Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te taa-ê-raa o te mau tavini o te Atua

Te taa-ê-raa o te mau tavini o te Atua

“Ei reira outou e ite ai i te huru-ê-raa i te taata parau tia e te taata parau ino.”—MAL. 3:18.

HIMENE: 127, 101

1, 2. No te aha e ere i te mea ohie no te mau tavini a Iehova i teie mahana? (A hiˈo i na hohoˈa matamua.)

 UA HAAATIHIA e rave rahi taote e tuati maˈi e te feia i roohia i te maˈi pee. No to ratou hinaaro e tauturu atu, e rapaau ratou i tera mau taata. I te hoê â râ taime, e titauhia ia rave ratou i te mau arairaa ia ore ratou ia peehia i te maˈi o te feia e rapaauhia ra. Hoê â tupuraa to te mau tavini a Iehova i teie mahana. I te fare aore ra i te ohipa, ua haaatihia tatou e te feia o te faatupu i te mau huru e haerea o tei taa ê roa i to te Atua. E ere roa ˈtu i te mea ohie no tatou.

2 I te mau mahana hopea o teie faanahoraa o te ao, eita te feia o te ore e here i te Atua e tâuˈa i ta ˈna mau ture aveia no nia i te mea maitai e te mea ino. I roto i ta ˈna rata ia Timoteo, ua faaite te aposetolo Paulo i te mau huru iino ta tera mau taata e faatupu. Ua parau atoa Paulo a piri noa ˈtu ai i te hopea, e rahi noa ˈtu â o te faatupu i tera mau huru iino. (A taio i te Timoteo 2, 3:1-5, 13.) Noa ˈtu mea au ore na tatou tera mau huru, e nehenehe tatou e peehia i te feruriraa, te huru paraparau e te haerea o te feia e haaati mai ra. (Mas. 13:20) I roto i teie haapiiraa, e hiˈopoa anaˈe eaha te taa-ê-raa rahi o te reira e te mau huru maitatai o te nunaa o te Atua. I muri iho, e hiˈo mai tatou eaha te rave ia ore tatou ia peehia i tera mau huru iino a tauturu noa ˈi i te taata ia ite o vai o Iehova.

3. Eaha te huru o te mau taata faahitihia i roto i te Timoteo 2, 3:2-5?

3 Ua papai Paulo “e tau ino mau . . . e te fifi ia faaruru” te mau mahana hopea. I muri iho, ua faahiti oia 19 huru iino ta te rahiraa e faatupu ra i to tatou nei tau. Ua tuea te reira i tei faahitihia e Paulo i roto i te Roma 1:29-31. I roto râ i ta ˈna rata ia Timoteo, ua faaohipa oia i te mau parau o te ore e itehia i te tahi atu vahi i roto i te mau Papai Heleni Kerisetiano. I te omuaraa, ua faahiti Paulo i te parau “taata.” Te manaˈo ra oia i te tane e te vahine, e nehenehe hoi toopiti atoa e faatupu i te mau huru iino. E ere râ pauroa o te na reira. Mea taa ê roa hoi te huru o te mau Kerisetiano.—A taio i te Malaki 3:18.

TO TATOU MANAˈO NO NIA IA TATOU IHO

4. Eaha te auraa ia faaoru te taata?

4 I te otiraa Paulo i te faahiti mea rahi o te haapao noa ia ratou iho e te nounou i te moni, ua parau oia e faaahaaha, e teoteo e e faaoru te taata. E pinepine ratou i te manaˈo mea maitai aˈe ratou ia vetahi ê no to ratou nehenehe e aravihi, ta ratou mau faufaa aore ra no to ratou tiaraa. Ta ratou noa e hinaaro ia faateiteihia ratou. Teie ta te tahi aivanaa i papai no nia i te taata mai tera te huru: “I roto i to ˈna aau, te vai ra te tahi fata i reira oia e tipapa ˈi no te haamori ia ˈna iho.” Ua parau vetahi mea au ore mau te teoteo e tae roa te feia teoteo iho i te haraooo ia ite ratou i te reira i nia ia vetahi ê.

5. Mea nafea te tahi mau tavini haapao maitai a Iehova i te teoteoraa?

5 Mea hae roa na Iehova te teoteo, e parau-atoa-hia “mata teitei” i roto i te Bibilia. (Mas. 6:16, 17) Eita te taata teoteo e imi i te Atua. (Sal. 10:4) Te huru tera o te Diabolo. (Tim. 1, 3:6) Ua peehia râ te tahi mau tavini haapao maitai a Iehova i te maˈi o te teoteo. A hiˈo na i te arii no Iuda o Uzia. Ua tavini oia ia Iehova ma te taiva ore e rave rahi matahiti. Te na ô ra râ te Bibilia: “Etaeta aˈera râ oia ra, ua teoteo aˈera e pohe atura: ua rave hoi oia i te hara i to ˈna Atua ia Iehova ra.” Ua haere Uzia i te hiero e ua tutui i te mea noˈanoˈa, eita roa hoi e tia ia ˈna ia rave i te reira. I muri aˈe, ua teoteo atoa mai te arii haapao maitai ra o Hezekia. Auaa râ, ua taui oia i muri aˈe.—Par. 2, 26:16; 32:25, 26.

6. Eaha paha tei nehenehe e turai ia Davida ia teoteo? Eaha râ te tumu i vai haehaa noa ˈi oia?

6 Eaha te nehenehe e turai i te tahi mau taata ia teoteo? To ratou paha nehenehe, te roo, te aravihi ia hauti i te upaupa e ia himene, to ratou puai aore ra no te mea mea au na te taata ia ratou. Te vai ra ia Davida tera mau mea atoa, ua faahaehaa noa râ oia ia ˈna i te roaraa o to ˈna oraraa. I muri aˈe to Davida haapoheraa ia Golia, ua horoa ˈtu te arii Saula i ta ˈna tamahine ei vahine faaipoipo na ˈna. Ua na ô râ Davida: “O vai hoi au nei, e eaha to ˈu nei ora, e te fetii o tau metua i Iseraela nei, i faarirohia ˈi au nei ei hunoa na te arii?” (Sam. 1, 18:18) Eaha tei tauturu ia Davida ia vai haehaa noa? Ua ite oia e ua noaa mai ia ˈna te mau huru maitatai, te ite, te aravihi e te mau fanaˈoraa taa ê no te mea ua tâuˈa te Atua haehaa ra o Iehova ia ˈna. (Sal. 113:5-8) Ua taa ia Davida no ǒ mai ia Iehova te mau mea maitatai atoa ta ˈna i fanaˈo.—A hiˈo atoa i te Korinetia 1, 4:7.

Ia ite te taata mea haehaa tatou, e hinaaro paha ratou e haapii o vai o Iehova

7. Eaha te tauturu mai ia faahaehaa?

7 Mai ia Davida, te faaitoito nei te nunaa o Iehova i te vai haehaa noa. Noa ˈtu e Atua teitei roa o Iehova, mea haehaa râ o ˈna. Mea putapû mau, e ere anei? Te tutava ra tatou i te haapao i teie mau parau: “Ia ahu mai outou i te here rahi, te aumihi, te hamani maitai, te haehaa, te mǎrû e te faaoromai.” (Kol. 3:12) Ua haapii atoa tatou, eita te here “e faaahaaha, eita e faaoru.” (Kor. 1, 13:4) Ia ite te taata mea haehaa tatou, e hinaaro paha ratou e haapii o vai o Iehova. Peneiaˈe e faafatata atoa te hoê tane e ere i te Ite no Iehova i te Atua maoti te haerea maitai o ta ˈna vahine Kerisetiano. E nehenehe atoa te taata e faafatata ia Iehova no te mea mea haehaa ta ˈna mau tavini.—Pet. 1, 3:1.

TO TATOU HURU I NIA IA VETAHI Ê

8. (a) I teie mahana, eaha te manaˈo o vetahi ia faaroo ore te tamarii i te metua? (b) Eaha ta te Bibilia e faaue ra i te mau tamarii?

8 Ua faaite Paulo mai te aha te huru o te taata i nia i te tahi e te tahi i te mau mahana hopea. Ua parau oia e riro te mau tamarii i te faaroo ore i te metua. I teie mahana, mea rahi te mau buka, hohoˈa e faanahoraa teata o te turai ia manaˈo e ere i te mea ino ia faaroo ore i te metua. Mea hape roa râ, e nehenehe hoi tera huru e tuino i te oraraa o te utuafare e to te nunaa taatoa. Ua ite ê na te taata i te reira. A hiˈo na i Heleni tahito, e ere te taata o te tupai i to ˈna metua i to ˈna mau tiaraa ei mero huiraatira. I raro aˈe i te ture a to Roma, ia tupai te tamarii i to ˈna metua tane, e faautuahia o ˈna ei taparahi taata. Te faaue ra te mau Papai Hebera e Heleni i te mau tamarii ia faatura i to ratou metua.—Exo. 20:12; Eph. 6:1-3.

9. Eaha te tauturu i te tamarii ia faaroo i to ratou metua?

9 Eaha te tauturu i te tamarii ia faaroo i to ratou metua noa ˈtu eita te feia e haaati ra ia ratou e na reira? Ia feruri te tamarii i te mau mea maitatai atoa ta to ratou metua i rave, e faatupu ratou i te mauruuru a hinaaro atu ai e faaroo atu. Hau atu â, te titau ra te Metua o te taata atoa, oia hoi te Atua, ia faaroo te feia apî i to ratou metua. Ma te faahiti i te mau parau maitatai no nia i to ratou metua, e turai te mau tamarii i te mau hoa ia faatura atoa i to ratou. Teie nei râ, ia au ore te mau metua i ta ratou tamarii, e ere i te mea ohie no ratou ia faaroo atu. Ia papu râ i te tamarii mea here na to ˈna mau metua ia ˈna, e hinaaro oia e faaroo ia raua noa ˈtu e ere i te mea ohie i te tahi taime. Te na ô ra te tahi taeae apî o Austin te iˈoa: “Pinepine au i te imi i te otoheraa ia ore au ia aˈohia. Ua horoa mai râ to ˈu na metua i te mau faatureraa au noa, ua faataa mai i te tumu raua i faaoti ai mai tera e ua faaite mai e nehenehe au e paraparau atu i te mau taime atoa. Na te reira i tauturu mai ia faaroo atu. Ua ite au e te haapeapea ra raua no ˈu e ua turai mai te reira ia faaoaoa i to ˈu na metua.”

10, 11. (a) Eaha te mau huru iino o te haapapu aita te taata e here ra i te tahi e te tahi? (b) E tae roa te here o te Kerisetiano mau i te taata i nia i teihea faito?

10 Ua faaite atoa Paulo i te tahi atu mau huru o te haapapu aita te taata e here ra i te tahi e te tahi. I te otiraa o ˈna i te parau ‘e faaroo ore te taata i te metua,’ ua faaite Paulo e mauruuru ore atoa ratou. Eita iho â te feia e mauruuru ore e haafaufaa i te mau mea maitai ta vetahi ê e rave no ratou. I muri iho, ua parau Paulo e taiva te taata. E mea etaeta atoa ratou, eita hoi e hinaaro e faatupu i te hau e o vetahi ê. E faaino e e haavare ratou ma te faahiti i te mau parau haavare e te mauiui mau no nia i te taata e tae noa ˈtu no nia i te Atua. E pari haavare atoa, e feia ratou o te haaparare i te parau haavare no te tuino i te roo o vetahi ê. *

11 Mea taa ê roa te mau tavini a Iehova i te rahiraa o te taata, te faaite ra hoi ratou i te here mau ia vetahi ê. Mai te tau mai â tera huru to ratou. Ua faaite Iesu eaha te faaueraa hoê roa i roto i te ture a Mose o tei hau ê i te faaueraa ia here ia vetahi ê. O te here ïa i te Atua. (Mat. 22:38, 39) Ua parau atoa Iesu e itehia o vai ma te mau Kerisetiano mau na roto i te here o ta ratou e faaite i nia i te tahi e te tahi. (A taio i te Ioane 13:34, 35.) E tae roa te Kerisetiano mau i te here i to ˈna enemi.—Mat. 5:43, 44.

12. Eaha ta Iesu i rave no te haapapu mea here na ˈna te taata?

12 Ua haapapu Iesu mea here mau na ˈna te taata. Eaha ïa ta ˈna i rave? Ua haere oia i tera e tera oire no te faaite i te parau apî oaoa o te Faatereraa arii a te Atua. Ua faaora i te matapo, te pirioi, te lepera e te tariˈa turi. Ua faahoˈi atoa mai oia te feia pohe i te ora. (Luka 7:22) Noa ˈtu mea rahi tei hae ia ˈna, ua tae roa Iesu i te horoa i to ˈna ora no te faaora i te huitaata. E hiˈoraa tia roa ta Iesu i vaiiho mai ma te here i te taata mai to ˈna Metua ra. Ma te faaite mea here na ratou te taata, te pee ra te mau Ite no Iehova na te ao nei i te hiˈoraa o Iesu.

13. Ma te faaite mea here na tatou te taata, e nafea te reira e tauturu ai ia ratou ia hinaaro e ite o vai o Iehova?

13 Ma te faaite mea here na tatou te taata, e nehenehe ratou e hinaaro e ite o vai te Atua. A hiˈo na i te tahi taata o tei haere i te tairururaa e toru mahana i Thaïlande. Ua putapû roa o ˈna i te iteraa mea here te mau taeae e tuahine i te tahi e te tahi. I muri aˈe, ua ani oia ia haapii te mau Ite no Iehova ia ˈna i te Bibilia e piti taime i te hebedoma. I muri iho, ua poro oia i to ˈna mau fetii atoa. E ono noa avaˈe i muri aˈe, ua rave oia i ta ˈna taioraa Bibilia i te Piha a te Basileia. Te faaite ra anei tatou mea here na tatou te taata? E uiui anaˈe, ‘Te imi ra anei au i te mau ravea atoa no te tauturu i te taata i roto i to ˈu utuafare, ta ˈu amuiraa e te tuhaa fenua? Te tutava ra anei au i te hiˈo i te taata mai ia Iehova?’

E RIRO TE LUKO EI MAMOE

14, 15. Eaha te tahi atu mau huru iino ta te rahiraa e faatupu? Mea nafea vetahi i te tauiraa i to ratou huru?

14 I te mau mahana hopea, e faatupu atoa te taata i te tahi atu mau huru iino e tia ia tatou ia haapae. A hiˈo na, e rave rahi o te au ore i te maitai. Eita ratou e au i te mea maitai e e tae roa i te patoi i te reira. Eita te feia mai tera e haavî ia ratou iho, e iria râ. No te tahi atu, e farii ore ratou i te aˈoraa. E haa ratou ma te feruri ore e ma te ore e haapao i te faahopearaa o ta ratou e rave i nia ia vetahi ê.

15 Na mua ˈˈe, e au te haerea o vetahi mai to te animara taehae, ua taui râ ratou i muri aˈe. Ua tohuhia te reira e te Bibilia. (A taio i te Isaia 11:6, 7.) Te faahitihia ra te parau o te mau animara oviri mai te luko e te liona. E ora ratou ma te hau e te mau animara rata mai te mamoe e te fanauˈa puaatoro. Eaha te tumu e ora hau ai ratou? Te na ô atoa ra te parau tohu: “E î hoi te fenua i te ite ia Iehova.” (Isa. 11:9) Eita te animara e nehenehe e haapii no nia ia Iehova. Te auraa, te faaite ra teie parau tohu e taui te taata i to ratou huru.

E nehenehe te taata e taui maoti te mau faaueraa Bibilia! (A hiˈo i te paratarafa 16)

16. Mea nafea te Bibilia i te tautururaa i te taata ia taui i to ratou huru?

E ere i te mea ohie ia taui, e tauturu râ te varua moˈa i te feia o te hinaaro mau e faaoaoa i te Atua

16 E rave rahi o to tatou mau taeae e tuahine e feia iria na mua ˈˈe mai te luko ra te huru. Area i teie nei, e feia ïa o te faatupu i te hau. E nehenehe e taio i to ratou mau aamu i nia i te reni jw.org i raro aˈe i te tumu parau “Ua taui te Bibilia i to ˈu oraraa.” Te vai ra te tahi mau taata ia hiˈohia ˈtu e au ra e te haamori ra ratou i te Atua, aita râ ratou e ora ra ia au i te reira. E faahua haamori ratou i te Atua, area to ratou haerea mea ê roa ïa. E ere râ te feia o tei ite e te tavini ia Iehova mai tera. Mea rahi i rotopu i te nunaa o Iehova, e feia iria na mua ˈˈe. Ua haapao râ ratou i teie nei i te aˈoraa “ia ahu mai i te huru taata apî tei poietehia ia au i te hinaaro o te Atua i te parau-tia e te haapao maitai mau ra.” (Eph. 4:23, 24) Ia haapii te taata o vai te Atua, e taa ia ratou e titauhia ia haapao i ta ˈna mau faaueraa. Mea na reira ratou e taui ai i ta ratou e tiaturi ra, to ratou feruriraa e ta ratou mau peu. E ere i te mea ohie ia taui, e tauturu râ te varua moˈa i te feia o te hinaaro e faaoaoa i te Atua.

“A FARIU Ê ATU I TAUA MAU TAATA RA”

17. Eaha te rave ia ore tatou ia peehia i te mau huru iino o te feia e haaati ra ia tatou?

17 Mea ohie atura ïa ia ite i te taa-ê-raa i rotopu i te feia e tavini i te Atua e te ore e na reira ra. E tia ia haapao maitai eiaha tatou ia peehia i te mau huru iino o te feia e ore e tavini ra i te Atua. E haapao anaˈe i te faaueraa a Iehova ia fariu ê atu i te mau taata o te faahitihia ra i roto i te Timoteo 2, 3:2-5. Eita iho â e nehenehe e ape i te mau taata atoa mai tera te huru. E farerei hoi tatou ia ratou i te vahi raveraa ohipa, i te haapiiraa aore ra i te fare. E tia râ ia tatou ia haapae i te manaˈo e te haa mai ia ratou. Eaha te tauturu mai? E haapuai anaˈe i to tatou auhoaraa e o Iehova ma te haapii i te Bibilia e ma te faahoa i te feia o te here ra ia ˈna.

18. Na roto i ta tatou e parau e e rave, e nafea tatou e tauturu ai i te taata ia haapii o vai o Iehova?

18 E hinaaro atoa tatou e tauturu i te taata ia ite o vai o Iehova. E imi anaˈe i te mau ravea atoa no te poro ia ratou e e ani anaˈe i ta Iehova tauturu no te faahiti i te parau maitai i te taime tano. E faaite anaˈe i te taata e Ite no Iehova tatou. E faahanahana ïa to tatou haerea maitai i te Atua, eiaha râ ia tatou iho. Ua haapii mai o Iehova ia tatou “ia haapae i te haerea ino e oia atoa te mau hinaaro o teie nei ao, e ia ora ma te manaˈo paari e te parau-tia e te haamori i te Atua anaˈe i roto i teie nei faanahoraa o te ao nei.” (Tito 2:11-14) E ite mai te taata ia pee tatou i te hiˈoraa o Iehova e ia rave tatou i ta ˈna e ani mai ra. E tae roa paha vetahi i te parau: “E haere atoa matou i ǒ na: ite aˈenei matou e, tei ia outou te Atua.”—Zek. 8:23.

^ No roto mai te parau “pari haavare” i te taˈo Heleni diabolo. I roto i te Bibilia, o Satani te piihia mai tera, o ˈna hoi tei pari haavare i te Atua ma te ino mau.