Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ua faatiamâhia outou maoti te hamani maitai rahi

Ua faatiamâhia outou maoti te hamani maitai rahi

“E ore hoi te ino e faahepo mai ia outou, . . . tei raro aˈe . . . outou i te aroha [aore ra hamani maitai rahi].”—ROMA 6:14.

HIMENE: 2, 61

1, 2. E nafea te Roma 5:12 e tauturu ai ia tatou?

 TE PARAU ra te Roma 5:12: “No te taata hoê ra i ô mai ai te ino i te ao nei, e no te ino hoi te pohe; e ua taea-atoa-hia te taata atoa e te pohe i te mea ua hara paatoa.” Hoê teie o te mau irava ta tatou i matau maitai e e faaohipa pinepine nei ia haapii tatou i te Bibilia i te taata.

2 Ua faaohipahia teie irava e rave rahi taime i roto i te mau buka Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra? e Eaha ta te Bibilia e haapii mai? (Beretane). Ia haapii tatou i te pene 3, te 5 e te 6 i ta tatou tamarii e ia vetahi ê, e taio tatou i te Roma 5:12. E faaohipa paha tatou i teie irava no te tauturu ia ratou ia taa no te aha e ere te fenua i te hoê paradaiso, no te aha mea faufaa te hoo no tatou e no te aha tatou e pohe ai. E nehenehe atoa râ teie irava e tauturu ia tatou paatoa ia mauruuru atu â no to tatou auhoaraa e o Iehova. E nehenehe atoa te reira e tauturu mai ia rohi â i te faaoaoa ia ˈna e ia tiai ru i te mau mea ta ˈna i fafau ia tatou.

3. Eaha te tia ia haamanaˈo tatou no nia i to tatou tupuraa?

3 Tera noa râ, e taata hara tatou pauroa. E hapa tatou i te mau mahana atoa. E Atua aroha hamani maitai râ o Iehova. Ua ite oia e e taata tia ore tatou, e ua ineine oia i te faaore i ta tatou hara. (Sal. 103:13, 14) Ua parau Iesu e mea tia ia ani tatou i te Atua ia faaore i ta tatou mau hara. (Luka 11:2-4) Ia faaore Iehova i te mau hapa ta tatou i rave na mua ˈˈe, aita ïa e faufaa ia manaˈo faahou i te reira. E hiˈopoa mai tatou e nafea Iehova e nehenehe ai e faaore i ta tatou mau hara.

E NAFEA IEHOVA E FAAORE AI I TA TATOU MAU HARA?

4, 5. (a) Na te aha e tauturu mai ia taa i te Roma 5:12? (b) Eaha te auraa o te parau “hamani maitai rahi”?

4 Te tauturu mai ra te buka Roma, te pene 6 iho â râ, ia taa e nafea Iehova e nehenehe ai e faaore i ta tatou mau hara. I roto i te pene 3, te taio ra tatou e “ua rave paatoa . . . i te hara.” Ua faataa râ Paulo: “I tia-noa-hia mai e to ˈna ra aroha mau [aore ra hamani maitai rahi], i te ora e vai i te Mesia ra ia Iesu.” (Roma 3:23, 24) Te horoa ra te taˈo Heleni hurihia ei “hamani maitai rahi” i te manaˈo o te tahi ohipa maitai tei ravehia e te hoê taata ma te ore e tiai i te tahi faahoˈiraa. Aita te taata fanaˈo i rave i te tahi noa ˈˈe mea, e aita atoa i tano ia fanaˈo oia i te reira.

5 Ua faataa te hoê aivanaa e e pinepine te taˈo Heleni i te faaohipahia no te faahiti i te ohipa ta te Atua e te Mesia i rave no te faatiamâ i te huitaata i te hara e te pohe. No reira te Huriraa o te ao apî reo Beretane i huri ai i teie taˈo Heleni ei “hamani maitai rahi.” E hiˈopoa mai tatou eaha ta te Atua i rave no tatou e e nafea tatou e faufaahia ˈi i to ˈna hamani maitai rahi i teie nei, a nehenehe atu ai tatou e tiaturi i te hoê a muri aˈe maitai.

Ua faaite Iehova i te hamani maitai rahi i te huitaata maoti Iesu Mesia

6. O vai te faufaahia i te hamani maitai rahi o te Atua e e nafea?

6 No te mea ua hara Adamu, e hara e e pohe te mau taata tia ore atoa. No reira te Bibilia e parau ai e “no te hara hoi a te taata hoê ra, i mana ˈi te pohe.” Ua faaite râ Iehova i te hamani maitai rahi e ua horoa i te hoê ravea ia ora te huitaata maoti “te taata hoê ra, ia Iesu Mesia.” (Roma 5:12, 15, 17) “E rave rahi hoi tei faarirohia ei taata parau-tia, i te haapao o te taata hoê ra.” E e nehenehe ratou e tiai ru “i te ora mure ore” maoti “Iesu Mesia.”—Roma 5:19, 21.

7. No te aha ta te Atua ô o te hoo e faaite ai i to ˈna hamani maitai e eita atoa e tano ia fanaˈo tatou i te reira?

7 A feruri na: Aita i titauhia ia horoa Iehova i ta ˈna Tamaiti ei hoo. Ua faaite râ oia i te hamani maitai ma te horoa i te hoê ravea ia tiamâ mai tatou i te hara e te pohe. Eita roa ˈtu e tano ia fanaˈo tatou i ta Iehova e Iesu i rave no tatou. Auê tatou i te mauruuru e maoti raua e nehenehe ai ta tatou hara e faaorehia, a nehenehe atu ai tatou e ora e a muri noa ˈtu! E faaite anaˈe i to tatou mauruuru i te Atua na roto i to tatou huru oraraa.

TE MAURUURU NO TO TE ATUA HAMANI MAITAI RAHI

8. Eaha te huru feruriraa mea tia ia patoi tatou?

8 Ua ite tatou e ua ineine te Atua i te faaore i te mau hara, oia atoa i te mau hara rahi. Eiaha roa ˈtu râ tatou e faaohipa i to Iehova hamani maitai rahi ei otoheraa no te rave i te mea tano ore a manaˈo atu ai ‘e faaore mai Iehova i ta ˈu mau hara.’ I te senekele matamua, a ora noa ˈi te tahi mau aposetolo, ua faatupu te tahi mau Kerisetiano i tera huru feruriraa. (A taio i te Iuda 4.) I teie mahana, ia ara tatou eiaha e pee ia vetahi ê, a haamata ˈtu ai tatou i te manaˈo mai tera.

9, 10. Mea nafea Paulo e vetahi ê i te tiamâraa mai i te hara e te pohe?

9 Ua parau Paulo i te mau Kerisetiano e ere mea tano ia manaˈo e ia tamau ratou i te rave i te hara, e faaore noa te Atua i ta ratou hara. Ua faataa Paulo e e tia ia patoi ratou i tera manaˈo no te mea ua “pohe” ratou “i te hara.” (A taio i te Roma 6:1, 2.) Eaha te auraa o ta ˈna parau?

E nehenehe tatou e hema i to tatou mau manaˈo e hinaaro hara, e nehenehe atoa râ e haavî i te reira

10 Maoti te hoo, ua faaore te Atua i te mau hara a Paulo e a te tahi atu mau Kerisetiano o te senekele matamua. Ua faatavai Iehova ia ratou e te varua moˈa no te riro mai ei tamaiti na ˈna. Ia vai taiva ore ratou, e ora ïa ratou i te raˈi e e faatere ratou e te Mesia. Aita â ratou i pohe atura i tera taime. Mea nafea ïa ratou i “pohe [ai] i te hara”? Ua faaohipa Paulo i te hoê faaauraa no te faaite e ua taui roa to ratou huru oraraa. Ua parau oia e i muri aˈe i te poheraa o Iesu, ua faatiahia mai Iesu ei varua pohe ore. No reira te pohe i ore ai i mana faahou i nia ia ˈna. Hoê â huru no te mau Kerisetiano, mai te mea ra e ua pohe atoa ratou. Ua taui roa to ratou oraraa no te mea aita ratou i vaiiho faahou i te mau hinaaro tia ore e mana i nia ia ratou. Mai reira mai, ua tutava ratou i te pee i te hoê huru oraraa o te faaoaoa i te Atua. “Ua pohe [ratou] i te ino,” aore ra hara, ua “ora râ . . . i te Atua, i to tatou Fatu ra ia Iesu Mesia.”—Roma 6:9, 11.

11. Mea nafea te mau Kerisetiano i teie mahana i “pohe [ai] i te hara”?

11 E no tatou? Mea nafea tatou i “pohe [ai] i te hara”? Peneiaˈe ua rave tatou e rave rahi ohipa tano ore na mua ˈˈe, ma te ore e taa i to Iehova manaˈo i ta tatou mau haaraa. Ua riro tatou mai te tahi mau “tavini no te mea faufau, e te ino,” oia hoi, te mau tavini no te hara. (Roma. 6:19, 20) A haapii ai râ i roto te Bibilia e nafea te Atua e hinaaro ai ia ora tatou, ua rave tatou i te mau tauiraa i roto i te oraraa, ua pûpû tatou ia tatou no ˈna e ua bapetizohia tatou. Ua faaite tatou i te hinaaro mau e auraro ia Iehova e e pee i te hoê huru oraraa o te faaoaoa ia ˈna. “Ua faatiamâhia [ta]tou” i te hara, “ua riro iho nei ra [ta]tou ei tavini no te parau-tia.”—Roma 6:17, 18.

12. Eaha te maitiraa e titauhia ia rave tatou tataitahi?

12 Tera râ, e tiamâraa â to tatou no te maiti. Ua parau Paulo: “Eiaha ia vai hau te ino [vaiiho i te hara, New World Translation] i roto i to outou na tino pohe noa, a faaroo hoi outou i te reira i to te tino ra hinaaro.” (Roma 6:12) E nehenehe tatou e hema i to tatou mau manaˈo e hinaaro hara, e nehenehe atoa râ e haavî i te reira. A uiui ia oe iho: ‘E vaiiho anei au i te mau hinaaro tano ore ia rahi roa mai, a rave atu ai i te mea ino? Aore ra e patoi oioi au i te reira?’ Ia faaite tatou i te mauruuru rahi no to te Atua hamani maitai rahi, e tutava tatou i te faaoaoa ia ˈna.

E NEHENEHE TATOU E PATOI I TE HARA

13. No te aha tatou e tiaturi ai e e nehenehe tatou e rave i te mea tia?

13 I te senekele matamua, e taata eiâ, e mahu, e taata faaturi, e haamori idolo e e taero ava te tahi mau taata no Korinetia. I to ratou râ iteraa no nia ia Iehova, ua here ratou ia ˈna e ua taui ratou. Ua haama ratou no ta ratou i rave. (Roma 6:21; Kor. 1, 6:9-11) Ua titau-atoa-hia ia rave te mau Kerisetiano i Roma i te hoê â mau tauiraa. Ua parau Paulo ia ratou: “Eiaha hoi e horoahia to outou tino ei mauhaa na te ino i te parau-tia ore ra; e horoa râ ia outou iho i te Atua, e to outou tino ei mauhaa na te Atua i te parau-tia ra, mai te feia i pohe ra, e ua ora.” (Roma 6:13) Ua papu ia Paulo e e nehenehe ta ˈna e rave i te mea maitai, a tamau atu ai i te fanaˈo i to te Atua hamani maitai rahi.

14, 15. Eaha te tia ia tatou ia uiui?

14 Hoê â huru i teie mahana. Peneiaˈe ua ora vetahi o to tatou mau taeae e tuahine mai te feia no Korinetia. I muri aˈe râ i to ratou iteraa no nia ia Iehova, ua taui ratou. Mai te mea ra e ua “horoihia” ratou. No te faaoaoa ia Iehova, ua rave tatou pauroa i te mau tauiraa i roto i to tatou oraraa. I teie nei atoa, e hinaaro tatou e faaite i to tatou mauruuru no to te Atua hamani maitai rahi. E faaoti ïa tatou i te aro i to tatou mau hinaaro tano ore e i te faaohipa i to tatou oraraa no te tavini ia Iehova.

15 Mea papu, mea tia ia patoi tatou i te rave i te mau hara rahi ta vetahi i Korinetia i rave. Eita ta tatou e nehenehe e tamau i te rave i tera mau ohipa, a tiaturi atu ai i te hoê â taime e e faaite mai te Atua i to ˈna hamani maitai rahi, a faaore atu ai i ta tatou hara. E no te mau hara ta vetahi e manaˈo ra e e ere i te hara rahi? Ua faaoti papu anei râ tatou i te tutava no te auraro ia Iehova i roto i te mau mea atoa?—Roma 6:14, 17.

16. E nafea tatou e ite ai e mea tia ia patoi tatou i te mau hara o tei ore i faahitihia i roto i te Korinetia 1, 6:9-11?

16 A haamanaˈo na i te aposetolo Paulo. Ua papai oia: “No te tino . . . vau, i hoohia i raro aˈe i te ino. O ta ˈu hoi e rave nei, aore hoi au i faatia: e o ta ˈu hoi i hinaaro ra, aore au i rave; o ta ˈu ra mea hinaaro ore ra, o ta ˈu ïa e rave nei.” (Roma 7:14, 15) Noa ˈtu aita oia i rave i te mau mea tei faahitihia i roto i te Korinetia 1, 6:9-11, ua faˈi Paulo e i tamau na oia i te hara. Ua hinaaro oia e faaoaoa ia Iehova, ua tutava ïa oia no te ore e rave i te mau ohipa tano ore. (A taio i te Roma 7:21-23.) E pee anaˈe i to ˈna hiˈoraa, a tutava ˈtu ai i te auraro ia Iehova.

17. No te aha e hinaaro ai oe e faaite i te parau mau?

17 Ei hiˈoraa, ua ite tatou e no te tavini ia Iehova, mea tia ia faaite tatou i te parau mau. (A taio i te Maseli 14:5; Ephesia 4:25.) Eita tatou e hinaaro e riro mai mai ia Satani, te “metua . . . no te haavare.” Te haamanaˈo ra tatou e ua pohe Anania e ta ˈna vahine no te mea ua haavare raua. Eita ïa tatou e haavare. (Ioa. 8:44; Ohi. 5:1-11) Ua hau atu râ te faaiteraa i te parau mau i te oreraa e haavare. Ia faaite tatou i te mauruuru mau no to te Atua hamani maitai rahi, e faaite atoa tatou i te parau mau i roto i te tahi atu mau tupuraa.

18, 19. Eaha te auraa e faaite i te parau mau?

18 E nehenehe te hoê taata e haavare ma te ore e faahiti roa ˈtu i te hoê parau haavare. Ei hiˈoraa, ua parau Iehova i te mau Iseraela: “Eiaha outou e eiâ, eiaha e faahema, eiaha e haavare te tahi i te tahi.” No te aha i titauhia ˈi ia na reira ratou? Ua na ô Iehova: “Ia moˈa outou, no te mea, te moˈa nei au, o to outou Atua ra o Iehova.” (Lev. 19:2, 11) Eita paha tatou e haavare roa ˈtu. Ia turai râ tatou ia vetahi ê ia tiaturi i te tahi ohipa e ere i te mea mau, e riro ïa tatou ei taata haavare.

Ua faaoti papu anei tatou e faaite i te parau mau e eiaha e haavare? (A hiˈo i te paratarafa 19)

19 Ei hiˈoraa, e parau te hoê taata i ta ˈna paoti ohipa aore ra i te feia e ohipa ra e o ˈna e e titauhia ia faarue oioi oia i te ohipa no te mea e haere oia e hiˈo i te taote. E ere râ teie te tumu mau. Te hinaaro ra oia e vaiiho oioi i ta ˈna ohipa no ta ˈna tau faafaaearaa. Ta ˈna parau e “haere e hiˈo i te taote,” o te haereraa ïa i te fare raau aore ra i te taote no te aufau i te tahi mea. Te faaite ra anei oia i te parau mau aore ra te haavare ra? Ua turai oia ia vetahi ê ia tiaturi i te tahi ohipa e ere i te mea mau. I te tahi taime, e haavare te taata ia vetahi ê ia noaa mai te tahi mea ta ratou e hinaaro aore ra ia ore ratou e faautuahia. E auraro râ tatou ia Iehova o tei parau: “Eiaha e faahema,” aore ra haavare. E hinaaro tatou e rave i te mea maitai e te mea moˈa.—Roma 6:19.

20, 21. Ia faaite tatou i te mauruuru no to te Atua hamani maitai rahi, eaha ˈtu â ta tatou e patoi?

20 Mea papu, e patoi tatou i te faaturi, te taeroraa i te ava e te tahi atu â mau hara rahi. E ere noa râ tera anaˈe. E hinaaro atoa tatou e patoi i te mau mea atoa ta Iehova e ore e au. Ei hiˈoraa, eita noa tatou e patoi i te mau peu taotoraa tia ore, e patoi atoa râ tatou i te mau faaanaanataeraa morare ore. Eita tatou e inu i te ava a taero atu ai tatou. Eita atoa râ tatou e inu hua a fatata roa ˈtu ai tatou i te taero. E titauhia paha ia tutava tatou i te patoi i te mau faahemaraa mai teie. E nehenehe râ tatou e manuïa.

21 Ei fa na tatou ta Paulo i parau: “Eiaha ia vai hau te ino i roto i to outou na tino pohe noa, a faaroo hoi outou i te reira i to te tino ra hinaaro.” (Roma 6:12; 7:18-20) Parau mau, eita ta tatou e nehenehe e ape i te mau hara atoa. Ia aro râ tatou i te mau huru hara atoa, e faaite tatou i to tatou mauruuru mau no te hamani maitai rahi ta Iehova e Iesu i faaite mai.

22. Eaha te haamaitairaa ta tatou e nehenehe e tiai ru ia faaite tatou i to tatou mauruuru mau no to Iehova hamani maitai rahi?

22 Ua faaore Iehova i ta tatou mau hara e e nehenehe oia e tamau i te faaore i te reira. Auê tatou i te mauruuru no to ˈna hamani maitai rahi! No reira, e haa rahi anaˈe no te patoi i te rave i te mau mea ta ˈna e parau e mea tano ore, noa ˈtu e manaˈo vetahi ê e e ere te reira i te hara. Eaha te haamaitairaa ta tatou e nehenehe e tiai ru ia rave tatou i te reira? Ua parau Paulo: “Ua faatiamâhia outou i te ino, e ua riro ei tavini no te Atua, o te maitai ta outou e faatupu, e e ora mure ore hoi ïa te hopea.”—Roma 6:22.