Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E “puai rahi” to te Parau a te Atua

E “puai rahi” to te Parau a te Atua

“E mea ora hoi te parau a te Atua e te puai rahi.”—HEB. 4:12.

HIMENE: 96, 94

1. Eaha te haapapu ra ia oe e e puai rahi to te Parau a te Atua? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

 UA PAPU i to Iehova nunaa e “mea ora” e mea “puai” ta ˈna parau, ta ˈna poroi no te huitaata. (Heb. 4:12) Ua ite tatou i te puai o te Bibilia i roto i to tatou iho oraraa e to vetahi ê. Hou a riro mai ai ei Ite no Iehova, e feia eiâ paha vetahi, peneiaˈe e hiaai mâha ore no te raau taero to ratou, aore ra e feia rave peu taotoraa tia ore. Ua tui te roo o vetahi atu aore ra ua monihia ratou, tera râ, ua manaˈo noa ratou e te vai ra te tahi mea ta ratou e ere ra i roto i to ratou oraraa. (Koh. 2:3-11) Auaa râ mea rahi aita to ratou e tiaturiraa na mua aˈe, tei ite mai i teie nei te aratairaa e te tiaturiraa. I roto i Te Pare Tiairaa, ua taio e ua au roa tatou e rave rahi faatiaraa i roto i te anairaa tumu parau “Ua taui te Bibilia i to ˈu oraraa.” E i muri aˈe atoa a riro mai ai te mau taata ei Kerisetiano, mea tia ia tamau ratou i te haapuai i to ratou auhoaraa e o Iehova maoti te tauturu a te Bibilia.

2. Mea nafea te puai o te Parau a te Atua i ohipa ˈi i nia i te feia o te senekele matamua?

2 E ere mea maere ia ite e te rave ra e rave rahi taata i te mau tauiraa rahi i roto i to ratou oraraa ia haapii ratou i te parau mau. I te senekele matamua, tera atoa ta to tatou mau taeae e tuahine o tei fanaˈo i te ora i nia i te raˈi i rave. (A taio i te Korinetia 1, 6:9-11.) A faahiti ai Paulo i te parau no te feia o te ore e fatu i te Faatereraa arii a te Atua, ua na ô â oia: “Mai te reira na hoi vetahi o outou.” Ua tauturu te Parau a te Atua e to ˈna varua moˈa i tera mau taata ia taui. I muri aˈe râ i to ratou riroraa mai ei Kerisetiano, ua rave vetahi o ratou i te hape rahi o tei tuino i to ratou auhoaraa e o Iehova. Ei hiˈoraa, te faahiti ra te Bibilia i te hoê taeae faatavaihia tei tia ia tiavaruhia. I muri aˈe, ua rave oia i te mau tauiraa ia nehenehe oia e hoˈi faahou mai i roto i te amuiraa Kerisetiano. (Kor. 1, 5:1-5; Kor. 2, 2:5-8) Mea faaitoito mau ia ite e ua nehenehe to tatou mau taeae e tuahine e rave i te mau tauiraa rahi maoti te puai o te Parau a te Atua.

3. Eaha ta tatou e hiˈopoa mai i roto i teie tumu parau?

3 Mea puai roa te Parau a te Atua. Inaha ua horoa mai Iehova te reira ia tatou ra, e haapao ïa tatou i te faaohipa maitai i te reira. (Tim. 2, 2:15) E faaite teie tumu parau e nafea tatou no te faaohipa i te puai o te Bibilia (1) i roto i to tatou oraraa, (2) i roto i ta tatou pororaa, e (3) ia horoa tatou i te haapiiraa mai nia mai i te tahua. E tauturu mai te mea ta tatou e haapii i ǒ nei ia faaite i to tatou here e mauruuru i to tatou Metua i te raˈi, o tei haapii mai i te mea e maitai ai tatou.—Isa. 48:17.

I ROTO I TO TATOU IHO ORARAA

4. (a) Eaha ta tatou e rave ia nehenehe te Parau a te Atua e ohipa i nia ia tatou? (b) E nafea oe e faataa ˈi i te taime no te taio i te Bibilia?

4 No te vaiiho i te Parau a te Atua ia ohipa i nia ia tatou, mea tia ia taio tamau tatou i te reira. Mea tano ia tamata tatou i te taio i te reira i te mau mahana atoa. (Ios. 1:8) Mea ohipa roa te rahiraa o tatou, eiaha roa râ tatou e vaiiho i te hoê noa ˈˈe mea, ta tatou atoa mau hopoia, e tapea ia tatou ia taio i te Bibilia. (A taio i te Ephesia 5:15, 16.) E taime paha to tatou i te poipoi, i te tahi taime i roto i te roaraa o te mahana, aore ra i te po. E farii tatou i ta te papai salamo i faahiti: “Te rahi roa nei to ˈu hinaaro i ta oe ra ture! o to ˈu ïa manaˈoraa i te mau mahana atoa nei.”—Sal. 119:97.

Eiaha roa râ tatou e vaiiho i te hoê noa ˈˈe mea, ta tatou atoa mau hopoia, e tapea ia tatou ia taio i te Bibilia i te mahana tataitahi

5, 6. (a) No te aha mea titauhia ia feruriruri tatou? (b) E nafea ta tatou feruriruriraa e hoona ˈi? (c) Mea nafea te taioraa e te feruriruriraa i te Bibilia i tauturu ai ia oe?

5 Tera râ, aita e navai ia taio noa i te Bibilia. Mea titauhia ia feruriruri tatou i te reira, ia feruri maite tatou no nia i ta tatou i taio. (Sal. 1:1-3) I reira noa tatou e nehenehe atu ai e faaohipa i te paari o te Bibilia i roto i to tatou oraraa. No reira, ia taio tatou i ta tatou Bibilia papie aore ra i nia i te matini roro uira, e vaiiho tatou i te Parau a te Atua ia taui e ia turai ia tatou ia ohipa.

6 E nafea ta tatou feruriruriraa e hoona ˈi? Ia taio tatou i te Bibilia, mea tia ia faafaaea tatou a uiui atu ai ia tatou iho: ‘Eaha ta te reira e haapii ra ia ˈu no nia ia Iehova? Mea nafea vau i faaohipa ˈi i ta ˈu i taio i roto i to ˈu oraraa? Eaha te mau tauiraa te tia â ia ˈu ia rave?’ Ia feruriruri tatou i ta tatou i taio i roto i te Parau a te Atua a pure atu ai no nia i te reira, e hinaaro roa tatou e faaohipa i te reira. I reira ïa tatou e ite ai i te puai o te Bibilia ia ohipa i roto i to tatou oraraa.—Kor. 2, 10:4, 5.

I ROTO I TE PORORAA

7. E nafea tatou e faaohipa maitai ai i te Parau a te Atua i roto i te pororaa?

7 Mea faufaa ia faaohipa pinepine tatou i te Parau a te Atua ia poro e ia haapii tatou i te taata. Ua parau te hoê taeae, “Mai te peu e poro oe e o Iehova i tera e tera fare, o oe anaˈe ïa te paraparau? Aore ra e vaiiho atoa oe ia ˈna ia paraparau?” Ia taio tatou i te irava i te hoê taata i roto i te Bibilia, te vaiiho ra ïa tatou ia Iehova ia paraparau ia ˈna. Mea puai aˈe te hoê irava maiti-maitai-hia i te tahi atu parau ta tatou e nehenehe e faahiti atu. (Tes. 1, 2:13) I roto i te pororaa, te tamata ra anei tatou i te taio pinepine i te irava i roto i te Bibilia?

Ia taio tatou i te irava i te hoê taata i roto i te Bibilia, te vaiiho ra ïa tatou ia Iehova ia paraparau ia ˈna

8. No te aha e titauhia ˈi hau atu â i te taio-noa-raa i te irava ia poro tatou?

8 Tera râ, aita e navai ia taio noa i te irava Bibilia i te feia ta tatou e poro ra. Aita te rahiraa o ratou e taa ra i te auraa o te Bibilia. Tera te tupuraa i te senekele matamua, tera atoa te tupuraa i teie mahana. (Roma 10:2) Eiaha tatou e manaˈo e e taa i te fatu fare te irava ta tatou e taio ra. E tauturu tatou ia ˈna ma te faahiti faahou i te mau taˈo aore ra manaˈo faufaa roa ˈˈe o te irava, a faataa ˈtu ai eaha to ratou auraa. Ia na reira tatou, e putapû ïa te feruriraa e te aau o te taata i te Parau a te Atua.—A taio i te Luka 24:32.

9. E nafea tatou e tauturu ai i te taata ia faatura i te Bibilia na roto i ta tatou e parau hou a taio ai i te hoê irava? A horoa i te hoê hiˈoraa.

9 E tauturu atoa te mea ta tatou e parau hou a taio ai i te hoê irava i te fatu fare ia faatura i te Bibilia. Ei hiˈoraa, e parau paha tatou, “A hiˈo na eaha ta te Atua poiete e parau ra no nia i te reira.” Mai te peu e paraparau tatou i te hoê taata o tei ore i paari i roto i te hoê utuafare faaroo Kerisetiano, e parau ïa tatou, “A hiˈo na eaha ta te mau Papai Moˈa e parau mai ra.” Mai te peu e farerei tatou i te hoê taata o te ore e tâuˈa i te haapaoraa, e ani paha ïa tatou, “Ua faaroo aˈena anei oe i teie parau tahito?” Mai te peu e haamanaˈo tatou e mea ê te huru oraraa o te taata tataitahi, oia atoa ta ratou mau tiaturiraa, e tutava ïa tatou i te haamaitai mai i ta tatou mau omuaraa ia nehenehe te reira e huti mai i te ara-maite-raa.—Kor. 1, 9:22, 23.

10. (a) Eaha te tupuraa ta te hoê taeae i farerei? (b) Mea nafea oe i ite ai i te puai o te Parau a te Atua i roto i te pororaa?

10 Mea rahi tei ite e e nehenehe te faaohiparaa i te Parau a te Atua e ohipa puai i nia i te feia ta ratou e poro. Ei hiˈoraa, ua haere te hoê taeae e farerei i te hoê taata ruhiruhia o tei taio noa na i ta tatou mau vea e rave rahi matahiti te maoro. I te hoê mahana, ua faaoti te taeae i te taio i te hoê irava a pûpû ai i Te Pare Tiairaa apî. Ua taio oia i te Korinetia 2, 1:3, 4 o te parau ra: “Te Metua o te aroha hamani maitai î i te here e te Atua no ˈna anaˈe te mahanahana . . . te tamahanahana ia tatou i roto i te mau tamataraa atoa.” Ua putapû roa te taata ruhiruhia i teie mau parau, ua ani roa ˈtura oia i te taeae ia taio faahou i teie na irava. Faaite atura teie tane ruhiruhia e ua hinaaro mau â raua ta ˈna vahine i te tamahanahanaraa. Maoti teie irava, ua hinaaro oia e ite hau atu â no nia i te Bibilia. Mea puai mau te Parau a te Atua ia faaohipa tatou i te reira i roto i te pororaa!—Ohi. 19:20.

IA HOROA I TE HAAPIIRAA MAI NIA MAI I TE TAHUA

11. Eaha te hopoia a te mau taeae o te horoa ra i te haapiiraa mai nia mai i te tahua?

11 Mea au na tatou ia apiti i te mau putuputuraa e tairururaa. No te haamori ia Iehova te tumu matamua e apiti ai tatou. No reira e fanaˈoraa taa ê e e hopoia rahi ta te mau taeae o te horoa ra i te haapiiraa mai nia mai i te tahua. (Iak. 3:1) Mea titauhia ia niuhia ta ratou haapiiraa i nia i te Parau a te Atua. Mai te peu e te horoa atoa ra oe i te haapiiraa mai nia mai i te tahua, e nafea oe e faaohipa ˈi i te puai o te Bibilia no te haaputapû i te feia e faaroo ra?

12. E nafea te hoê taeae orero e haapao maitai ai e ua niuhia iho â ta ˈna oreroraa parau i nia i te mau Papai?

12 O te mau Papai te tia ia haafaufaa-roa ˈˈe-hia i roto i te hoê oreroraa parau. (Ioa. 7:16) A ara maitai ïa eiaha e huti i te ara-maite-raa o te taata na mua roa i nia i ta oe huru vauvauraa i te oreroraa parau e te mau faatiaraa aore ra faahohoˈaraa ta oe e maiti, i nia râ i te Bibilia. A haamanaˈo atoa e mea ê te taioraa i te irava Bibilia, mea ê te haapiiraa i te taata i te Bibilia. Oia hoi, ia taio oe e rave rahi roa irava, eita te feia e faaroo ra e haamanaˈo i te reira. A maiti maitai ïa i te mau irava ta oe e hinaaro e rave. A rave i te taime i muri iho no te taio, faataa, horoa i te faahiˈoraa, e no te faaohipa maitai i te reira. (Neh. 8:8) Mai te peu e ua niuhia te oreroraa parau i nia i te hoê tino parau, a ara ïa ia hiˈopoa maitai i te tino parau e te mau irava faaohipahia i roto. A tamata i te taa e nafea te tino parau e te mau irava e tuati ai. I muri iho, a rave i te tahi o teie mau irava no te horoa i te mau manaˈo faufaa i roto i te tino parau. (E ite oe i te mau manaˈo maitai i roto i te haapiiraa 21 tae atu i te 23 o te buka A haafaufaa i te Haapiiraa no te taviniraa Kerisetiano [Farani].) E te mea faufaa roa ˈˈe, a ani ia Iehova ia tauturu ia oe ia faaite i to ˈna mau manaˈo faufaa rahi no roto mai i te Bibilia.—A taio i te Ezera 7:10; Maseli 3:13, 14.

13. (a) Mea nafea te hoê irava ta te hoê tuahine i faaroo i te putuputuraa i ohipa ˈi i nia ia ˈna? (b) Mea nafea te huru e faaohipahia ˈi te Bibilia i ta tatou mau putuputuraa i ohipa ˈi i nia ia oe?

13 A tamariirii noa â ˈi hoê tuahine i Auteralia, mea rahi te ati ta ˈna i faaruru, e noa ˈtu ua haapii mai oia o vai Iehova i muri mai, aita oia i papu roa i to Iehova here ia ˈna. I te hoê putuputuraa, ua faaroo teie tuahine i te hoê irava o tei ohipa i nia ia ˈna. Ua feruriruri oia i te reira e ua rave i te maimiraa. Ua aratai te reira ia ˈna ia taio i te tahi atu mau irava Bibilia. Papu atura ia ˈna e mea here na Iehova ia ˈna. * Ua faaroo aˈena anei oe i te hoê irava i te putuputuraa aore ra i te tairururaa o tei ohipa atoa i nia ia oe?—Neh. 8:12.

14. E nafea tatou e faaite ai e te haafaufaa ra tatou i te Parau a Iehova?

14 Eita anei tatou e faaite i to tatou mauruuru ia Iehova no ta ˈna Parau, te Bibilia? Ua fafau oia e e vai noa te reira, e ua tapea oia i ta ˈna parau. (Pet. 1, 1:24, 25) E tamau ïa tatou i te taio i te Bibilia, faaohipa i te reira i roto i to tatou oraraa e no te tauturu ia vetahi ê. Ia na reira tatou, te faaite ra ïa tatou e te haafaufaa mau ra tatou i te reira e, te mea faufaa roa ˈˈe, mea here roa na tatou to ˈna Fatu, Iehova Atua.

^ A hiˈo i te tumu parau “ Ua tupu te tahi ohipa.