Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te mau metua, ia noaa i ta outou mau tamarii “te paari a faaorahia ˈtu ai” ratou

Te mau metua, ia noaa i ta outou mau tamarii “te paari a faaorahia ˈtu ai” ratou

“Mai to oe tamarii-rii-raa to oe iteraa i te mau Papai moˈa e noaa ˈi ia oe te paari a faaorahia ˈtu ai oe.”—TIM. 2, 3:15.

HIMENE: 141, 134

1, 2. No te aha vetahi mau metua e haapeapea ˈi no ta ratou mau tamarii ia hinaaro ratou e pûpû ia ratou iho ia Iehova e e bapetizo ia ratou?

 E TAUSANI piahi Bibilia te pûpû nei ia ratou iho ia Iehova e te bapetizohia nei. E rave rahi i rotopu ia ratou e feia apî o tei paari i roto i te parau mau e o tei maiti i te oraraa maitai roa ˈˈe. (Sal. 1:1-3) Mai te peu e metua Kerisetiano oe, eita e ore e te tiai ru nei oe i te mahana e bapetizohia ˈi ta oe tamaiti aore ra tamahine.—A hiˈo i te Ioane 3, 4.

2 E haapeapea noa râ paha oe. Ua ite paha oe i te tahi feia apî tei bapetizohia e i muri aˈe ua haamata ratou i te uiui mea maitai iho â anei no ratou te peeraa i te mau ture aveia a te Atua. Te vai atoa ra tei faarue i te parau mau. E mǎtaˈu paha ïa oe i te mea e e haamata ta oe tamarii i te tavini ia Iehova a ere atu ai i to ˈna here no te parau mau. E riro mai paha ïa ta oe tamarii mai vetahi o te mau Kerisetiano i Ephesia o te senekele matamua. Ua parau Iesu no tera amuiraa Kerisetiano: “Ua ere oe i to oe here matamua.” (Apo. 2:4) E nafea oe e tauturu ai i to tamarii ia puai noa to ˈna here e ia “paari mai i te pae varua . . . , a ora ˈtu ai”? (Pet. 1, 2:2) E nehenehe tatou e haapii mai i te hiˈoraa o Timoteo.

“TO OE ITERAA I TE MAU PAPAI MOˈA”

3. (a) Mea nafea Timoteo i te riroraa mai ei Kerisetiano e eaha ta ˈna i rave i ta ˈna i haapii? (b) Eaha na tuhaa e toru o te haapiiraa ta Paulo i faahiti ia Timoteo?

3 Tei te matahiti 47 to te aposetolo Paulo tereraa no te taime matamua i Lusetera. I tera atoa paha taime to Timoteo haapiiraa i ta Iesu mau haapiiraa, e taurearea noa â ïa oia. Ua faaohipa oia i ta ˈna i haapii, e e piti matahiti i muri aˈe, haamata ˈtura oia i te ratere na muri ia Paulo. Piri i te 16 matahiti i muri aˈe, papai atura Paulo ia Timoteo: “A tamau i roto i te mau mea i haapiihia ia oe e i tauturuhia ia oe ia tiaturi, e ua ite oe na vai i haapii atu ia oe e mai to oe tamarii-rii-raa to oe iteraa i te mau Papai moˈa [te mau Papai Hebera], e noaa ˈi ia oe te paari a faaorahia ˈtu ai oe na roto i te faaroo i te Mesia ra o Iesu.” (Tim. 2, 3:14, 15) A tapao na e ua parau Paulo no Timoteo e (1) ua ite oia i te mau Papai moˈa, (2) ua tauturuhia oia ia tiaturi i te mau mea ta ˈna i haapii, e (3) ua noaa ia ˈna te paari a faaorahia ˈtu ai oia na roto i te faaroo i te Mesia ra o Iesu.

E nehenehe atoa te mau tamarii apî roa e haapii no nia i te feia e te mau aamu no roto mai i te Bibilia

4. Eaha ta oe i faaohipa no te haapii i ta oe mau tamarii apî? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

4 Ei metua Kerisetiano, e hinaaro oe ia ite ta oe tamarii i te mau Papai moˈa, oia hoi, te mau Papai Hebera e te mau Papai Heleni Kerisetiano i teie mahana. E nehenehe atoa te mau tamarii apî roa e haapii no nia i te feia e te mau aamu no roto mai i te Bibilia. Ua horoa mai te faanahonahoraa a Iehova e rave rahi buka, buka rairai e video ta te mau metua e nehenehe e faaohipa no te tauturu i ta ratou mau tamarii. Te vai ra paha te tahi na roto i to oe reo? Mea tia ia ite ta oe tamarii eaha to roto i te Bibilia ia nehenehe oia e faatupu i te hoê auhoaraa puai e o Iehova.

“TAUTURUHIA . . . IA TIATURI”

5. (a) Eaha te auraa o te parau “tauturuhia . . . ia tiaturi”? (b) Mea nafea tatou i te iteraa e ua “tauturuhia” o Timoteo “ia tiaturi” i te parau apî oaoa no nia ia Iesu?

5 Aita e navai ia haapii i ta oe mau tamarii no nia i te feia e te mau aamu no roto mai i te Bibilia. A haamanaˈo e ua “tauturuhia” o Timoteo “ia tiaturi.” O te “papuraa i te parau mau o te tahi mea” te auraa o te parau Heleni ta Paulo i faaohipa. Ua ite Timoteo i te mau Papai Hebera mai to ˈna “tamarii-rii-raa,” oia hoi, mai to ˈna apî-roa-raa ra. I muri aˈe, ua papu ia ˈna e o Iesu te Mesia. No te puai o te faaroo o Timoteo, bapetizohia ˈtura oia e ohipa ˈtura na muri ia Paulo ei mitionare.

6. E nafea oe e tauturu ai i ta oe mau tamarii ia faatupu i te faaroo i te Parau a te Atua?

6 E nafea oe e tauturu ai i ta oe mau tamarii ia faatupu i te faaroo mai ia Timoteo, ia nehenehe ratou e “tauturuhia . . . ia tiaturi”? Na mua roa, eiaha e ru. E titauhia te taime no te faatupu i te faaroo puai. E ere no te mea e te tiaturi nei oe i te tahi mea e tiaturi atoa ˈi ta oe mau tamarii i te reira. Na te tamarii tataitahi e faaohipa i to ˈna iho “feruriraa” no te faatupu i te faaroo i te Bibilia. (A taio i te Roma 12:1.) Ei metua, mea rahi ta oe e nehenehe e rave no te tauturu i ta oe mau tamarii ia haapuai i to ratou faaroo, i te taime iho â râ a ui mai ai ratou i te tahi mau uiraa. E hiˈopoa anaˈe i ta tatou e nehenehe e haapii mai i te hiˈoraa o te hoê metua tane.

7, 8. (a) E nafea te hoê metua tane Kerisetiano e faaite ai i te faaoromai ia haapii oia i ta ˈna tamahine? (b) I teihea taime oe e faaite ai i te faaoromai i ta oe tamarii?

7 Te parau ra Thomas e, i te tahi taime, e uiui ta ˈna tamahine 11 matahiti ia ˈna i te tahi mau uiraa mai teie: “Ua faaohipa anei Iehova i te tauiuiraa o te mau mea ora ia rau te huru ora i nia i te fenua?” aore ra “No te aha eita ˈi tatou e amui atu e o vetahi ê, no te maitiraa anei, no te tamata i te haamaitai i te tahi mau tuhaa o te oraraa?” I te tahi taime, e titauhia ia patoi oia i te hinaaro e parau noa ˈtu eaha te mea e tiaturi. Te taa ra ia Thomas e te mea e turai i te hoê taata ia tiaturi i te parau mau, o te mau haapapuraa ïa ta tatou e faaite atu.

8 Ua ite atoa Thomas e e titauhia ia ˈna i te faaoromai no te haapii i ta ˈna tamahine. E titauhia i te mau Kerisetiano atoa ia faatupu i te faaoromai. (Kol. 3:12) Te taa ra ia Thomas e e titauhia i te taime e ia tauaparau pinepine e ta ˈna tamahine no te tauturu ia ˈna ia faatupu i te faaroo papu. E tia ia haaferuri oia ia ˈna no nia i ta ˈna e haapii ra i roto i te Bibilia. Te parau ra Thomas: “No nia iho â râ i te mau haapiiraa faufaa, te hinaaro ra mâua ta ˈu vahine e ite e te tiaturi mau râ anei ta mâua tamahine i ta ˈna e haapii ra e e auraa anei to te reira no ˈna. Mea maitai roa mai te peu e uiraa ta ˈna. E haapeapea roa vau mai te peu e farii oia i te tahi haapiiraa ma te ore e ui mai i te tahi uiraa.”

E titauhia i te faaoromai no te tauturu i ta oe tamarii ia faatupu i te faaroo i te Parau a te Atua

9. E nafea oe e tauturu ai i ta oe mau tamarii ia tiaturi i te Parau a te Atua?

9 Ia haapii te mau metua i ta ratou mau tamarii ma te faaoromai, i muri mai e haamata te mau tamarii i te taa i “te aano e te roa e te teitei e te hohonu” o te faaroo. (Eph. 3:18) E nehenehe tatou e haapii ia ratou ma te faatano i te haapiiraa ia au i to ratou matahiti e to ratou maramarama. A puai noa ˈtu â ˈi to ratou faaroo i ta ratou e haapii ra, e ohie atu â ïa no ratou ia turu i ta ratou mau tiaturiraa i mua ia vetahi ê, mai to ratou mau hoa haapiiraa. (Pet. 1, 3:15) Ei hiˈoraa, e nehenehe anei ta oe mau tamarii e faaohipa i te Bibilia no te faataa eaha te tupu ia pohe tatou? Te taa mau ra anei ia ratou i te faataaraa a te Bibilia? * A haamanaˈo e e titauhia i te faaoromai no te tauturu i ta oe tamarii ia faatupu i te faaroo i te Parau a te Atua. E hoona râ ta oe mau tutavaraa.—Deut. 6:6, 7.

Mea faufaa atoa to oe iho hiˈoraa no te tauturu i ta oe mau tamarii ia faatupu i te faaroo

10. Eaha te hoê tuhaa faufaa o ta oe haapiiraa?

10 Papu maitai, mea faufaa atoa to oe iho hiˈoraa no te tauturu i ta oe mau tamarii ia faatupu i te faaroo. Te parau ra Stéphanie, e toru tamahine ta ˈna: “Mai to ratou tamarii-rii-raa mai â to ˈu uiui-noa-raa ia ˈu iho, ‘Te paraparau ra anei au i ta ˈu mau tamarii no nia i te mau mea e haapapu ra ia ˈu e te vai mau ra Iehova, to ˈna here, e te maitai o to ˈna mau eˈa? Te ite ra anei ta ˈu mau tamarii e mea here iho â na ˈu ia Iehova?’ Mai te peu aita vau i papu i te reira, eita vau e nehenehe e tauturu i ta ˈu mau tamarii ia tiaturi i te reira.”

“TE PAARI” NO TE ORA

11, 12. Eaha te paari, e nafea tatou e ite ai e aita te reira i tuatihia i te matahiti o te hoê taata?

11 Ua haapii mai tatou no nia ia Timoteo e (1) ua ite oia i te mau Papai e (2) ua papu ia ˈna ta ˈna e tiaturi ra. Eaha râ ta Paulo i hinaaro e parau a faahiti ai oia e maoti te mau Papai moˈa e nehenehe ai e noaa ia Timoteo te “paari a faaorahia ˈtu ai” oia?

12 Te faataa ra te Étude perspicace des Écritures, buka 2, e no te taˈo “paari” i roto i te Bibilia, e ô atoa mai te parau no “te aravihi ia faaohipa i te ite e te maramarama no te faatitiaifaro i te mau fifi, no te ape aore ra faaara i te mau mea atâta, ia raea i te tahi mau fa, aore ra no te horoa i te aˈoraa ia vetahi ê ia na reira atoa ratou. Aita roa ˈtu te reira e tuea ra i te maamaa.” Te parau ra te Bibilia e “ua mau roa te maamaa i roto i te aau o te tamarii.” (Mas. 22:15) I te mea e aita te paari e tuea ra i te maamaa, e tapao ïa te paari o te hoê huru feruriraa paari. E itehia e ua paari te feruriraa o te hoê taata i te pae varua no te mea te mǎtaˈu ra oia ia Iehova e te hinaaro ra oia e auraro ia ˈna, e ere râ no te mea te paari mai ra oia.—A taio i te Salamo 111:10.

13. E nafea te feia apî e faaite ai e ua noaa ia ratou te paari a faaorahia ˈtu ai ratou?

13 E ere te feia apî e feruriraa paari to ratou i te pae varua mai te tamarii rii ra te huru “i te opaopa-noa-raa i te are miti e te painu-haere-raa” i to ratou mau hinaaro aore ra i te faaheporaa a te tahi atu feia apî. (Eph. 4:14) Te haapiihia nei râ “to ratou haroˈaroˈa” ia “faataa ê i te maitai i te ino.” (Heb. 5:14) E rave ïa ratou i te mau faaotiraa î i te paari noa ˈtu aita to ratou metua aore ra te tahi atu taata paari e ite mai ra. (Phil. 2:12) Mea faufaa roa tera huru paari ia faaorahia ratou. (A taio i te Maseli 24:14.) E nafea oe e tauturu ai i ta oe mau tamarii ia faatupu i tera paari? Ia papu ia oe e ua taa ia ratou eaha ta oe e tiaturi ra. Ma ta oe mau parau e haaraa, e ite oia e te tamata ra oe i te pee i te mau ture aveia Bibilia i roto i to oe oraraa.—Roma 2:21-23.

No te aha mea faufaa ia tutava noa te mau metua? (A hiˈo i te paratarafa 14-18)

14, 15. (a) Ia feruri te hoê taata apî o te hinaaro ra ia bapetizohia oia i te aha? (b) E nafea oe e tauturu ai i ta oe mau tamarii ia feruriruri i te mau haamaitairaa ia auraro i te mau ture a te Atua?

14 Teie râ, no te tauturu i ta oe mau tamarii ia faatupu i te faaroo, eita e navai noa ia parau ia ratou eaha te mea maitai e te mea ino. E titau-atoa-hia ia haaferuri ia ratou no nia i te mau uiraa mai teie: ‘No te aha te Bibilia e opani ai i te tahi mau ohipa mea au ia hiˈohia ˈtu? E nafea vau e papu ai e mea maitai noa te mau ture aveia Bibilia no ˈu?’—Isa. 48:17, 18.

15 Mai te peu e te hinaaro ra ta oe tamarii ia bapetizohia oia, a tauturu ia ˈna ia feruri maitai i te mau hopoia o te bapetizoraa. Eaha to ˈna huru i mua i te reira? Eaha te mau maitai? Eaha te mau fifi? No te aha mea rahi aˈe te mau maitai ta ˈna e ite i te mau fifi? (Mar. 10:29, 30) Mea faufaa roa ia feruri maitai i te reira hou te bapetizoraa. A tauturu i ta oe tamarii ia feruriruri i te mau haamaitairaa ia auraro oia, e te mau mea ino ta ˈna e ite ia ore oia e auraro. E ohie ïa no ˈna ia tiaturi e mea maitai iho â ia pee i te mau ture aveia a te Atua.—Deut. 30:19, 20.

IA FIFIHIA TE FAAROO O TE FEIA APÎ BAPETIZOHIA

16. Eaha ta te mau metua e rave mai te peu e haamata te faaroo o ta ratou tamarii bapetizohia i te paruparu?

16 Eaha ta oe e rave mai te peu e haamata ta oe tamarii i te feaa no nia i te parau mau i muri aˈe i te bapetizoraa? Ei hiˈoraa, e nehenehe paha ta oe tamaiti aore ra tamahine e haamata i te au i te mau mea o teie nei ao. Aore ra e haamata paha ta oe tamarii i te uiui e o te peeraa i te mau ture aveia Bibilia iho â anei te oraraa maitai roa ˈˈe. (Sal. 73:1-3, 12, 13) E nehenehe to oe huru e ohipa i nia ia ˈna e ta ˈna taviniraa ia Iehova. Eiaha e aimârô e ta oe tamarii no nia i te reira, noa ˈtu mea apî roa oia aore ra ua taurearea i teie nei. Ia papu râ ia oe e ua ite oia e mea here na oe ia ˈna e te hinaaro nei oe e tauturu ia ˈna.

17, 18. Mai te peu e feaa hoê taata apî, e nafea to ˈna na metua e tauturu ai ia ˈna?

17 Ua bapetizohia anaˈe hoê taata apî, ua pûpû ïa oia ia ˈna ia Iehova. E parau fafau te reira e e here e e tavini oia ia Iehova na mua roa. (A taio i te Mareko 12:30.) No Iehova, e ere te pûpûraa ia tatou iho i te ohipa hauti, eiaha ïa tatou e haafaufaa ore i te reira. (Koh. 5:4, 5) A haamanaˈo i te reira i ta oe tamarii. Na mua râ, a taio e a haapii i te mau papai atoa ta te faanahonahoraa a Iehova e horoa nei i te mau metua. I muri aˈe, ma te hamani maitai e i te taime tano, a faataa i ta oe tamarii e e ere ta ˈna faaotiraa e pûpû ia ˈna iho ia Iehova i te ohipa hauti e e hopoi mai te reira i te mau haamaitairaa.

18 Ei hiˈoraa, e nehenehe oe e ite i te mau manaˈo tauturu i te tuhaa hau “Les parents s’interrogent,” i te hopea o te buka Les jeunes s’interrogent—Réponses pratiques, buka 1. E tauturu te reira i te mau metua ia ore e manaˈo oioi e te patoi ra ta ˈna tamarii taurearea i te parau mau, ia tauturu râ te reira ia ratou ia ite eaha te fifi mau ta te tamarii e farerei nei. No te faaheporaa paha anei a te tahi mau hoa aore ra no te moˈemoˈe. Aore ra e manaˈo paha te tamarii e mea rahi te ohipa ta te feia apî e rave nei i roto i te taviniraa ia Iehova. Te faataa atoa ra te tuhaa hau e e ere te auraa e aita ta oe tamarii e farii nei i ta oe e tiaturi ra. E fifi ê atu paha ta ˈna e farerei nei. Te horoa atoa nei te tuhaa hau i te tahi mau ravea i te mau metua ia nehenehe ratou e tauturu i te hoê tamarii o te feaa nei i te parau mau.

19. E nafea te mau metua e tauturu ai i ta ratou mau tamarii ia “noaa” ia ratou i “te paari a faaorahia ˈtu ai” ratou?

19 Na outou te mau metua te hopoia e te fanaˈoraa taa ê e haapii i ta outou mau tamarii i “te aˈo e te faaararaa a Iehova.” (Eph. 6:4) Mai ta tatou i haapii na mua ˈtu, te auraa ïa e tia ia outou ia haapii i ta outou mau tamarii eaha ta te Bibilia e parau ra e e tauturu atu ia ratou ia tiaturi i ta ratou e haapii ra. Ia puai to ratou faaroo, e turai te reira ia ratou ia pûpû ia ratou iho ia Iehova e ia horoa i te mea maitai roa ˈˈe no ˈna. Ia tamau noa te Parau a Iehova, to ˈna varua moˈa, e ta outou mau tutavaraa, i te tauturu i ta outou mau tamarii ia “noaa” ia ratou i “te paari a faaorahia ˈtu ai” ratou.

^ Te vai ra te mau api parau haapiiraa no te buka “Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra?” E mau ravea maitai tera no te tauturu i te feia apî e te mau taata paari aˈe ia maramarama e ia faataa i te mau pue parau mau Bibilia. E nehenehe oe e ite i te reira i nia jw.org na roto e rave rahi reo. A haere i nia LA BIBLE ET VOUS > OUTILS D’ÉTUDE DE LA BIBLE.