Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E faaafaro anei oe i te mau peapea a faatupu atu ai i te hau?

E faaafaro anei oe i te mau peapea a faatupu atu ai i te hau?

E HINAARO te Atua ra Iehova ia ite ta ˈna feia haamori i te hau. Te hinaaro ra oia ia tapi ratou i te hau te tahi i te tahi. Ia na reira ratou, e vai te hau i roto i te amuiraa Kerisetiano. E aratai teie hau e rave rahi taata i roto i te amuiraa.

Ei hiˈoraa, ua tapao te hoê tahuˈa i Matetata i te hau e vai ra i roto i te nunaa o Iehova e ua manaˈo: ‘Ia hinaaro noa ˈtu vau e faaô atu i roto i te hoê haapaoraa, teie ta ˈu e maiti.’ I muri aˈe, ua faaea oia i te haamori i te mau demoni, ua rave i te tahi mau tauiraa e to ˈna hoa faaipoipo, e ua haamata i te haamori ia Iehova, te Atua o te hau.

Mai tera tane, e tausani taata pauroa te matahiti te riro mai ei mero o te amuiraa Kerisetiano e te ite i te hau ta ratou e hinaaro noa ra. Te taio ra râ tatou i roto i te Bibilia e e nehenehe te “pohehae rahi e te imi hara” e tuino i te mau auhoaraa, a faatupu atu ai i te fifi. (Iak. 3:14-16) Te horoa atoa ra râ te Bibilia i te tahi mau manaˈo tauturu no te ape i tera mau fifi e haapuai i te hau e to tatou mau taeae e tuahine. E hiˈo anaˈe e nafea teie mau manaˈo i manuïa ˈi i roto i te tahi mau tupuraa mau.

TE MAU FIFI E TE MAU RAVEA

“Aita vau i afaro maitai i te hoê taeae o tei ohipa e o vau. I te hoê taime, a tatamaˈi ai mâua, ua haere mai e piti taata e ua ite mai i ta mâua tatamaˈiraa.”—CHRIS.

“Ua faaoti taue te hoê tuahine o tei poro pinepine e o vau i ta mâua pororaa. Ua faaea atoa oia i te paraparau ia ˈu. E aita roa ˈtu vau i ite no te aha.”—JANET.

“Te paraparau ra vau e toru taata i te hoê â taime i roto i te niuniu. Ua parau mai hoê o ratou ia ˈu e te vaiiho nei oia ia ˈu e ua manaˈo iho â vau e ua tâpû oia i ta ˈna niuniu paraparau. Ua parau atura vau i te tahi mau parau e ere i te mea maitai no nia ia ˈna i te tahi atu taata i roto i te niuniu, aita râ te taata matamua i tâpû i ta ˈna niuniu paraparau.”—MICHAEL.

“I roto i te amuiraa, ua tupu te fifi i rotopu e piti pionie. Ua tamaˈi hoê i te tahi atu. Aita ta raua tatamaˈiraa i faaitoito noa ˈˈe ia vetahi ê.”—GARY.

E au ra e e ere teie mau peapea i te peapea rahi. E nehenehe râ tera mau tupuraa e faatupu i nia i te feia o te faaruru ra i te reira, i te mauiui i te pae huru aau, o te vai noa, e e nehenehe e faaino i te hau o te amuiraa. Auaˈa râ ua pee teie mau taeae e tuahine i te mau aratairaa Bibilia e ua faatupu faahou i te hau. I to oe manaˈo, eaha te mau aratairaa Bibilia tei tauturu ia ratou?

“Eiaha outou e mârô haere [aore ra e riri te tahi i te tahi] i te eˈatia na.” (Gen. 45:24) Ua horoa Iosepha i teie aˈoraa i to ˈna mau taeae a hoˈi ai ratou i to ratou metua tane ra. Ia ore te hoê taata e haavî i to ˈna mau huru aau, a vaiiho atu ai ia ˈna iho ia riri vave, e nehenehe te hoê tupuraa e ino roa ˈtu â. E iria atoa paha vetahi. Ua taa ia Chris e i te tahi taime, ua riro ei mea fifi no ˈna ia faahaehaa ia ˈna a pee atu ai i te mau aratairaa. Ua hinaaro oia e taui, ua ani oia ia farii mai te taeae i te tatarahapa. E ua haa rahi Chris no te haavî i to ˈna huru. I to te taeae iteraa i te mau tutavaraa a Chris no te taui, ua na reira atoa oia. I teie nei, ua faatupu raua i te hau a tavini amui ai ia Iehova.

Aita anaˈe e aparauraa, eita te mau opuaraa e manuïa. (Mas. 15:22) A faaea ˈi to Janet hoa i te paraparau ia ˈna, faaoti ihora Janet i te pee i teie irava Bibilia. Ua haere oia e farerei i te tuahine no te tauaparau. Ua ani Janet e ua rave anei oia i te tahi ohipa o tei haamauiui aore ra o tei faariri ia ˈna. I te omuaraa, ua huru ê rii raua. A tamau noa ˈi râ i te tauaparau ma te mǎrû, aita ˈtura raua i huru ê atu â mai i te omuaraa. Taa aˈera i te tuahine e ua hape to ˈna manaˈo no nia i te tahi mea tei tupu na mua aˈe e aita Janet i rave i te tahi mea no te haamauiui ia ˈna. Ua tatarahapa oia i mua ia Janet, e e hoa faahou raua i teie mahana a tavini amui ai ia Iehova.

“Ia hopoi oe i ta oe ô i te fata e haamanaˈo ihora oe e ua inoino to taeae ia oe, a vaiiho i ta oe ô i mua i te fata e a haere e farerei i to taeae.” (Mat. 5:23, 24) Ua horoa Iesu i teie aratairaa i roto i ta ˈna Aˈoraa i nia i te mouˈa. I muri aˈe i to Michael parauraa i te tahi parau tano ore no nia i te tahi atu taeae, ua mauiui roa oia. Faaoti ihora oia i te rave i te mau mea atoa no te faaafaro i teie fifi. Ua haere ïa oia e farerei i te taeae e ua faaite i to ˈna tatarahapa. Eaha tei tupu? Te parau ra Michael: “Ua faaore noa to ˈu taeae i ta ˈu hapa.” Ua hoa faahou raua.

“A faaoromai noa i te tahi e te tahi, e ia hapa noa mai te tahi ia oe, a faaore noa ˈtu ïa i ta ˈna hapa.” (Kol. 3:12-14) Te haamanaˈo ra oe i na piti pionie o tei tatamaˈi i roto i te pororaa? Ua tauturu te hoê matahiapo ia raua ia ite e te fiu mai ra vetahi ê ia raua e te huru ê atoa ra. Ua haamanaˈo atoa oia ia raua ia faaoromai te tahi i te tahi a tauturu atu ai ia vai te hau i roto i te amuiraa. Ua farii e ua pee raua i ta ˈna aˈoraa. I teie nei, mea afaro roa raua a poro noa ˈi raua i te parau apî oaoa.

E nehenehe atoa te aˈoraa i roto i te Kolosa 3:12-14 e tauturu ia oe ia haehaa noa e ia faaore i te hapa a te tahi atu taata o tei haamauiui ia oe e ia faaea i te manaˈo noa i te reira. E mai te peu ua tamata tatou i te faaore i te hapa, aita râ i manuïa? Te vai ra hoê faaueraa tumu Bibilia i te Mataio 18:15 o te nehenehe e tauturu mai. Noa ˈtu no te mau hara rahi na mua roa teie parau ta Iesu i faahiti, ua faataa oia i te tahi mea o ta tatou e nehenehe e rave i te mau taime e tupu ai te fifi e te hoê taeae aore ra tuahine. Ma te hamani maitai e te haehaa, e nehenehe tatou e haere e aparau e tera taata no nia i te fifi e e tamata i te faaafaro i te reira.

E rave rahi atu â manaˈo tauturu i roto i te Bibilia. Ua niuhia te rahiraa i nia i te turuiraa i nia i te varua moˈa o te Atua, e nehenehe atu ai ïa tatou e faaite i “te mau huru maitatai ta te varua moˈa e faatupu.” Teie mau huru maitatai, “o te here ïa, te oaoa, te hau, te faaoromai, te hamani maitai, te maitai, te faaroo, te mǎrû, te haavîraa ia ˈna iho.” (Gal. 5:22, 23) A feruri na i teie tupuraa. E tere maitai te hoê matini ia tahinu-maitai-hia te tahi mau tuhaa. Hoê â huru, mea ohie aˈe ia faaafaro i to tatou mau peapea a faatupu atu ai i te auhoaraa maitai ia faaite tatou i te mau huru maitatai o Iehova.

E FAUFAAHIA ˈTU Â TE AMUIRAA I TE MAU HURU TAATA TAA Ê

E huru taata to tatou tataitahi. E huru maitatai to tatou tataitahi e mea taa ê ta tatou huru hiˈoraa i te mau mea e ta tatou huru paraparau. E nehenehe te reira e haamaitai i to tatou mau auhoaraa. E nehenehe atoa râ te mau taa-ê-raa o te huru taata e faatupu i te taa-ore-raa e te aimârôraa. Ua horoa te hoê matahiapo aravihi i te hoê hiˈoraa o te faaite ra e nafea te reira e tupu ai, a parau ai oia: “Eita paha te hoê taata mamahu e au ia tapirihia o ˈna i pihaiiho i te hoê taata paraparau roa e te faahoa hanoa i te taata. E nehenehe e manaˈo e ere paha teie taa-ê-raa i te mea faufaa. Tera râ, e nehenehe te reira e aratai i te fifi rahi.” E tiaturi anei oe e eita roa ˈtu te feia mea taa ê roa to ratou huru e afaro te tahi i te tahi? A hiˈo i te mau hiˈoraa o na aposetolo e piti. Ia manaˈo oe ia Petero, e manaˈo paha tatou i te hoê taata o te faaite noa i to ˈna manaˈo. Ia manaˈo tatou ia Ioane, e puta mai te hohoˈa o te hoê taeae î i te here o te feruri na mua hou oia a parau ai aore ra a haa ˈi. Mea taa ê to Petero e to Ioane huru. Ua haa amui râ raua a tavini noa ˈi ia Iehova. (Ohi. 8:14; Gal. 2:9) E nehenehe atoa tatou e na reira i teie mahana. E nehenehe te mau Kerisetiano mea taa ê roa ino to ratou huru e ohipa amui.

Eaha râ ta tatou e rave ia parau aore ra ia rave te tahi taata o ta tatou amuiraa i te tahi mea o te faariri ia tatou? Mea maitai ia haamanaˈo e ua pohe te Mesia e ere noa no tatou, no tera taeae atoa râ, e te titau mai ra oia ia tatou ia faaite i te here i to tatou taeae. (Ioa. 13:34, 35; Roma 5:6-8) E ere i te mea tano ia faaoti tatou eiaha e faahoa i tera taata aore ra ia ape ia ˈna. A uiui: ‘Te rave ra anei to ˈu taeae i te tahi mea o te ore e tuati i ta Iehova ture? Te tamata ra anei oia i te haamauiui ia ˈu ma te hinaaro mau? Aore ra e huru taata taa ê iho â to mâua? E huru maitatai paha ïa to ˈna ta ˈu e hinaaro ra e faatupu atoa?’

Ei hiˈoraa, mai te peu e mea au roa na ˈna e paraparau, area râ oe e mamû noa ïa, a haere atu paha ïa na muri ia ˈna i roto i te pororaa no te hiˈo eaha ta oe e nehenehe e haapii mai? Aore ra eaha te rave mai te peu e taata aau horoa aˈe o ˈna ia oe? Ua tapao anei oe i te oaoa ia horoa i te feia ruhiruhia, maˈi aore ra veve? Eita anei ta oe e nehenehe e haapii mai i tera taata e nafea oe e nehenehe ai e horoa ˈtu â? Te manaˈo faufaa roa ia tapea mai noa ˈtu mea taa ê oe i to taeae, e nehenehe oe e feruri i to ˈna mau huru maitatai. Noa ˈtu e eita paha orua e riro ei hoa rahi roa ˈˈe, e piri atu â râ orua. E tauturu te reira ia faatupu i te hau, no oe iho e no te amuiraa.

I te senekele matamua, ua faahitihia e piti tuahine, o Euodia raua Sunetuhe. E au ra e mea taa ê roa to raua huru, ua faaitoito râ te aposetolo Paulo ia raua “ei manaˈo hoê to raua i roto i te Fatu.” (Phil. 4:2) E hinaaro atoa tatou e haamori amui ia Iehova e to tatou mau taeae e tuahine, a faatupu atu ai i te hau i roto i te amuiraa.

EIAHA TE PEAPEA IA TAMAU NOA

No te aha mea tia ia tinai oioi tatou i te mau manaˈo ino no vetahi ê? E nehenehe tatou e faaau i teie mau manaˈo i te mau aihere ino e tupu ra i roto i te hoê aua tiare nehenehe mau. Ia ore tatou e hutihuti i tera mau aihere, e moˈe roa te mau tiare o te aua. Hoê â huru, ia rahi roa mai to tatou mau manaˈo ino no vetahi ê, e nehenehe te reira e faaino i te amuiraa taatoa. Mai te peu râ e mea here na tatou ia Iehova e to tatou mau taeae, e tutava ïa tatou i te paruru i te hau o te amuiraa.

Ia tamata oe ma te haehaa i te faatupu i te hau e vetahi ê, e maere oe i te maitai ta oe e ite

Ia tamata tatou i te faatupu i te hau e vetahi ê, e maere paha tatou i te maitai ta tatou e ite. Ua ite te hoê Ite no Iehova i teie tupuraa. Te faatia ra oia: “Ua manaˈo vau e te faariro ra te hoê tuahine ia ˈu ei tamarii. Aita vau i au noa ˈˈe i te reira. A rahi noa ˈtu â ˈi to ˈu riri, haamata ˈtura vau i te parau iria ia ˈna. Ua manaˈo vau: ‘Aita o ˈna e faatura mai ra ia ˈu, eita atoa ïa vau e faatura ia ˈna.’”

Feruri atura teie tuahine i to ˈna iho huru: “Ua haamata vau i te ite i to ˈu mau hape e huru, e ua inoino roa vau ia ˈu iho. Ua taa ia ˈu e mea tia ia faatano vau i to ˈu feruriraa. I muri aˈe i to ˈu pureraa ia Iehova no nia i te reira, ua haere au e hoo mai na teie tuahine i te tahi taoˈa e ua papai au i te tahi parau tatarahapa no to ˈu huru tano ore. Ua tauahi mâua te tahi i te tahi e ua farii mâua i te tuu i tera fifi i muri. Aita mâua i peapea faahou â.”

E hinaaro iho â te taata atoa i te hau. E nehenehe râ te papu-ore-raa aore ra te teoteo e aratai i te taata ia haa ma te ore e faatupu i te hau. I roto i teie nei ao, mea matauhia te reira, te titau nei râ Iehova i ta ˈna feia haamori i te tahi mea taa ê. I rotopu i te mau Ite no Iehova, mea tia ia itehia te hau e te tahoê. Ua turai Iehova ia Paulo ia papai i te mau Kerisetiano “ia au to [ra]tou haerea” i ta ratou i fanaˈo. Ua faaitoito oia ia ratou ia haa “ma te haehaa e te mǎrû e te faaoromai, e na roto i te here, ia faaoromai ïa i ta te tahi e te tahi ra hapa, i te tutava-maite-raa ia vai â te autahoê ta te varua moˈa e faatupu, e te hau e tahoê ra.” (Eph. 4:1-3) Mea faufaa roa “te hau e tahoê” ta te nunaa a Iehova e fanaˈo ra. E tutava anaˈe ïa i te haapuai atu â i te reira e i te faaafaro i te mau fifi atoa e to tatou mau taeae e tuahine.