Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Feia apî, “a tutava noa . . . ia noaa ia outou te ora”

Feia apî, “a tutava noa . . . ia noaa ia outou te ora”

“Ua auraro noa na outou . . . , a tutava noa . . . ma te mǎtaˈu e te rûrû ia noaa ia outou te ora.”—PHIL. 2:12.

HIMENE: 133, 135

1. No te aha e tuhaa faufaa te bapetizoraa? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

 I TE mau matahiti atoa, e tausani piahi Bibilia te bapetizohia nei. E rave rahi o ratou e feia apî, e taurearea anei aore ra mea apî atu â. Peneiaˈe ua paari ratou i roto i te parau mau. To roto atoa paha oe? Mai te peu e e, ua rave oe i te hoê faaotiraa maitai roa. Mea titauhia ia bapetizohia te mau Kerisetiano atoa ia nehenehe ratou e ora e a muri noa ˈtu.—Mat. 28:19, 20; Pet. 1, 3:21.

2. No te aha eiaha oe e mǎtaˈu i te pûpû ia oe ia Iehova?

2 I te bapetizoraahia oe, ua haamata Iehova i te haamaitai ia oe ma te ravea e rave rahi. E mau hopoia apî atoa râ ta oe i amo. I roto i teihea tuhaa? I to oe mahana bapetizoraa, ua ani te taeae o tei horoa i te oreroraa parau: “Maoti te tusia o Iesu Mesia, ua tatarahapa anei oe i ta oe mau hara e ua pûpû anei ia oe ia Iehova no te rave i to ˈna hinaaro?” Ua pahono oe ‘E.’ Ua fafau oe e here ia Iehova a tuu atu ai i ta ˈna taviniraa i te parahiraa matamua i roto i to oe oraraa. Te tatarahapa ra anei oe i te fafauraa i te reira? Eita roa ˈtu oe e tatarahapa ia vaiiho ia Iehova e aratai i to oe oraraa. Tei roto te feia tei ore i ite ia Iehova i te ao a Satani. Aita te Diabolo e tâuˈa nei ia ratou e ia oe atoa. E oaoa râ oia ia ere oe i to oe tiaturiraa e ora e a muri noa ˈtu, no te mea ua apiti atu oe ia ˈna e ua faarue oe ia Iehova.

3. Mea nafea Iehova i te haamaitairaa ia oe i te pûpûraa oe ia oe iho ia ˈna?

3 A haamanaˈo mea nafea Iehova i te haamaitairaa ia oe i te pûpûraa oe ia oe iho ia ˈna e i te bapetizoraahia oe. Ua pûpû oe i to oe oraraa taatoa ia Iehova, e nehenehe ïa oe e parau ma te papu: “Tei pihaiiho Iehova ia ˈu ra, e ore au e mǎtaˈu; eaha ta te taata ia rave mai ia ˈu ra?” (Sal. 118:6) Aita ˈtu e fanaˈoraa maitai aˈe i te apitiraa ˈtu i te Atua e i te iteraa e te oaoa ra oia ia oe.

E HOPOIA NA TE TAATA TATAITAHI E AMO

4, 5. (a) No te aha tatou e parau ai e e hopoia na te taata tataitahi te pûpûraa ia ˈna iho ia Iehova? (b) Eaha te mau fifi ta te mau Kerisetiano atoa e farerei nei?

4 Ei Kerisetiano bapetizohia, aita to oe auhoaraa e o Iehova i taaihia e to to oe na metua. I teie nei, na oe iho â e rave i te mau tutavaraa no te fanaˈo i te ora, noa ˈtu te ora noa ra oe i pihaiiho i to oe na metua. No te aha mea faufaa ia haamanaˈo i te reira? Aita hoê aˈe o tatou i ite e nafea to ˈna faaroo e tamatahia ˈi ananahi. Ei hiˈoraa, peneiaˈe ua bapetizohia oe i to oe tamariiraa ra. I teie nei ua taurearea mai oe, ua taui to oe huru e e mau fifi apî ta oe e farerei nei. Ua parau hoê taurearea tamahine: “Eita hoê tamarii e inoino i te mea e eita oia e amu i te faraoa monamona o te oroa mahana fanauraa i te fare haapiiraa no te mea e Ite no Iehova oia. Tau matahiti râ i muri aˈe, a puai mai ai te hinaaro e taoto e te tahi atu apiti, e tia ia papu roa ia ˈna e o te auraroraa i te mau ture aveia a Iehova te mea maitai roa ˈˈe e rave.”

5 E ere noa te feia apî te faaruru i te mau fifi apî. Te tamata-atoa-hia ra te faaroo o te feia o te bapetizohia nei i te hoê matahiti paari, na roto i te mau ravea ta ratou e ore e manaˈo. E farerei paha ratou i te fifi i roto i to ratou faaipoiporaa, no te ea anei aore ra no ta ratou ohipa. Noa ˈtu eaha to tatou matahiti, e tia ia faaite noa tatou tataitahi i te taiva ore ia Iehova i roto i te mau tupuraa atoa.—Iak. 1:12-14.

6. (a) Eaha te auraa o te parau e aita e otia to to oe pûpûraa ia oe ia Iehova? (b) Eaha ta oe e nehenehe e haapii mai i te Philipi 4:11-13?

6 No te tauturu ia oe ia vai taiva ore, a tamau i te haamanaˈo e aita e otia to ta oe euhe ia Iehova. Te auraa ïa e ua fafau oe e tavini i te Teitei, noa ˈtu eaha te tupu mai, e noa ˈtu e faaea to oe mau hoa aore ra metua i te tavini ia Iehova. (Sal. 27:10) I roto i te mau tupuraa atoa, a ani ia Iehova i te tauturu no te tapea i ta oe i euhe ia ˈna.—A taio i te Philipi 4:11-13.

7. Eaha te auraa ia tutava noa “ma te mǎtaˈu e te rûrû” ia noaa ia oe te ora?

7 Te hinaaro nei Iehova ia riro mai oe ei hoa no ˈna. E titauhia râ te tahi mau tutavaraa ia puai noa teie auhoaraa e ia noaa ia oe te ora. Te faataa ra te Philipi 2:12: “A tutava noa ïa ma te mǎtaˈu e te rûrû ia noaa ia outou te ora.” Te auraa ïa e e tia ia feruri maitai tatou e nafea tatou ia vai piri noa ia Iehova a vai taiva ore noa ˈtu ai ia ˈna, noa ˈtu eaha te tupu mai. Eita tatou e nehenehe e parau noa e tera iho â ta tatou e rave. A haamanaˈo e ua taiva atoa vetahi o tei tavini i te Atua e rave rahi matahiti te maoro. Eaha te tahi mau mea ta oe e nehenehe e rave o te tauturu ia oe ia noaa i te ora?

MEA FAUFAA TE HAAPIIRAA BIBILIA

8. Eaha ta oe e rave i roto i ta oe iho haapiiraa Bibilia? No te aha mea faufaa?

8 No te riro mai ei hoa no Iehova, e titauhia ia faaroo e ia paraparau tatou ia ˈna. O te haapiiraa Bibilia te ravea matamua e faaroo ai tatou ia Iehova. E ô mai i roto i te haapiiraa Bibilia te taioraa e te feruriruriraa i te Parau a te Atua e te mau papai niuhia i nia i te Bibilia. E ere râ te haapiiraa Bibilia i te tamau-aau-raa i te tahi mau mea mai ta oe e rave no te mau hiˈopoaraa i te fare haapiiraa. E au râ te reira i te hoê tere anaanatae mau i reira oe e ite atu ai i te tahi mau mea apî no nia ia Iehova. E faafatata ˈtu oe i te Atua, e e faafatata mai oia ia oe.—Iak. 4:8.

E nafea tatou e paraparau ai ia Iehova? (A hiˈo i te paratarafa 8-11)

9. Eaha te tahi mau ravea o tei tauturu ia oe i roto i ta oe iho haapiiraa Bibilia?

9 Te horoa nei te faanahonahoraa a Iehova e rave rahi ravea o te nehenehe e tauturu ia oe i roto i ta oe tapura haapiiraa. Ei hiˈoraa, te vai ra te tahi anairaa papai piihia “Explore la Bible!” i te tuhaa Adolescents” i nia jw.org o te tauturu ia oe ia faaohipa i ta oe e haapii ra i roto i te mau aamu Bibilia. I nia noa â jw.org, e ite oe i te tahi mau api parau haapiiraa no te buka “Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra?” E tauturu te reira ia oe ia haapuai i to oe faaroo e ia faataa i ta oe mau tiaturiraa ia vetahi ê. E ite atoa oe i te tahi atu mau manaˈo no ta oe iho haapiiraa i roto i Te Pare Tiairaa N° 1 2017, api 3-7. Mea faufaa te haapiiraa e te feruriruriraa ia noaa ia oe te ora.—A taio i te Salamo 119:105.

MEA FAUFAA TE PURE

10. No te aha mea faufaa ia pure te hoê Kerisetiano bapetizohia?

Mai te peu e hepohepo oe no te tahi mea, a “tuu . . . i ta oe hopoia ia Iehova ra”

10 Ia haapii tatou i te Bibilia, te faaroo ra tatou ia Iehova, e ia pure tatou, te paraparau ra tatou ia ˈna. Eiaha tatou e faariro i te pure ei peu matauhia aore ra ei taoˈa tahutahu e manuïa ˈi tatou. E aparauraa mau te pure i rotopu ia oe e to oe Atua poiete. A feruri na: Te hinaaro nei Iehova e faaroo eaha ta oe e hinaaro e parau! (A taio i te Philipi 4:6.) No reira, ia hepohepo oe no te tahi mea, te parau nei te Bibilia ia “tuu . . . i ta oe hopoia ia Iehova ra.” (Sal. 55:22) E nehenehe e mirioni taeae e tuahine e faatia mai mea nafea tera aˈoraa i te tautururaa ia ratou. E tauturu atoa te reira ia oe!

11. No te aha ia haamauruuru noa oe ia Iehova?

11 Teie râ, eiaha noa tatou e pure ia hinaaro tatou ia tauturu mai Iehova. Te haamanaˈo ra te Bibilia: “Ia mauruuru atoa outou.” (Kol. 3:15) I te tahi taime, e haapeapea roa paha tatou no to tatou mau fifi a moˈe roa ˈi ia tatou i te mau mea maitai ta tatou e fanaˈo nei. A tamata ïa i teie: i te mahana tataitahi, a feruri i e toru mea e hinaaro ai oe e haamauruuru ia Iehova e a haamauruuru atu. Te parau ra o Abigail, hoê taurearea tamahine, o tei bapetizohia i te 12raa o to ˈna matahiti: “No ˈu, i roto i te ao nui, o Iehova te tano na mua roa ia haamauruuru tatou. E tia ia haamauruuru tatou ia ˈna i te mau taime atoa no te mau ô atoa ta ˈna i horoa mai no tatou.” I te tahi taime, e ui Abigail ia ˈna iho i teie uiraa ta ˈna i faaroo na mua ˈˈe: “Mai te peu e ara vau ananahi e te mau mea anaˈe ta ˈu i haamauruuru ia Iehova i teie mahana, eaha ïa te apî e noaa mai ia ˈu?” *

TA OE I ITE I ROTO I TO ORARAA

12, 13. Mea nafea oe i te iteraa e mea maitai o Iehova, e no te aha mea faufaa ia feruri oe mea nafea Iehova i te tautururaa ia oe?

12 Ua tauturu Iehova i te arii Davida ia faaoromai e rave rahi tupuraa fifi mau. No ta Davida ïa i ite i roto i to ˈna oraraa i parau ai oia: “A tamata na ia ite i te maitai o Iehova! e ao to te taata i tiaturi ia ˈna ra.” (Sal. 34:8) Te faaite mai ra teie irava ia tatou tataitahi e mea faufaa no tatou iho ia ite i te maitai o Iehova. Ia taio oe i te Bibilia e i ta tatou mau papai, a apiti atu ai i ta tatou mau putuputuraa, e haapii oe mea nafea te Atua i te tautururaa ia vetahi ê ia tapea i to ratou taiva ore. A puai noa ˈtu â ˈi râ to oe auhoaraa e o Iehova, mea titauhia ia ite oe e nafea Iehova e tauturu ai ia oe. Mea nafea oe i te iteraa e mea maitai o Iehova?

A poihere noa i te parahiraa ta Iehova i horoa ˈtu i roto i ta ˈna faanahonahoraa

13 Pauroa te Kerisetiano tei ite i te maitai o Iehova i roto i te hoê tupuraa taa ê. Ua titau manihini oia ia tatou tataitahi ia faafatata ˈtu ia ˈna e i ta ˈna Tamaiti. Ua parau Iesu: “E ore roa te taata e pee mai ia ˈu aita anaˈe te Metua tei tono mai ia ˈu e faafatata mai ia ˈna ia ˈu ra.” (Ioa. 6:44) Te papu ra anei ia oe e na Iehova i tauturu ia oe ia faafatata ˈtu ia ˈna? Aore ra te manaˈo ra oe, ‘Na Iehova i faafatata i to ˈu na metua ia ˈna ra, e te pee noa ra vau ia raua’? A haamanaˈo e, i te pûpûraa oe ia oe iho ia Iehova e i te bapetizoraahia oe, ua faatupu oe i to oe iho auhoaraa e o Iehova. Te parau mai ra te Bibilia: “Ia here te hoê taata i te Atua, oia ïa tei itehia e ana.” (Kor. 1, 8:3) A poihere noa i te parahiraa ta Iehova i horoa ˈtu i roto i ta ˈna faanahonahoraa.

14, 15. E nafea te pororaa e tauturu ai ia oe ia faatupu i te hoê faaroo puai aˈe?

14 Te ite atoa ra oe i te maitai o Iehova, i roto i te taviniraa anei aore ra i te haapiiraa, ia horoa oia ia oe i te itoito no te paraparau no nia i to oe faaroo ia vetahi ê. Mea fifi paha no oe ia poro i to oe mau hoa haapiiraa. E haapeapea paha oe no nia i to ratou huru i nia ia oe. E rahi atu â paha oe i te mǎtaˈu ia faataa oe i ta oe mau tiaturiraa i mua i e rave rahi taata. Eaha te nehenehe e tauturu ia oe?

15 A feruri no te aha oe e tiaturi ai i te mea ta oe e tiaturi ra. Mai te peu te vai ra i nia jw.org te mau api parau haapiiraa na roto i to oe reo, a faaohipa ˈtu ïa. E nehenehe te reira e tauturu ia oe ia feruri no nia i ta oe e tiaturi nei, no te aha oe e tiaturi ai i te reira, e e nafea oe e nehenehe ai e faataa i ta oe mau tiaturiraa ia vetahi ê. Ua papu anaˈe ia oe ta oe e tiaturi ra e ua faaineine maitai oe ia oe, e hinaaro iho â oe e paraparau no nia ia Iehova.—Ier. 20:8, 9.

16. Eaha te nehenehe e faaitoito ia oe ia paraparau no nia i ta oe mau tiaturiraa?

16 Noa ˈtu ua faaineine maitai oe ia oe, e mea fifi noa â paha no oe ia faataa ˈtu i ta oe mau tiaturiraa. Te parau ra hoê tuahine 18 matahiti, o tei bapetizohia i te 13raa o to ˈna matahiti: “Ua ite au eaha ta ˈu e tiaturi nei, tera râ mea fifi no ˈu ia faataa i te mau manaˈo i roto i to ˈu feruriraa.” E tamata ïa oia i te paraparau no nia i te parau mau ma te ore e taiâ. Te parau ra oia: “Te paraparau nei to ˈu mau hoa haapiiraa ma te taiâ ore no nia i te mau mea ta ratou e rave nei. Eiaha vau e taiâ i te na reira. E parau paha vau i te tahi mea mai teie, ‘Te haapii ra vau i te Bibilia i te hoê mahana, e . . .’ I reira vau e faatia ˈtu ai i ta ˈu aamu. Noa ˈtu aita te aamu i niuhia i nia i te Bibilia, e pinepine vetahi i te hinaaro e ite hau atu â no nia i ta ˈu e rave ia haapii au i te Bibilia i te taata. I te tahi taime, e ui mai vetahi i te tahi mau uiraa no nia i te reira. Hau atu â vau i te faaohipa i teie huru raveraa, ohie atu â ïa no ˈu! E i muri iho, mea oaoa noa vau!”

17. Eaha atoa te tahi mea o te nehenehe e tauturu ia oe ia paraparau ia vetahi ê?

17 Ia ite vetahi ê e te haapeapea mau ra oe no ratou e te faatura ra oe ia ratou, mea ohie aˈe ïa no ratou i te faatura mai ia oe e ta oe mau tiaturiraa. Te parau ra Olivia 17 matahiti, o tei bapetizohia i to ˈna apîraa: “E mǎtaˈu noa na vau ia tauaparau no nia i te Bibilia a manaˈo atu ai paha te taata e e maamaa to ˈu.” I muri iho, taui atura to ˈna huru feruriraa. Aita ˈtura oia i haapeapea rahi roa no nia i te mau mea e haamǎtaˈu ra ia ˈna, ua feruri râ: “Mea rahi te feia apî o tei ore i ite i te tahi noa ˈˈe mea no nia i te mau Ite no Iehova. O tatou anaˈe te mau Ite ta ratou i matau. No reira, tei to tatou huru ïa e haa ˈi ratou i nia ia tatou ma te maitai aore ra ma te ino. Te haama ra anei tatou? Mea mamahu paha tatou aore ra mea fifi no tatou ia paraparau no nia i to tatou faaroo? Te mǎtaˈu ra paha tatou i te paraparau? E nehenehe ratou e hiˈo mai ia tatou mai te huru ra e aita tatou e oaoa ra ei Ite no Iehova. E nehenehe atoa ratou e parau iria mai no te mea te taiâ ra tatou. Mai te peu râ e paraparau tatou ia ratou ma te papu maitai no nia i ta tatou e tiaturi nei, papu roa e faatura mai ratou ia tatou.”

A TUTAVA IA NOAA IA OE TE ORA

18. Eaha ta oe e rave ia noaa ia oe te ora?

18 Ua ite mai tatou e mea rahi te ohipa e rave ia noaa ia tatou te ora. E titauhia ia taio e ia feruriruri i te Parau a te Atua, ia pure ia Iehova, e ia feruri maite i te mau mea atoa ta ˈna i rave no te tauturu ia oe. Ia na reira oe, e papu atu â ia oe e e hoa mau Iehova no oe. E turai te reira ia oe ia paraparau ia vetahi ê no nia i ta oe mau tiaturiraa.—A taio i te Salamo 73:28.

19. No te aha e titauhia ia tutava oe ia noaa ia oe te ora?

19 Ua parau Iesu: “Te taata e hinaaro e pee mai ia ˈu, ia haapae ïa ia ˈna iho e ia rave i ta ˈna pou haamauiuiraa, a pee noa mai ai ia ˈu.” (Mat. 16:24) Mea papu, no te pee ia Iesu, e tia i te Kerisetiano tataitahi ia pûpû ia ˈna iho ia Iehova e ia bapetizohia oia. E haamataraa noa râ te reira no te hoê oraraa maitai i teie nei â, e e aratai te reira i te ora mure ore i roto i te ao apî a te Atua. A rave ïa i te mau tutavaraa atoa ia noaa ia oe te ora!

^ No te tahi atu mau manaˈo tauturu, a hiˈo “Les jeunes s’interrogent—Pourquoi devrais-je prier?” e te api haaferuriraa i nia jw.org.