Eaha to roto?

Tapura tumu parau

“Ta ˈu tiaturiraa i te Atua”

“Ta ˈu tiaturiraa i te Atua”

“Ua riro . . . te Adamu hopea ei varua o te horoa i te ora.”—KOR. 1, 15:45.

HIMENE: 151, 147

1-3. (a) Eaha hoê o na tiaturiraa faufaa roa ˈˈe te tia ia faahiti? (b) No te aha mea faufaa roa ˈi te tia-faahou-raa? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

 MAI te peu e ui mai te tahi taata ia oe eaha te mau haapiiraa faufaa roa ˈˈe o to oe faaroo, eaha ta oe e parau atu? Mea papu e parau oe e te tiaturi ra oe e o Iehova te Atua poiete e na ˈna i horoa mai i te ora. E parau atoa paha oe e te tiaturi nei oe ia Iesu Mesia, tei pohe ei hoo. E faahiti atoa oe i te parau o te paradaiso i nia i te fenua a muri aˈe i reira te nunaa o te Atua e ora ˈi e a muri noa ˈtu. E faahiti anei râ oe i te tia-faahou-raa mai hoê o na tiaturiraa poihere-roa ˈˈe-hia e oe?

2 E tumu papu to tatou ia faahiti i te tia-faahou-raa mai hoê o ta tatou mau tiaturiraa faufaa roa ˈˈe, noa ˈtu te tiaturi nei tatou e e ora mai tatou i te ati rahi, a ora ˈtu ai i nia i te fenua e a muri noa ˈtu. Ua faaite te aposetolo Paulo no te aha mea faufaa te tia-faahou-raa. Ua parau oia: “Ahiri hoi aita iho â e tia-faahou-raa to te feia pohe, aita atoa ïa te Mesia i faatiahia mai.” Ahani aita Iesu i faatiahia mai, eita ïa oia e nehenehe e faatere ei Arii i te raˈi, e e riro ïa ta tatou pororaa ei mea faufaa ore. (A taio i te Korinetia 1, 15:12-19.) Teie râ, ua ite tatou e ua faatiahia mai o Iesu. No te mea te tiaturi nei tatou i to ˈna tia-faahou-raa, e ere ïa tatou mai te mau Sadukea ati Iuda, tei ore roa ˈtu i tiaturi e e nehenehe te feia pohe e ora faahou mai. Noa ˈtu e faaooo mai vetahi ê ia tatou, e puai noa to tatou faaroo e e faatia faahou mai te Atua i te feia pohe.—Mar. 12:18; Ohi. 4:2, 3; 17:32; 23:6-8.

3 Ua faahiti atoa o Paulo e tei roto “te tia-faahou-raa o tei pohe” i “te mau haapiiraa ta tatou i ite na no nia i te Mesia.” (Heb. 6:1, 2) Ua faaite oia e ua tiaturi iho â o ˈna i te tia-faahou-raa. (Ohi. 24:10, 15, 24, 25) Noa ˈtu e haapiiraa tumu te reira o ta tatou e haapii ra i roto i te Parau a te Atua, mea tia ia haapii maite tatou no nia i te tia-faahou-raa. (Heb. 5:12) No te aha?

4. Eaha na uiraa ta tatou e uiui no nia i te tia-faahou-raa?

4 Ia haamata te taata i te haapii i te Bibilia, e taio ratou i te mau aamu no nia i te mau tia-faahou-raa i tahito ra, mai to Lazaro. E haapii atoa ratou e ua papu ia Aberahama, Ioba e Daniela e e ora faahou mai te feia pohe a muri aˈe. Teie râ, eaha ta oe e parau ia ani mai hoê taata ia faaite maoti te Bibilia, no te aha e nehenehe ai e tiaturi i te tia-faahou-raa tei fafauhia a hanere matahiti i teie nei? Te parau ra anei te Bibilia afea te tia-faahou-raa e tupu ai? E haapuai mai te pahonoraa o teie na uiraa i to tatou faaroo.

HOÊ TIA-FAAHOU-RAA TOHUHIA E HANERE MATAHITI NA MUA ˈTU

5. Eaha ta tatou e hiˈopoa mai na mua roa?

5 Mea ohie paha no tatou ia feruri e e ora faahou mai hoê taata i muri iti noa ˈˈe oia i te poheraa. (Ioa. 11:11; Ohi. 20:9, 10) E tiaturi anei râ tatou i te parau fafau e e faatia-faahou-hia mai hoê taata o tei pohe e rave rahi matahiti paha te maoro? E tiaturi anei tatou mai te peu e ua fafauhia te reira no te hoê taata tei pohe mea maoro i teie nei aore ra no te hoê taata tei pohe aita i maoro aˈenei? Ua tiaturi ê na oe i te hoê tia-faahou-raa tei tupu a hanere matahiti i muri aˈe i te fafauraahia te reira. No vai teie tia-faahou-raa? E eaha to ˈna tuatiraa e to oe tiaturiraa i te hoê tia-faahou-raa a muri aˈe?

6. Eaha te tuatiraa e vai ra i rotopu ia Iesu e tei tohuhia i roto i te Salamo 118?

6 Ma te faaohipa i te Salamo 118, tei manaˈohia e na Davida i papai, e hiˈopoa mai tatou i te hoê tia-faahou-raa tei tohuhia ehia matahiti hou te reira a tupu ai. Te faataa ra teie Salamo i teie mau parau: “Ia ora i teie nei, e Iehova, te ani atu nei au” e “Ia ora oia o tei haere mai ma te iˈoa o Iehova.” Ua faahiti te taata i teie parau tohu no nia i te Mesia a haere mai ai Iesu i Ierusalema i te 9 no Nisana, tau mahana hou o ˈna a pohe ai. (Sal. 118:25, 26; Mat. 21:7-9) Mea nafea râ te Salamo 118 i faahiti ai i te hoê tia-faahou-raa tei tupu e rave rahi matahiti i muri aˈe? A tapao na i ta teie salamo i faahiti: “Te ofai i faaruehia e te feia i patu ra, tei riro iho nei ei ofai tihi.”—Sal. 118:22.

Ua patoi “te feia i patu ra” i te Mesia (A hiˈo i te paratarafa 7)

7. Mea nafea to te mau ati Iuda patoiraa ia Iesu?

7 O te mau tia faaroo ati Iuda “te feia i patu ra” o tei patoi i te Mesia. Aita noa ratou i haafaufaa ore ia Iesu, aita noa atoa i patoi i to ˈna tiaraa ei Mesia. Ua patoi râ e rave rahi ati Iuda ia ˈna ma te ani roa ia Pilato ia haapohehia Iesu. (Luka 23:18-23) Mea papu, o ratou te tumu i pohe ai Iesu.

Ua faatia mai te Atua ia Iesu no te riro mai ei “ofai tihi” (A hiˈo i te paratarafa 8, 9)

8. Mea nafea Iesu i riro ai ei “ofai tihi”?

8 Mai te peu e ua patoihia e ua haapohehia Iesu, e nafea ïa oia e riro ai ei “ofai tihi”? E tupu te reira mai te peu noa e ua faatiahia mai oia. Ua haapapu Iesu i te reira a faatia ˈi i te aamu o te hoê fatu fenua taoˈa rahi tei tono i te tahi mau vea i te feia faaapu e ohipa ra no ˈna. Ua hamani ino râ te feia faaapu i teie mau vea. Tono atura te fatu fenua i ta ˈna iho tamaiti ma te tiaturi e e faaroo mai te feia faaapu ia ˈna. Ua haapohe râ ratou i te tamaiti a te fatu fenua. I muri aˈe i to ˈna faatiaraa i teie aamu, ua faahiti Iesu i te parau tohu o te Salamo 118:22. (Luka 20:9-17) Ua faaohipa atoa te aposetolo Petero i teie irava i to ˈna paraparauraa i te mau “raatira, aratai, ta ratou mau papai parau” ati Iuda i Ierusalema. Ua parau atu oia e “o Iesu Mesia no Nazareta, ta outou i haapohe i nia i te hoê pou e ta te Atua râ i faatia mai te pohe mai.” Ua na ô â oia: “O ˈna ‘te ofai ta outou te feia patu i faariro ei mea faufaa ore e tei riro mai ei ofai tihi.’”—Ohi. 3:15; 4:5-11; Pet. 1, 2:5-7.

9. Eaha te tupuraa ta te Salamo 118:22 i tohu?

9 Mea papu e ua tohu te Salamo 118:22 i te hoê tia-faahou-raa o te tupu e hanere matahiti i muri aˈe. E patoi e e haapohehia te Mesia. E faatia-faahou-hia mai râ oia a riro roa ˈtu ai ei ofai tihi. I to Iesu faatiaraahia mai, aita ˈtu e iˈoa maori râ to ˈna tei “horoahia mai i te taata, e ora ˈi tatou.”—Ohi. 4:12; Eph. 1:20.

10. (a) Eaha ta te Salamo 16:10 i tohu? (b) No te aha e papu ai ia tatou e e ere no Davida te parau i faahitihia i te Salamo 16:10?

10 E hiˈopoa anaˈe i te tahi atu irava no nia i te hoê tia-faahou-raa. Ua tupu te reira ua hau atu i te hoê tausani matahiti i muri aˈe. E tauturu mai teie tupuraa ia tiaturi e e nehenehe te hoê tia-faahou-raa e tupu maoro i muri aˈe i te tohuraahia aore ra fafauraahia te reira. I te Salamo 16, te taio ra tatou i te mau parau a Davida: “E ore hoi oe e vaiiho i tau varua i hade [aore ra i roto i te apoo], e ore hoi oe e tuu i te taata moˈa ra ia ite i te tahuti.” (Sal. 16:10) Aita Davida i tamata i te parau e eita roa ˈtu oia e pohe a tanuhia ˈtu ai i roto i te apoo. Te haapapu maitai ra te Parau a te Atua e ua paari, ua pohe e “taoto atura Davida i ǒ tana mau metua atoa, e tanuhia ihora i roto i te oire a Davida.” (Arii 1, 2:1, 10) No vai ïa te parau i faahitihia i roto i teie irava?

11. Afea to Petero faataaraa i te Salamo 16:10?

11 Ua hau atu i te hoê tausani matahiti i muri aˈe i to Davida papairaa i teie mau parau, to Petero faataaraa no vai teie parau i faahitihia i roto i te Salamo 16:10. Tau hebedoma i muri aˈe i te poheraa e te tia-faahou-raa o Iesu, ua paraparau o Petero i e tausani ati Iuda e feia i farii i te haapaoraa ati Iuda. (A taio i te Ohipa 2:29-32.) Ua haamanaˈo oia ia ratou e ua pohe e ua tanuhia o Davida. Aita atoa te Bibilia e parau ra e ua aimârô hoê noa ˈˈe o ratou i to Petero parauraa e ua “ite atea” e ua “faahiti” Davida i “te tia-faahou-raa o te Mesia.”

12. Mea nafea te Salamo 16:10 i te tupuraa, e eaha ta te reira e haapapu ra no nia i te parau fafau o te tia-faahou-raa?

12 Ua turu o Petero i ta ˈna faataaraa ma te faahiti i te mau parau a Davida i roto i te Salamo 110:1. (A taio i te Ohipa 2:33-36.) Ua tauturu te haaferuriraa a Petero i nia i te mau Papai i te nahoa rahi ia papu ia ratou e e “Fatu” e e “Mesia” o Iesu. Ua taa i te nunaa e ua tupu te parau tohu o te Salamo 16:10 i to Iesu faatiaraahia mai. I muri aˈe, ua faaohipa te aposetolo Paulo i te hoê â haapapuraa i to ˈna paraparauraa i te ati Iuda o te oire no Anetiohia i Pisidia. Ua maere roa ratou i teie haapapuraa e ua hinaaro e ite hau atu â. (A taio i te Ohipa 13:32-37, 42.) Ia haapapu atoa te reira ia tatou e ua nehenehe teie mau parau tohu Bibilia no nia i te hoê tia-faahou-raa e tiaturihia, noa ˈtu ua tupu te reira e hanere matahiti i muri aˈe.

AFEA TE TIA-FAAHOU-RAA E TUPU AI?

13. Eaha na uiraa ta tatou e nehenehe e ui no nia i te tia-faahou-raa?

13 Mea faaitoito mau ia ite e e nehenehe te hoê tia-faahou-raa e tupu e rave rahi hanere matahiti i muri aˈe i te tohuraahia te reira. Teie râ, e uiui paha vetahi: ‘Te auraa ïa e e tiai maoro vau no te ite i tei herehia e au? Afea te tia-faahou-raa e tupu ai?’ Ua parau Iesu i ta ˈna mau aposetolo e te vai ra te tahi mau mea ta ratou i ore i ite e ta ratou e ore e taa. Te vai atoa ra te tahi mau faataaraa no nia i “te hora aore ra te tau ta te Metua i faaoti.” (Ohi. 1:6, 7; Ioa. 16:12) Teie râ, e haamaramaramaraa ta tatou no nia i te taime e tupu ai te tia-faahou-raa.

14. Mea nafea te tia-faahou-raa o Iesu i taa ê ai i to vetahi ê na mua ˈtu i to ˈna?

14 No Iesu te tia-faahou-raa faufaa roa ˈˈe i faahitihia i roto i te Bibilia. Ahani aita oia i faatiahia mai, eita ïa to tatou e tiaturiraa e ite faahou i te feia herehia e tatou. Aita te feia i faatiahia mai na mua ˈtu ia Iesu, mai te feia o tei faatiahia mai e Elia e e Elisaia, i ora e a muri noa ˈtu. Ua pohe faahou ratou e ua riro ei repo i roto i te apoo. O Iesu râ, “ua faatia-faahou-hia oia mai roto mai i te feia pohe.” E eita oia e “pohe faahou e aita to te pohe e mana faahou i nia ia ˈna.” I te raˈi, “te ora nei” oia “e a muri noa ˈtu.”—Roma 6:9; Apo. 1:5, 18; Kol. 1:18; Pet. 1, 3:18.

15. No te aha Iesu i parauhia ˈi te “hotu matamua”?

15 I roto i te mau tia-faahou-raa i te raˈi ei varua, no Iesu te tia-faahou-raa matamua e te faufaa roa ˈˈe. (Ohi. 26:23) Te vai ra te tahi atu â tei faatiahia i te raˈi. Ua fafau Iesu i ta ˈna mau aposetolo taiva ore e e faatere ratou e o ˈna i te raˈi. (Luka 22:28-30) I muri aˈe noa râ i to ratou poheraa e fanaˈo ai ratou i teie haamaitairaa. E mai ia Iesu, e faatiahia mai ratou ei varua. Ua papai Paulo e “ua faatiahia . . . te Mesia mai roto mai i tei pohe, te hotu matamua no tei taoto i roto i te pohe.” Ua parau atura Paulo e e faatiahia mai vetahi atu â e e haere ratou i te raˈi: “Te taata tataitahi râ ia au i to ˈna iho tiaraa: te Mesia te hotu matamua, e i muri aˈe te feia no te Mesia i te tau o to ˈna hoˈiraa mai.”Kor. 1, 15:20, 23.

16. Eaha te mea e faaite mai afea te tia-faahou-raa i te raˈi e tupu ai?

16 Te horoa mai ra te mau parau a Paulo i te hoê mea e faaite mai afea te tia-faahou-raa i te raˈi e tupu ai. E tupu te reira i te tau o te hoˈiraa mai o te Mesia. E rave rahi matahiti to te mau Ite no Iehova haapapuraa maoti te Bibilia e ua haamata te “hoˈiraa mai” o te Mesia i 1914. Te ora noa ra tatou i te roaraa o to ˈna “hoˈiraa mai” e ua fatata roa te hopea o teie nei ao ino.

17, 18. Eaha te tupu no vetahi feia faatavaihia i te hoˈiraa mai o te Mesia?

17 Te horoa ra te Bibilia hau atu â faataaraa no nia i te tia-faahou-raa i te raˈi: “E hinaaro atoa matou ia taa ia outou te parau o te feia e taoto ra i roto i te pohe, . . . Ia tiaturi hoi tatou e ua pohe o Iesu e ua tia faahou mai, e aratai atoa ïa te Atua ia Iesu ra te feia atoa tei taoto i roto i te pohe . . . Tatou hoi te feia ora o te ora ˈtu i te tau o te hoˈiraa mai o te Fatu, eita roa ˈtu ïa tatou e na mua ˈtu i te feia i taoto i roto i te pohe. No te mea e pou mai te Fatu iho mai te raˈi mai, e e faaroohia to ˈna reo mana, . . . e na mua te feia pohe tei hoê e te Mesia te tia faahou mai. I muri mai, o tatou te feia ora o te ora ˈtu te ravehia i roto i te ata ia farerei i te Fatu i nia i te raˈi e o ratou atoa, ei reira tatou e vai noa ˈi i te Fatu ra.”—Tes. 1, 4:13-17.

18 Ua tupu te tia-faahou-raa matamua i muri rii noa ˈˈe i te haamataraa te hoˈiraa mai o te Mesia. E “ravehia i roto i te ata” te feia faatavaihia o te ora i te roaraa o te ati rahi. Eaha to ˈna auraa? Eita te feia o “te ravehia” “e taoto i roto i te pohe,” te auraa, mea poto to ratou pohe. Ia pohe ratou, e “tauihia” ratou paatoa “i reira iho mai te amoraa mata ra, ia oto te pu hopea.”—Kor. 1, 15:51, 52; Mat. 24:31.

19. Eaha te “tia-faahou-raa maitai aˈe”?

19 I teie mahana, e ere te rahiraa o te mau Kerisetiano taiva ore i te feia faatavaihia e aita ratou i maitihia no te faatere e te Mesia i te raˈi. Te tiai ru nei râ ratou i “te mahana o Iehova,” i reira oia e haamou ai i teie ao ino. Aita hoê aˈe i ite afea mau teie hopea e tae mai ai, te vai ra râ te mau haapapuraa e faaite ra e ua fatata roa. (Tes. 1, 5:1-3) I roto i te ao apî a te Atua, e itehia te tahi atu huru tia-faahou-raa. I tera taime, e faatiahia mai tei pohe no te ora i te fenua nei, e e riro mai ratou ei taata tia roa o te ore e pohe faahou. E “tia-faahou-raa maitai aˈe” teie i te mau tia-faahou-raa tei tupu i tahito ra no te feia tei faatiahia mai, o tei pohe faahou râ i muri iho.—Heb. 11:35.

20. No te aha e tiaturi ai tatou e e faanaho-maitai-hia te tia-faahou-raa?

20 Te parau ra te Bibilia no te feia e haere i nia i te raˈi e e faatiahia mai ratou “tataitahi . . . ia au i to ˈna iho tiaraa.” (Kor. 1, 15:23) E nehenehe ïa tatou e tiaturi e e faanaho-maitai-hia te tia-faahou-raa i te fenua nei. E turai paha te reira ia tatou ia uiui: E faatiahia anei te feia o tei pohe aita i maoro aˈenei piri i te haamataraa o te Faatereraa tausani matahiti a te Mesia, a farii-maitai-hia ˈtu ai ratou e te feia ta ratou i matau? E faatia-oioi-hia anei te mau tane taiva ore i tahito ra mea aravihi ratou no te aratai, no te faanaho i te nunaa o te Atua i roto i te ao apî? Eaha te tupu no te feia o tei ore i tavini ia Iehova? Afea e ihea ratou e faatiahia ˈi? Mea rahi te uiraa ta tatou e nehenehe e uiui. Eiaha râ tatou e haapeapea no te reira i teie nei. Mea maitai aˈe ia tiai. E maere tatou ia ite e nafea Iehova e rave ai i te reira.

21. Eaha ta oe e tiaturi ra?

21 A tiai noa ˈi, mea tia ia haapuai tatou i to tatou faaroo ia Iehova. Na roto ia Iesu, ua fafau Iehova e e haamanaˈo oia i tei pohe e e ora faahou mai ratou. (Ioa. 5:28, 29; 11:23) No te haapapu atu â e e faatia faahou mai Iehova i te feia pohe, ua parau Iesu no Aberahama, Isaaka e Iakoba e “mea ora hoi ratou pauroa no ˈna.” (Luka 20:37, 38) Mea papu, mea rahi te tumu e parau ai tatou mai te aposetolo Paulo: “Ta ˈu tiaturiraa i te Atua, . . . oia hoi e tia-faahou-raa to te feia [i pohe].”—Ohi. 24:15.