Eaha to roto?

Tapura tumu parau

AAMU

Vaiihoraa i te mau mea atoa i muri no te pee i te Fatu

Vaiihoraa i te mau mea atoa i muri no te pee i te Fatu

I te 16raa o to ˈu matahiti, ua parau mai to ˈu metua tane: “Ia haere oe e poro, eiaha e hoˈi mai. Ia hoˈi mai oe, e fati to oe avae ia ˈu.” Faaoti ihora vau e faarue i te fare. A tahi ra vau a vaiiho ai i te mau mea atoa i muri no te pee ia Iesu, to tatou Fatu.

EAHA to ˈu metua tane i riri ai mai tera? E faataa ˈtu vau. Ua fanauhia vau i te 29 no Tiurai 1929, e ua paari au i Philipino i te hoê oire iti o te mataeinaa no Bulacain. Aita i rahi ta matou moni, e oraraa haihai to matou. I to ˈu apîraa, ua haere mai te nuu Tapone i Philipino, e tupu atura te tamaˈi. Aita râ matou i faaruru roa i te tamaˈi i roto i to matou oire iti moˈemoˈe. Aita ta matou e radio, afata teata e vea, na te taata ïa e faatia ia matou no nia i te tamaˈi.

E hitu to ˈu taeae e tuahine, e i te vaˈuraa o to ˈu matahiti, faaamu maira to ˈu na metua ruau ia ˈu. Noa ˈtu e Katolika matou, i farii noa na to ˈu papa ruau ia tauaparau no nia i te haapaoraa, e ia horoahia mai te tahi mau papai faaroo e to ˈna mau hoa. Te haamanaˈo ra vau e ua faaite mai oia i te Bibilia, e e toru buka rairai na roto i te reo Tagalog e vauvau ra i te haapiiraa a te mau haapaoraa hape. Ua au roa vau i te taioraa i te Bibilia, na Evanelia e maha iho â râ. Hinaaro atura ïa vau e pee i te hiˈoraa o Iesu.—Ioa. 10:27.

HAAPIIRAA I TE PEE I TE FATU

Ua faarue te nuu Tapone i Philipino i 1945. I tera atoa area matahiti i ani mai ai to ˈu na metua ia hoˈi i te fare. Ua turai to ˈu papa ruau ia ˈu ia haere, mea na reira ïa vau i te haereraa.

I Titema 1945, ua haere mai te mau Ite no Iehova no te oire o Angat e poro i to matou oire iti. O te hoê Ite no Iehova paari tei haere mai i te fare, ua faataa mai oia i ta te Bibilia e haapii ra no nia i “te mau mahana hopea.” (Tim. 2, 3:1-5) Titau maira oia ia matou no te hoê haapiiraa Bibilia i te hoê oire iti i pihai iho mai. Ua haere au noa ˈtu aita to ˈu metua i haere. E 20 matou i ǒ, e ua tuu vetahi i ta ratou mau uiraa no nia i te Bibilia.

Aita i taa maitai ia ˈu ta ratou i aparau, faaoti ihora vau e haere. Tera râ, haamata ˈtura ratou i te himene i te hoê himene a te Basileia. No to ˈu au i tera himene, faaea maira vau. I muri aˈe i te himene e te pure, titauhia maira matou pauroa no te hoê putuputuraa i Angat i to muri mai Tapati.

Tupu atura taua putuputuraa ra i ǒ te utuafare Cruz, na raro noa vetahi o matou i te haere e vaˈu kilometera no te tae atu. E 50 matou i putuputu, e ua maere roa vau e pahono atoa te mau tamarii rii i te mau uiraa no nia i te mau tumu parau fifi o te Bibilia. E rave rahi putuputuraa ta ˈu i haere, i tapiri mai ai te taeae paari ra o Damian Santos, e tavana na mua ˈˈe tei riro mai râ ei pionie, no te titau ia ˈu e taoto i ǒ ˈna. Ua paraparau maua no nia i te Bibilia i taua po taatoa ra.

I tera tau, e bapetizohia na te feia ua haapii ratou i te mau haapiiraa tumu Bibilia. Tau putuputuraa noa ta ˈu i haere i ani mai ai te mau taeae ia ˈu e te tahi atu, “Aita outou e hinaaro ra ia bapetizohia outou?” Ua pahono vau, “E, te hinaaro ra vau.” Ua papu ia ˈu e hinaaro vau e “tavini i te Fatu, te Mesia.” (Kol. 3:24) Haere atura matou i te hoê anavai i pihai iho mai, e e piti maua tei bapetizohia i te 15 no Fepuare 1946.

Ua taa ia ˈu e mea titauhia i te mau Kerisetiano bapetizohia ia tamau i te poro mai ia Iesu. I manaˈo na to ˈu metua tane e mea apî roa vau no te poro, e e ere no te mea ua bapetizohia vau, mea titauhia ïa ia ˈu ia poro. Faataa ˈtura vau ia ˈna e, o te hinaaro o te Atua ia poro tatou i te parau apî oaoa o te Faatereraa arii a te Atua. (Mat. 24:14) Parau atoa ˈtura vau e ia tapea vau i ta ˈu i euhe i te Atua e tia ˈi. I reira ïa to to ˈu metua tane parauraa mai i te parau haamǎtaˈu ta ˈu i faahiti i te omuaraa. Ua faaoti papu o ˈna e tapea ia ˈu i te poro. A tahi ra ïa vau a vaiiho ai i te mau mea atoa i muri, aore ra a rave ai i te haapaeraa, no te tavini ia Iehova.

Titau maira te utuafare Cruz ia ˈu ia ora e o ratou i Angat. Ua faaitoito raua ia ˈu e i ta raua tamahine apî roa ˈˈe, o Nora, ia tavini ei pionie. Riro maira mâua ei pionie i te 1 no Novema 1947. Ua tavini o Nora ei pionie i te tahi atu oire, ua faaea noa râ vau i Angat.

TE TAHI ATU RAVEA E VAIIHO I TE MAU MEA I MURI

I muri aˈe i to ˈu taviniraa ei pionie e piti matahiti te maoro, e 500 taata tei faaroo i te oreroraa parau ta te hoê taeae no te Betela, o Earl Stewart, i horoa i te mahora o te oire Angat. Mea na roto i te reo Beretane ta ˈna oreroraa parau, e i muri mai ua tatara poto noa vau i te reira na roto i te reo Tagalog. A tahi ra vau a huri ai i te hoê oreroraa parau. I to muri mai râ mau matahiti, ua huri au e rave rahi atu â oreroraa parau. Mea nafea vau i te neheneheraa e huri? Noa ˈtu e hitu noa matahiti to ˈu haereraa i te fare haapiiraa, pinepine te mau orometua i te faaohipa i te reo Beretane. E mea iti roa atoa te mau papai Bibilia reo Tagalog, e rave rahi ïa papai reo Beretane ta ˈu i taio e i haapii. No reira, ua ravai noa teie ite to ˈu i te reo Beretane no te huri i te mau oreroraa parau.

Ua faaara mai te taeae Stewart i te amuiraa e e haere te mau mitionare i te tairururaa “Maraaraa o te faatereraa a te Atua” tei tupu i 1950 i New York, Hau amui no Marite. Titau maira te amaa e piti pionie no te tauturu i te Betela, o vau atoa hoê. I reira to ˈu vaiiho-faahou-raa i te mau mea atoa i muri, no te tavini râ i te Betela.

Tae atura vau i te Betela i te 19 no Tiunu 1950. Tei te hoê fare rarahi e te tahito te Betela, tei haaatihia e te mau tumu raau rarahi, hoê tâ te rahi o tera fenua. Hau rii i te 12 taeae taa noa matou i te Betela. E haamata vau ma te tauturu i te vahi tunuraa maa. Mai te hora iva i te poipoi, e auri au i te ahu i te vahi puˈaraa ahu, na reira atoa i te taperaa mahana. I te hoˈiraa mai te mau mitionare na te tairururaa, ua faaea noa vau i te Betela. Ua rave noa vau i ta te mau taeae i ani ia ˈu. E puohu vau i te mau vea no te hapono atu, e haapao vau i te mau tamatahitiraa e te piha tomoraa o te Betela.

FAARUERAA I PHILIPINO NO TE HAAPIIRAA GILEADA

I 1952, ua titau-manihini-hia mai e ono taeae no Philipino e o vau no te 20raa o te haapiiraa Gileada. Hotaratara-roa-hia vau! I to matou faaearaa i te Hau amui no Marite, ua ite e ua farerei matou i te mau tupuraa apî. Mea taa ê roa te huru oraraa i ta ˈu i matau i to ˈu oire iti.

O vau e te tahi mau hoa haapiiraa i Gileada

Ei hiˈoraa, ua haapii matou e nafea ia faaohipa i te tahi mau matini e tauihaa aita matou i ite aˈenei. E fenua toetoe atoa o Marite! Hoê poipoi i te araraa vau, ua uouo i rapae. A tahi ra vau a ite ai i te hiona. Nehenehe iho â te nehenehe, mea toetoe roa râ!

Aita râ vau i huru ê aˈe i tera mau tauiraa, ua faahiahia roa hoi au i te haapiiraa Gileada. E aravihi mau â to te mau taeae e horoa i te haapiiraa, ua faaite mai ratou e nafea ia haapii e ia rave i te maimiraa. Maoti te haapiiraa Gileada i puai roa ˈi to ˈu auhoaraa e o Iehova.

I muri aˈe i to ˈu faatuiteraahia, tonohia ˈtura vau ei pionie taa ê i te tuhaa Bronx o te oire o New York. No reira vau i tae ai i te tairururaa Totaiete o te ao apî i Tiurai 1953 i faatupuhia i reira. I muri iho, tonohia ihora vau i Philipino.

FAARUERAA I TE ORARAA FANAˈO O TE OIRE RAHI

Tuu maira te mau taeae o te Betela e na ˈu e haapao i te tuhaa haaati, i nehenehe au e pee hau atu â i te hiˈoraa o Iesu, tei tere i te mau oire atea no te tauturu i te nunaa o Iehova. (Pet. 1, 2:21) Ta ˈu tuhaa haaati, o te tuhaa rahi ïa o Luçon no ropu, te motu rahi roa ˈˈe i Philipino. Tei roto na mataeinaa no Bulacain, La Nouvelle-Écija, Tarlac e Sambâles. No te haere i te tahi mau oire, mea paiuma na nia iho i te mau mouˈa ofafai o Sierra Madre. Aita e pereoo mataeinaa e pereoo au auahi no te haere i ǒ, e ani ïa vau i te feia faahoro pereoo rahi ia tauma vau e parahi i nia i te mau tumu raau ta ratou e faauta. Pinepine ratou i te farii mai, e ere râ i te mea au roa ia parahi i nia iho.

No haamau-noa-hia ˈtura te rahiraa o te mau amuiraa. E mauruuru iti rahi ïa to te mau taeae i to ˈu tautururaa ia ratou ia faanaho maitai atu â i te mau putuputuraa e te ohipa pororaa.

I muri aˈe, tonohia ˈtura vau i te tuhaa haaati no Bicol. Mea rahi te pǔpǔ taata e ora ra i te vahi moˈemoˈe aita i porohia aˈenei e te mau Ite no Iehova hou a tonohia ˈtu ai te tahi mau pionie taa ê. I te hoê fare, te vahi haumitiraa, e apoo noa ïa i roto i te fenua e e piti raau e tarava ra i ropu. I to ˈu tiaraa i nia iho i na raau e piti, marua ihora na raau e o vau atoa. Ua maoro vau i te hopuraa e te faaineineraa ia ˈu no te tamaa!

A tavini ai au i roto i tera tuhaa haaati, manaˈo ihora vau ia Nora, hoê â mâua riroraa mai ei pionie. Tei te oire Dumaguete oia i te taviniraa ei pionie taa ê. Haere atura vau e farerei ia ˈna. Mai reira mai, ua papai noa na mâua i te rata te tahi i te tahi, e i 1956, faaipoipo atura mâua. Te hebedoma i muri mai, ua tere mâua i te hoê amuiraa i te motu o Rapu Rapu. Ua paiuma mâua na nia iho i te mouˈa e ua haere e rave rahi kilometera, ua oaoa roa râ mâua, mâua hoi te tauturu ra i te mau taeae e tuahine i te vahi atea.

TITAU-FAAHOU-RAAHIA E TAVINI I TE BETELA

I muri aˈe e maha matahiti i roto i te tuhaa haaati, titau maira te mau taeae ia mâua i te amaa. Tavini atura mâua i reira mai Tenuare 1960. I tera rahiraa matahiti to mâua taviniraa i te Betela, mea rahi ta ˈu i haapii mai i te mau taeae e hopoia rahi ta ratou i roto i te faanahonahoraa a Iehova. Ua rau atoa te hopoia ta Nora i haapao i te Betela.

Hoê oreroraa parau ta ˈu i te tairururaa hurihia na roto i te reo Cebuano

E haamaitairaa mau â ia ite i te mau tavini a Iehova i te rahiraa mai i Philipino. Ia ˈu i haere mai i te Betela i to ˈu taurearearaa, aita â i faaipoipo atura, 10 000 taata poro i ǒ nei. I teie nei, ua hau atu i te 200 000 taata poro i Philipino, e rave rahi hanere taeae e tuahine te ohipa ra i te Betela no te turu i te ohipa pororaa.

A mairi ai te matahiti, mea titauhia ia faarahi i te Betela no te rave maitai i ta matou ohipa. Ani maira te Tino aratai ia imi i te hoê fenua no te patu i te hoê amaa rahi aˈe. Mâua ˈtura te taeae e tiaau i te neneiraa tei haere i tera e tera fare tapiri i te Betela no te ani e aita anei ratou e hinaaro e hoo mai i to ratou fenua. Aita hoê aˈe i hinaaro. Ua parau roa atoa mai hoê ia matou: “Eita te Tinito e hoo atu. E hoo mai matou.”

Hoê oreroraa parau a taeae Albert Schroeder ta ˈu i huri

I te hoê râ mahana, ua maere roa matou. Te reva ra hoê o to matou taata tapiri i Marite, ani maira ïa e aita anei matou i hinaaro e hoo i to ˈna vahi. Na reira atoa ˈtura te tahi atu taata tapiri, e turai atura oia i te tahi atu feia tapiri ia na reira atoa. Ua riro atoa mai ia matou te fenua o te taata tei parau mai e: “Eita te Tinito e hoo atu.” Aita i maoro, tataitoru atura te rahi o te amaa. Ua papu ia ˈu e ua hinaaro Iehova ia tupu te reira.

I 1950, o vau te taata apî roa ˈˈe i te Betela. I teie nei, o mâua ta ˈu vahine te mea paari roa ˈˈe. Aita roa vau e tatarahapa nei i te peeraa ia Iesu i te mau vahi atoa ta ˈna i aratai ia ˈu. Noa ˈtu ua tiahi to ˈu na metua ia ˈu, ua horoa mai Iehova i te hoê utuafare rahi o te here ra ia ˈna. Te tiaturi ra vau e e horoa mai Iehova i ta tatou atoa e hinaaro mau, noa ˈtu eaha ta tatou hopoia. E mauruuru rahi to mâua Nora i ta Iehova atoa i horoa mai no to ˈna hamani maitai, e e faaitoito matou ia vetahi ê ia tamata ia Iehova.—Mal. 3:10.

Ua ani aˈenei Iesu i te hoê titau tute o Mataio Levi te iˈoa ia riro ei pǐpǐ na ˈna. Eaha ta Mataio i rave? “Vaiiho atura [oia] i te mau mea atoa e pee maira ia Iesu.” (Luka 5:27, 28) I nehenehe atoa vau e vaiiho i te mau mea atoa no te pee ia Iesu, e ua faaitoito vau ia vetahi ê ia na reira atoa e ia fanaˈo i te haamaitairaa e rave rahi.

Oaoa vau i te tavini-noa-raa i Philipino