Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te horoa nei oia i te itoito no tei paruparu

Te horoa nei oia i te itoito no tei paruparu

Ta tatou irava no te matahiti 2018: “O te feia râ e tiaturi ia Iehova, e noaa ïa te etaeta apî.”—ISA. 40:31.

HIMENE: 3, 47

1. Eaha te tahi o te mau fifi ta tatou e faaruru e no te aha o Iehova e mauruuru ai i ta ˈna mau tavini taiva ore? (A hiˈo i te mau hohoˈa matamua.)

 E TE mau taeae e tuahine here e, e ere te oraraa i roto i te faanahoraa o teie ao i te mea ohie. E rave rahi i rotopu ia outou o te mauiui nei no te maˈi ino mau. Noa ˈtu e matahiti paari to vetahi, te haapao ra ratou i te hoê fetii ruhiruhia. Area te tahi atu, te faaitoito ra i te faatamaa i to ratou utuafare. E ua ite matou, e rave rahi o outou te faaruru ra i te rahiraa o tera mau fifi i te hoê â taime. E titau rahi ïa te reira i to outou taime, puai e ta outou moni. Ua papu râ ia outou e tauturu atu iho â o Iehova. E tiaturi outou i te reira no te mea tera ta ˈna i fafau. Auê o Iehova i te mauruuru i to outou faaroo!

2. E nafea tatou e itoitohia ˈi i te Isaia 40:29, eaha râ te hape ta vetahi e rave nei?

2 I te tahi taime, ua manaˈo aˈena anei outou eita e haere faahou ia outou ia faaoromai? Mai te peu e e, e ere o outou anaˈe tei manaˈo mai tera. Tera atoa te huru o vetahi tavini haapao maitai o te Atua i tahito ra. (Arii 1, 19:4; Ioba 7:7) Eaha râ tei tauturu ia ratou ia faaoromai? Ua turui ratou i nia ia Iehova no te fanaˈo i te puai. Te parau ra te Bibilia e horoa te Atua i “te itoito no te matapouri,” aore ra paruparu. (Isa. 40:29) I roto râ i te fifi, te manaˈo nei te tahi mau tavini o te Atua mea maitai aˈe ia faaea maa taime i te tavini ia Iehova. No ratou, ua riro te taviniraa ia Iehova ei mea teimaha, e ere faahou râ i te haamaitairaa. E faaea ïa ratou i te taio i te Bibilia, i te haere i te mau putuputuraa e i te poro. Ua hape roa râ ratou, tera mau hoi ta Satani e hinaaro ra.

3. (a) Eaha te rave ia ore Satani e haaparuparu ia tatou? (b) Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie haapiiraa?

3 Te hinaaro ra te Diabolo ia paruparu tatou. Ua ite râ o ˈna e vai itoito noa tatou ia rahi ta tatou ohipa i roto i te taviniraa ia Iehova. No reira, ia paruparu te tino e ia hepohepo te feruriraa, eiaha e faaatea ê ia Iehova. A tamau râ i te faafatata ia ˈna. Te na ô ra te Bibilia: “E faaitoito oia ia outou, e haapuai oia ia outou.” (Pet. 1, 5:10; Iak. 4:8) I roto i teie haapiiraa, e hiˈopoa mai tatou i te Isaia 40:26-31 o te haapapu e nehenehe iho â o Iehova e horoa mai i te puai. E hiˈo atoa tatou e piti tupuraa e paruparu ai paha tatou no te tavini ia Iehova. I muri iho, e haapii tatou e nafea te mau aratairaa Bibilia e tauturu mai ai ia tamau i te faaoromai.

E NOAA TE ETAETA APÎ I TE FEIA E TIATURI IA IEHOVA

4. Eaha te haapiiraa e huti mai i te Isaia 40:26?

E nehenehe o Iehova e horoa ˈtu i te puai no te faaoromai i roto i te fifi

4 A taio i te Isaia 40:26. Aita i tia aˈenei i te hoê taata ia taio i te mau fetia atoa o te ao nui. Te parau nei te mau aivanaa e 400 miria paha fetia i roto noa i to tatou haapueraa fetia. Area o Iehova, ua horoa oia i te iˈoa no te mau fetia atoa. Eaha ta te reira e haapii mai no nia ia Iehova? Mai te peu mea haapao oia i te mau fetia, eaha ˈtu â ïa no outou! A feruri na, te tavini ra outou ia Iehova no to outou here ia ˈna, aita outou i faahepohia ia na reira. (Sal. 19:1, 3, 14) Ua ite to tatou Metua here i te mau mea atoa no nia ia outou. Te parau ra hoi te Bibilia, “ua taio-pauroa-atoa-hia te rouru o to outou upoo” e te Atua. (Mat. 10:30) Te haapapu mai ra o Iehova e te ite ra oia “i te mau mahana o te feia parau-tia.” (Sal. 37:18) Te ite ra o Iehova i ta outou e faaruru ra e e nehenehe oia e horoa ˈtu i te puai no te faaoromai i roto i te fifi.

5. No te aha tatou e papu ai e nehenehe o Iehova e horoa mai i te puai?

5 A taio i te Isaia 40:28. O Iehova te tumu o te puai. A hiˈo na i te faito puai ta ˈna i horoa i te mahana. Ua parau te aivanaa David Bodanis, ua tuea te puai ta te mahana e faatupu i roto hoê noa tetoni i te puai ia paaina e miria paura atomi. Ua numera te tahi atu aivanaa e navai te faito puai ta te mahana e faatupu i roto hoê noa tetoni no te horoa i te uira i te mau taata atoa na te ao nei no te hoê maororaa 200 000 matahiti! Aita anei te reira e haapapu ra e nehenehe iho â o Iehova, no ǒ mai ia ˈna te puai o te mahana, e horoa mai i te puai ta tatou e hinaaro no te faaoromai i te fifi?

6. Eaha te auraa mea mâmâ ta Iesu zugo e e nafea tatou e faufaahia ˈi i te reira?

6 A taio i te Isaia 40:29. Mea oaoa aˈe tatou ia tavini ia Iehova. Ua na ô Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ: “A rave mai i ta ˈu zugo i nia ia outou.” Ua parau atoa oia i muri iho: “E ite ïa outou i te tamahanahanaraa. Mea mǎrû hoi ta ˈu zugo, e mea mâmâ ta ˈu hopoia.” (Mat. 11:28-30) I te tahi taime, ua rohirohi roa paha tatou na mua ˈˈe a haere ai i te putuputuraa aore ra i te pororaa. Mai te aha râ to tatou huru a hoˈi ai i te fare? Aita anei tatou i tamahanahanahia e noaa faahou mai nei te itoito no te faaruru i te fifi? E parau mau iho â mea mâmâ ta Iesu zugo, aore ra hopoia!

7. A horoa i te tahi hiˈoraa o te faaite ra mea mau tei parauhia i roto i te Mataio 11:28-30.

7 A hiˈo na i ta te hoê tuahine i faaruru. Ua roohia oia i te hoê maˈi o te haaparuparu i to ˈna tino. Pinepine atoa oia i te hepohepo e e tamau to ˈna upoo i te mauiui roa ino. I te tahi taime, e ere roa ˈtu i te mea ohie no ˈna ia tae i te mau putuputuraa. I te hoê râ mahana, ua faaitoito oia i te haere e teie ta ˈna i papai i muri aˈe: “Ua horoahia te hoê oreroraa parau i nia i te toaruaruraa. E mau manaˈo î i te here e te aumihi tei faaitehia mai, ua taˈi roa vau. Ua haamanaˈo mai te reira mea faufaa ia tae i te mau putuputuraa.” Ua oaoa roa oia i te faaitoitoraa i te haere i te putuputuraa!

8, 9. Eaha ta te aposetolo Paulo i hinaaro e parau i to ˈna papairaa: “Ia paruparu hoi au, i reira ïa vau e puai ai”?

8 A taio i te Isaia 40:30. Mea faufaa ia huti mai tatou paatoa i teie haapiiraa, mea aravihi paha tatou i roto e rave rahi tuhaa, mea iti râ ta tatou e rave na nia i to tatou iho puai. Mea rahi ta te aposetolo Paulo e nehenehe e rave, eita râ e tia ia ˈna ia rave i te mau mea atoa ta ˈna e hinaaro. A faaite ai oia i to ˈna manaˈo i te Atua, teie ta Iehova i pahono ia ˈna: “I roto hoi i te paruparu e ite-maitai-hia ˈi te rahi o to ˈu puai.” Ua taa ia Paulo i ta Iehova i parau atu ia ˈna. No reira oia i na ô ai: “Ia paruparu hoi au, i reira ïa vau e puai ai.” (Kor. 2, 12:7-10) Eaha ta ˈna i hinaaro e parau?

9 Ua taa ia Paulo mea iti ta ˈna e nehenehe e rave na nia i to ˈna iho puai. E hinaaro oia i te tauturu o tei puai aˈe ia ˈna. E nehenehe te varua moˈa o te Atua e horoa ia Paulo i te puai i te taime e paruparu ai o ˈna. E ere râ tera anaˈe, e nehenehe atoa hoi te varua moˈa e horoa ia ˈna i te puai no te rave i ta ˈna e ore e nehenehe e rave na nia i to ˈna iho puai! E tia atoa i te varua moˈa o te Atua ia ohipa i nia ia tatou mai tera. Ia horoa mai o Iehova i to ˈna varua moˈa, e puai-mau-hia tatou!

10. Mea nafea o Iehova i te tautururaa ia Davida ia faaoromai i roto i te fifi?

10 Ua ite pinepine te papai salamo o Davida mea nafea te varua moˈa o te Atua i te horoaraa ia ˈna i te puai. Teie ta ˈna i himene: “Na oe i puehu ai te tiaa aito ra ia ˈu; na tau Atua i oˈua ˈi au na nia i te pare.” (Sam. 2, 22:30) I te tahi taime, e riro atoa to tatou mau fifi mai te patu teitei ra te huru o te ore e tia ia tatou ia haapauma na nia i to tatou iho puai. E hinaaro tatou i te tauturu a Iehova.

11. E nafea te varua moˈa e tauturu mai ai ia faaoromai i roto i te fifi?

11 A taio i te Isaia 40:31. Eita te aeto e nehenehe e rere noa na nia i to ˈna iho puai. No te âhu, e maraa te mau mataˈi veavea i nia e na te reira e tauturu i te aeto ia rere i nia roa i te raˈi. Maoti atoa tera ravea e nehenehe ai te aeto e rere i te vahi atea roa ma te ore e rohirohi. No reira ia farerei outou i te hoê fifi rahi mau, a haamanaˈo i te aeto. A taparu ia Iehova ia horoa ˈtu i te puai maoti “te tauturu, te varua moˈa.” (Ioa. 14:26) E nehenehe tatou e ani ia Iehova i to ˈna varua moˈa i te mau taime atoa, 24 hora i nia i te 24. E ani atoa anaˈe i ta Iehova tauturu ia tupu te peapea i roto ia tatou e te tahi atu taeae aore ra tuahine. No te aha râ te peapea e tupu ai i rotopu i te mau Kerisetiano?

12, 13. (a) Eaha te tumu e tupu iho â te peapea i rotopu i te mau Kerisetiano? (b) Eaha ta te oraraa o Iosepha e haapii mai ra no nia ia Iehova?

12 I te mea e taata tia ore tatou paatoa, e tupu iho â te peapea i rotopu i te mau Kerisetiano. I te tahi taime, eita tatou e au i ta vetahi ê i parau aore ra i rave. Aita anaˈe, o tatou tei na reira i nia i te tahi atu. E ere roa ˈtu i te mea ohie e e tamata te reira i to tatou faaroo. E nehenehe râ tatou e haapapu i to tatou taiva ore ia Iehova i tera mau taime. Eaha ïa te rave? E haapii anaˈe i te ohipa amui e to tatou mau taeae e tuahine. Mea here hoi na Iehova ia ratou noa ˈtu to ratou mau vahi paruparu. E tia atoa ïa ia na reira tatou.

Aita o Iehova i faarue ia Iosepha, eita atoa o ˈna e faarue ia outou (A hiˈo i te paratarafa 13)

13 E vaiiho o Iehova ia tamatahia te faaroo o ta ˈna mau tavini. Eaha tatou e parau ai mai tera? A hiˈo na i tei tupu i roto i te oraraa o Iosepha. I to ˈna apîraa, ua feii to ˈna mau taeae ia ˈna. Hoo atura ratou ia Iosepha e riro ihora oia ei tîtî i Aiphiti. (Gen. 37:28) Ua ite maitai o Iehova i tei tupu e ua oto atoa no tei ravehia i nia i to ˈna hoa, to ˈna tavini haapao maitai ra o Iosepha. Aita o Iehova i tapea i te reira, ua vaiiho râ ia tupu. I muri aˈe, ua parihia Iosepha i te tamataraa i te mafera i te vahine a Potiphara e hurihia ˈtura i te fare tapearaa. Ua vaiiho atoa o Iehova ia faaruru Iosepha i te reira. Te auraa anei ua faarue te Atua ia Iosepha? Aita roa ˈtu. Te parau ra hoi te Bibilia, “tei ia ˈna hoi Iehova, e te mau mea atoa ta ˈna i rave ra, na Iehova ïa i faariro ei mea maitai.”—Gen. 39:21-23.

14. E nafea tatou e maitaihia ˈi ia faarue tatou i te riri?

14 Te tahi atu hiˈoraa, o Davida ïa. Mea ino mau tei ravehia i nia ia ˈna. Noa ˈtu râ, aita teie hoa o te Atua i vaiiho e na te riri e faatere ia ˈna. Ua papai Davida: “Faarue i te tairoiro, eiaha e riri; eiaha to oe ra inoino ia tae roa i te rave i te parau ino ra.” (Sal. 37:8) Te tumu faufaa roa ˈˈe e faarue ai tatou i te riri, no te mea ïa e hinaaro tatou e faaite i te hoê â haerea e to Iehova. “Aita aˈenei oia i tahoo mai ia tatou e ia faito i ta tatou mau hara,” ua faaore râ o Iehova i te reira. (Sal. 103:10) Hau atu â, mea maitai no te ea ia faaea tatou i te riri. E nehenehe hoi te riri e faatauma i te neˈiraa toto e e haafifi i te hutiraa aho. E tuino atoa te reira i te upaa, te rama e te mau mero i roto i te opu. Taa ê atu i te reira, ia riri tatou, e haa tatou ma te feruri ore. E rave aore ra e parau tatou i te tahi mea o te haamauiui ia vetahi ê, e nehenehe tatou e faahapa maoro ia tatou no te reira. Mea maitai aˈe ïa ia faaea hau noa, e ere anei? Te na ô ra te Bibilia: “Tei te maˈi ore to te aau, o to te tino ïa ora.” (Mas. 14:30) Eaha te rave ia haamauiui mai vetahi ê e e nafea ia faatupu i te hau e to tatou mau taeae? E haapao anaˈe i te mau aˈoraa paari e vai ra i roto i te Bibilia.

IA HAAMAUIUI MAI TO TATOU TAEAE

15, 16. Eaha te tia ia rave ia haamauiui vetahi ê ia tatou?

15 A taio i te Ephesia 4:26. Eita tatou e maere ia parau e ia rave te feia o te ore e tavini ia Iehova i te tahi mea o te haamauiui ia tatou. Mea mauiui roa ˈtu râ na te hoê anaˈe Kerisetiano aore ra mero o te utuafare i na reira mai. Eaha te rave ia ore e noaa ia tatou ia haamoˈe i te reira? E vaiiho anei tatou i te riri i roto i to tatou aau e matahiti noa ˈtu? Aore ra e haapao tatou i te aˈoraa paari a te Bibilia ia faaafaro oioi i te fifi. Ia maoro noa ˈtu â tatou i te haere e paraparau i to tatou taeae, fifi roa ˈtu â tatou i te faatupu i te hau e o ˈna.

16 E mai te peu ua inoino roa oe i te tahi taeae e eita e haere ia oe ia haamoˈe i ta ˈna i rave, e nafea ia hau orua? Na mua roa, a pure ia Iehova. A ani i ta ˈna tauturu ia tupu maitai te aparauraa i roto ia orua. A haamanaˈo e e hoa atoa to oe taeae no Iehova. (Sal. 25:14) Mea here na Iehova ia ˈna. E faaite o Iehova i te hamani maitai i nia i to ˈna mau hoa e te titau ra oia ia na reira atoa tatou i nia ia ratou. (Mas. 15:23; Mat. 7:12; Kol. 4:6) Te piti, a feruri maite i ta oe e parau i to oe taeae. Eiaha e manaˈo ua opua oia e haamauiui ia oe. Peneiaˈe, ua hape to oe manaˈo aore ra aita oe i ite maitai i te tupuraa. Ia ineine oe i te farii e tuhaa atoa paha ta oe i roto i tera peapea. E nehenehe oe e haamata ma te faahiti i te mau parau mai teie te huru: “Ee, o vau paha tei hape. Ia oe râ i paraparau mai ai ia ˈu inanahi ra . . .” Ia ore orua e hau i muri aˈe i te aparauraa, a tamata â i te paraparau ia ˈna. A pure no to oe taeae. A ani ia Iehova ia haamaitai ia ˈna e ia tauturu ia oe ia tapea noa mai i to ˈna mau huru maitatai. Mea papu, e mauruuru roa o Iehova i ta oe mau tutavaraa ia hau orua to oe taeae, e hoa atoa hoi o ˈna no te Atua.

IA FAAHAPA TATOU NO TA TATOU I RAVE NA MUA ˈˈE

17. Ia hara tatou, eaha te tauturu ta Iehova e horoa mai ra ia maitai faahou to tatou auhoaraa e o ˈna? No te aha mea faufaa ia farii tatou i tera tauturu?

17 E manaˈo vetahi eita e tia ia ratou ia tavini ia Iehova no te hara ino mau ta ratou i rave. Ma te faahapa noa, eita tatou e vai hau e e oaoa faahou, e paruparu râ te noaa mai. Mai tera atoa te huru o te arii Davida i na ô ai o ˈna: “Ia ˈu i mamû noa ra, ua ino roa o ˈu mau ivi, i te uuru no ˈu e rui noa ˈtu te mahana. Te teiaha maira hoi to rima i nia ia ˈu, i te rui e te ao.” Auaa, ua faaite Davida i te itoito e ua rave oia i ta Iehova e titau ra i ta ˈna mau tavini atoa. Ua papai Davida: “E maoro aˈera, ua faˈi atura vau i tau hara ia oe . . . e ua faaore mai oe i te ino o taua hara na ˈu ra.” (Sal. 32:3-5) Mai te peu e hara ino mau ta outou i rave, ua ineine o Iehova i te faaore i te reira. Te hinaaro ra oia e tauturu ia outou ia maitai faahou to outou auhoaraa e o ˈna. E tia râ ia farii i te tauturu ta ˈna e horoa ra na roto i te mau matahiapo. (Mas. 24:16; Iak. 5:13-15) No reira, a haere oioi e farerei ia ratou. Ia ore, e nehenehe outou e ere i te ora mure ore! Eaha râ te rave mai te peu e te faahapa noa ra outou noa ˈtu ua faaorehia ta outou hara?

18. E nafea te hiˈoraa o Paulo e tauturu ai i te feia o te manaˈo ra eita e tia ia ratou ia tavini ia Iehova?

18 I paruparu atoa na te aposetolo Paulo no te mau hara ta ˈna i rave na mua ˈˈe. Ua na ô oia: “O vau hoi te aposetolo haihai roa ˈˈe, e eita e au ia parauhia vau e aposetolo, no te mea i hamani ino na vau i te amuiraa o te Atua.” Noa ˈtu râ, ua na ô oia i muri iho: “Tera râ, ua fanaˈo vau i teie toroa maoti te hamani maitai rahi o te Atua.” (Kor. 1, 15:9, 10) Ua ite o Iehova e taata tia ore o Paulo. Ua farii râ oia ia ˈna noa ˈtu e hara ta ˈna i rave na mua ˈˈe e ua hinaaro Iehova ia papu maitai ia Paulo i te reira. Ua tatarahapa mau anei oe i ta oe i rave? Ua paraparau anei oe ia Iehova no te reira e ua haere e farerei i te mau matahiapo? Mai te peu e e, e faaore o Iehova i ta oe hara. A tiaturi papu ua na reira mau o ˈna e a farii ua tumâ oia i ta oe hara!—Isa. 55:6, 7.

19. Eaha te irava no te matahiti 2018 e no te aha mea faufaa ia haamanaˈo tatou i te reira?

19 A piri noa ˈtu ai tatou i te hopea o teie faanahoraa o te ao, e rahi roa ˈtu â te fifi ta tatou e faaruru. E haamanaˈo anaˈe râ e horoa mai o Iehova i te titauhia no te tamau i te tavini ia ˈna ma te taiva ore. Na ˈna hoi e “horoa nei . . . i te itoito no te matapouri; e te faarahi nei oia i te etaeta no tei paruparu ra.” (Isa. 40:29; Sal. 55:22; 68:19) I te roaraa o te matahiti 2018, tera te manaˈo ta tatou e haamanaˈo noa i te mau taime atoa e tae ai tatou i te putuputuraa i te Piha a te Basileia. I reira, e ite atu hoi tatou i te irava matahiti: “O te feia râ e tiaturi ia Iehova, e noaa ïa te etaeta apî.”—Isa. 40:31.