta tatou e rave no te faaroo i ta Iehova mau ture. Aita e mea ino atu â i te manaˈo e ua faaruehia tatou e Iehova. E aita e mea maitai aˈe i te iteraa i to Iehova “aroha [aore ra here taiva ore] mure ore.”—Isa. 54:7, 8.

“EI HAAPURAA TE REIRA NO OUTOU”

13. A faataa no te aha te hoê taata tei horo ê i nehenehe ai e ite i te hau e te oaoa i roto i te oire haapuraa.

13 To roto anaˈe tei horo ê i te oire haapuraa, ua ora ïa oia. Ua parau Iehova no teie mau oire: “Ei haapuraa te reira no outou.” (Ios. 20:2, 3) Aita Iehova i titau ia haava-faahou-hia tei horo ê no te hoê noa â tupuraa. Eita atoa te tahoo e fariihia i roto i te oire no te haapohe ia ˈna. To roto anaˈe tei horo ê i te oire, to raro aˈe ïa oia i te paruru a Iehova. Aita o ˈna i ponaohia i roto i te hoê fare auri. E nehenehe oia e rave i te ohipa, e tauturu ia vetahi ê e e tavini ia Iehova ma te hau. E oraraa oaoa mau ta ˈna e nehenehe e fanaˈo!

E nehenehe oe e tiaturi e te faaore ra Iehova i ta oe mau hara (A hiˈo i te paratarafa 14-16)

14. Ia papu maitai i te hoê Kerisetiano tatarahapa i te aha?

14 Te vai ra te tahi mau tavini a te Atua tei rave na i te hara rahi o te faahapa noa ra ia ratou noa ˈtu ua tatarahapa ratou. Te manaˈo atoa ra vetahi e eita roa ˈtu Iehova e haamoˈe i ta ratou i rave. Mai te peu e tera atoa to oe manaˈo, ia papu maitai ia oe e, ia faaore Iehova i ta oe hara, e haamoˈe roa o ˈna i te reira. Eiaha ïa oe e tamau noa i te faahapa ia oe. Tera tei tupu no Daniel, tei faahitihia na mua ˈtu. I muri aˈe i to te mau matahiapo aˈoraa e tautururaa ia ˈna ia fanaˈo faahou i te hoê manaˈo haava mâ, ua mâha roa oia. Te parau ra oia: “Aita e tumu faahou ia faahapa vau ia ˈu. Ua faaore-anaˈe-hia te hara, aita faahou ïa. Mai ta Iehova i parau, te rave ra o ˈna i ta tatou mau hopoia a faarue atu ai i te reira i te atea ê. Eita oe e ite faahou i te reira.” To roto anaˈe tei horo ê i te oire haapuraa, aita ïa e tumu faahou ia taiâ o ˈna e haere mai te tahoo e haapohe ia ˈna. Hoê â huru ia faaore Iehova i ta tatou hara, aita e tumu ia taiâ tatou e e haamanaˈo faahou mai oia i te reira aore ra e faautua oia ia tatou no te reira.—A taio i te Salamo 103:8-12.

15, 16. Ua ite oe e ua aufau Iesu i te hoo e e Tahuˈa rahi oia no tatou, e nafea ïa te reira e haapuai ai i to oe tiaturi i te aroha hamani maitai o te Atua?

15 Ia faaauhia i te mau Iseraela, mea rahi aˈe te tumu tatou e tiaturi ai i to Iehova aroha hamani maitai. I muri aˈe i to Paulo faahaparaa ia ˈna ma te parau e e “taata ati rahi” oia no te mea aita oia i auraro ia Iehova ma te tia roa, ua na ô oia: “Ia haamauruuruhia te Atua na roto ia Iesu Mesia to tatou Fatu!” (Roma 7:25) Eaha te auraa o tera parau ta ˈna? Noa ˈtu ua aro noa Paulo i to ˈna mau hinaaro hara e ua rave atoa i te hara na mua ˈˈe, ua tatarahapa oia. Ua tiaturi ïa oia e ua faaore iho â Iehova i ta ˈna mau hara na roto i te tusia taraehara o Iesu. Inaha ua aufau Iesu i te hoo, e nehenehe ïa tatou e fanaˈo i te hoê manaˈo haava mâ e te hau o roto. (Heb. 9:13, 14) Ei Tahuˈa rahi no tatou, e tia atoa ia Iesu “ia faaora roa i te feia e faafatata nei i te Atua na roto ia ˈna, no te mea te ora noa ra oia no te taparuparu i te Atua no ratou.” (Heb. 7:24, 25) I tahito ra, ua tauturu te tahuˈa rahi i te mau Iseraela ia papu maitai ia ratou e e faaore iho â Iehova i ta ratou mau hara. Inaha o Iesu to tatou Tahuˈa rahi, mea rahi atu â ïa te tumu ia tiaturi tatou e e “itehia mai ia tatou te aroha e te hamani maitai rahi ia hinaaro tatou i te tauturu.”—Heb. 4:15, 16.

16 No te imi i te haapuraa ia Iehova ra, mea titauhia ïa ia faatupu tatou i te faaroo i te tusia o Iesu. Eiaha e manaˈo e no te huitaata anaˈe te hoo. A tiaturi e te faufaahia ra oe i taua hoo ra. (Gal. 2:20, 21) A tiaturi e, maoti te hoo, te faaore ra Iehova i ta oe mau hara. A tiaturi e te horoa ra te hoo i te tiaturiraa ia oe e ora e a muri noa ˈtu. Te tusia o Iesu, o te ô ïa ta Iehova i pûpû atu na oe!

17. No te aha oe e hinaaro ai e imi i te haapuraa ia Iehova ra?

17 Te tauturu mai ra te mau oire haapuraa ia ite i te aroha hamani maitai o Iehova. Te haapii mai ra teie faanahoraa no ǒ mai i te Atua ra e mea moˈa te ora. Te faaite atoa mai ra te reira e nafea te mau matahiapo e tauturu ai ia tatou, eaha te auraa ia tatarahapa mau, e no te aha ia papu iho â ia tatou e e faaore Iehova i ta tatou mau hara. Te imi ra anei oe i te haapuraa ia Iehova ra? Aita ˈtu e haapuraa maitai aˈe! (Sal. 91:1, 2) I roto i to muri mai tumu parau, e hiˈo mai tatou e nafea te mau oire haapuraa e tauturu mai ia pee ia Iehova, te hiˈoraa maitai roa ˈˈe o te parau-tia e te aroha hamani maitai.

^ Ia au i te tahi mau taata îite ati Iuda, e haere atoa na te utuafare piri o te taata horo ê i te oire haapuraa no te faaea ia ˈna ra.