Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A imi i te mau taoˈa mau

A imi i te mau taoˈa mau

“A imi i te hoa no outou maoti te mau taoˈa a teie nei ao parau-tia ore.”—LUKA 16:9.

HIMENE: 122, 129

1, 2. I roto i teie faanahoraa o te ao nei, no te aha e ite-noa-hia ˈi te feia veve?

 I TEIE mahana, mea ino e mea tano ore te faanahoraa i te pae faanavairaa faufaa. Ei hiˈoraa, mea fifi no te feia apî e rave rahi ia ite mai i te hoê ohipa. Noa ˈtu mea atâta no to ratou ora, e haere vetahi i te fenua moni. I te mau fenua moni, te vai atoa ra te feia veve. Na te ao atoa nei, te moni noa ˈtu ra te feia moni, area te feia veve, te veve noa ˈtu ra ïa. Ia au i te tahi mau tuatapaparaa apî, e aifaito te taatoaraa o te faufaa a te hoê pǔpǔ iti taata i te fenua nei i te faufaa amuihia o te taatoaraa o te tahi atu mau taata. Mea papu, e navai te moni a vetahi no te roaraa o to ratou oraraa. E miria râ tei roto i te veve. Ua ite maitai Iesu i te reira a parau ai oia: “E vai noa mai hoi te feia veve i ǒ outou.” (Mar. 14:7) No te aha teie mau ohipa parau-tia ore e itehia ˈi?

2 Ua ite Iesu e o te Faatereraa arii a te Atua anaˈe te nehenehe e taui i teie faanahoraa tapihoo o te ao nei. Te faaite ra te Bibilia no te “mau ona,” aore ra te faanahoraa tapihoo, oia atoa no te faanahoraa poritita e haapaoraa, e e tuhaa teie o te ao a Satani. (Apo. 18:3) E nehenehe te nunaa o te Atua e faataa ê roa mai i te mau ohipa poritita e te haapaoraa hape. Tera râ, eita te rahiraa o te nunaa a te Atua e nehenehe e faataa ê roa mai i te tuhaa tapihooraa o te ao a Satani.

3. Eaha te mau uiraa ta tatou e hiˈopoa mai?

3 Ei Kerisetiano, mea tia ia hiˈopoa tatou i to tatou huru feruriraa no nia i te faanahoraa tapihoo o te ao nei. No te na reira, e nehenehe tatou e uiui: ‘E nafea vau e nehenehe ai e faaohipa i ta ˈu mau taoˈa materia no te faaite i to ˈu taiva ore i te Atua? E nafea vau e faaiti ai i te apitiraa i roto i te ohipa tapihooraa? Eaha te mau tupuraa o te faaite ra e te tiaturi maite ra te nunaa o te Atua i teie mahana ia ˈNa?’

TE AAMU O TE TIAAU PARAU-TIA ORE

4, 5. (a) I roto i te aamu a Iesu, eaha tei tupu no te tiaau? (b) Eaha ta Iesu i parau i ta ˈna mau pǐpǐ?

4 A taio i te Luka 16:1-9. E haaferuri te aamu a Iesu no nia i te tiaau parau-tia ore ia tatou pauroa. Ua parihia te tiaau i te haamâuˈaraa i te faufaa a to ˈna fatu, e faaoti ihora ïa te fatu e tihati ia ˈna. * Ua faaohipa râ te tiaau i te “paari.” Hou a faarue ai i ta ˈna ohipa, ua imi oia i te hoa no ˈna i rotopu i te mau taata o te nehenehe e tauturu ia ˈna i muri aˈe. Aita Iesu i faatia i teie aamu ia haa ta ˈna mau pǐpǐ ma te parau-tia ore ei ravea no te imi i to ratou maitai. Tera hoi ta te taata o teie nei ao e rave ra. Ua faaohipa râ Iesu i teie aamu no te horoa i te hoê haapiiraa faufaa mau.

5 Ua ite Iesu e mai te tiaau o tei farerei i te hoê tupuraa fifi mau, e fifihia te rahiraa o ta ˈna mau pǐpǐ no te imi i te moni no te ora i roto i teie ao parau-tia ore. No reira oia i parau ai ia ratou: “A imi i te hoa no outou maoti te mau taoˈa a teie nei ao parau-tia ore.” No te aha? Ia moˈe taua mau taoˈa ra, “e fariihia mai ïa outou . . . i roto i te mau nohoraa mure ore” e teie mau hoa, Iehova e Iesu. Eaha ta tatou e haapii mai i te aˈoraa a Iesu?

6. Mea nafea tatou i te iteraa e aita te faanahoraa tapihoo i roto i te opuaraa a te Atua?

6 Noa ˈtu aita Iesu i faataa no te aha oia i faahiti ai i te parau “parau-tia ore” no te mau taoˈa materia, te faataa maitai ra te Bibilia e aita to te faarahiraa i te moni na roto i te mau taoˈa materia e tuhaa i roto i te opuaraa a te Atua. Ei hiˈoraa, ua horoa Iehova ia Adamu e Eva hau atu â i ta raua i hinaaro mau i roto i te ô i Edene. (Gen. 2:15, 16) I muri aˈe i to te Atua horoaraa i to ˈna varua moˈa i ta ˈna feia faatavaihia, “aita hoê aˈe o ratou i parau e na ˈna anaˈe ta ˈna mau taoˈa, ua tufa râ i ta ratou mau mea atoa na te tahi e te tahi.” (Ohi. 4:32) Ua parau te peropheta Isaia e ia tae i te hoê taime, e fanaˈo te taata atoa i ta te fenua e faahotu mai. (Isa. 25:6-9; 65:21, 22) A tiai noa ˈi râ i tera taime, e titauhia i te mau pǐpǐ a Iesu te “paari.” E titauhia ia ratou ia imi i te moni no te ora ma te faaohipa i te mau taoˈa materia parau-tia ore o teie nei ao, e i te hoê â taime, ia tutava i te faaoaoa i te Atua.

FAAOHIPARAA MA TE PAARI I TE MAU TAOˈA PARAU-TIA ORE

7. Eaha te aˈoraa ta Iesu i horoa i roto i te Luka 16:10-13?

7 A taio i te Luka 16:10-13. Ua imi te tiaau o te aamu a Iesu i te mau hoa no to ˈna iho maitai. I hinaaro ai râ Iesu ia imi ta ˈna mau pǐpǐ i te hoa i te raˈi, e ere ïa no to ratou noa iho maitai. Ua hinaaro oia ia taa ia tatou e e nehenehe ta tatou huru faaohiparaa i ta tatou mau taoˈa parau-tia ore e faaite e mea taiva ore anei tatou i te Atua. E nafea tatou e na reira ˈi?

8, 9. A horoa i te mau hiˈoraa mea nafea vetahi i te faaiteraa i te haapao maitai a faaohipa ˈi i ta ratou mau taoˈa materia parau-tia ore.

8 Hoê ravea no te faaite na roto i ta tatou mau taoˈa materia e mea haapao maitai tatou, mea na roto ïa i te pûpûraa i te ô horoa noa no te ohipa pororaa na te ao nei o ta Iesu i tohu. (Mat. 24:14) Ua rave te hoê tamahine apî i Initia i te hoê afata nainai vairaa moni, e ua tamau oia i te tuu i te moni i roto. Aita oia i hoo faahou mai i te tahi mau hauti na ˈna. I te îraa te afata, ua horoa oia i te moni ta ˈna i haaputu no te ohipa pororaa. E uru haari ta te hoê taeae i Initia. Ua horoa oia ei ô e rave rahi opaa na te piha ohipa huriraa reo Malayalam. No te mea te hinaaro ra te piha ohipa e hoo mai i te opaa, ua manaˈo oia e mea faufaa aˈe ta ˈna ô horoa noa i te horoaraa i te moni. Tera te “paari.” Hoê â huru, te horoa pinepine nei te mau taeae no Heleni i te hinu olive, te pata paari e te tahi atu mau maa na te utuafare o te Betela.

9 Ua horoa te tahi atu taeae i Sri Lanka i to ˈna tuhaa fenua e te fare i nia iho, no te mau putuputuraa e tairururaa, e no te farii i te mau tavini taime taatoa. E haapaeraa rahi ta te taeae i rave i te pae moni, ua tauturu rahi râ te reira i te feia poro no ǒ, aita i rahi ta ratou moni. I te hoê fenua ua haafifihia te ohipa pororaa, te faaohipa ra te mau taeae i to ratou fare ei Piha a te Basileia. E nehenehe ïa te mau pionie e vetahi ê o te ore e navai ra i te pae moni, e fanaˈo i te hoê vahi putuputuraa ma te ore e titauhia ia tarahu i te vahi.

Te faaohipa ra te nunaa o te Atua i ta ratou mau taoˈa materia ia faufaahia vetahi ê

10. Eaha te tahi mau maitai ta tatou e fanaˈo ra ia horoa tatou ma te aau horoa noa?

10 Te faaite ra te mau hiˈoraa mai teie e mea “haapao maitai” te nunaa o te Atua “i te mea iti.” (Luka 16:10) Te faaohipa ra ratou i ta ratou mau taoˈa materia ia faufaahia vetahi ê. Eaha ta tera mau hoa o Iehova e manaˈo ra no nia i te raveraa i tera mau haapaeraa? Te oaoa nei ratou i te ite e ia faaite ratou i te aau horoa noa, e fanaˈo ratou i te “taoˈa mau” i te raˈi. (Luka 16:11) Te parau ra te hoê tuahine o te horoa pinepine nei i te moni no te tauturu i te ohipa a te Faatereraa arii e ua ite oia i te tahi tauiraa i nia ia ˈna i te roaraa o te mau matahiti. Te faataa ra oia: “Te ite ra vau e rahi noa ˈtu â vau i te horoa i te pae materia, rahi noa ˈtu â vau i te hamani maitai ia vetahi ê. Mea faaore aˈe vau i te hapa i teie nei, mea faaoromai aˈe vau i nia ia vetahi ê, e mea farii aˈe vau aita anaˈe vetahi ê e tâuˈa mai ia ˈu aore ra ia aˈohia vau.” Ua ite e rave rahi e ua faufaahia ratou i to ratou faaiteraa i te aau horoa noa.—Sal. 112:5; Mas. 22:9.

11. (a) E nafea to tatou aau horoa noa e faaite ai i te “paari”? (b) Eaha te itehia ra i roto i te nunaa o te Atua i teie mahana? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

11 Te faaite atoa ra tatou i te “paari” ia faaohipa tatou i ta tatou mau taoˈa materia no te turu ia vetahi ê i roto i te taviniraa. Noa ˈtu ïa eita ta tatou e nehenehe e tavini ma te taime taatoa aore ra e haere i te vahi e hinaarohia te tauturu, e haa noa â tatou ia faufaahia vetahi ê. (Mas. 19:17) Ei hiˈoraa, e tauturu ta tatou mau ô horoa noa ia faatae i te mau papai e ia turu i te ohipa pororaa i roto i te mau tuhaa fenua veve i reira te taata e rave rahi e haere mai ai i roto i te parau mau. I te mau fenua mai ia Congo, Matetata e Rwanda, mea moni roa te Bibilia. I te tahi taime, hoê â faito moni to te Bibilia e te moni hebedoma aore ra avaˈe a te hoê rave ohipa. E rave rahi matahiti, i titauhia na ia maiti to tatou mau taeae eaha te hoo mai: te maa no te utuafare aore ra te Bibilia. I teie nei, maoti te mau ô horoa noa a vetahi ê e te aifaitoraa o te moni i noaa mai, te huri e te opere nei te faanahonahoraa a Iehova i te mau Bibilia ma te tamoni ore na te mero utuafare tataitahi e na te mau piahi Bibilia. (A taio i te Korinetia 2, 8:13-15.) E nehenehe ïa te feia o te horoa ra e te feia e fanaˈo ra e riro mai ei hoa no Iehova.

E NAFEA IA FAAITI I TE APITIRAA I ROTO I TE OHIPA TAPIHOORAA?

12. Mea nafea Aberahama i te faaiteraa e ua tiaturi oia i te Atua?

12 E nehenehe atoa tatou e riro mai ei hoa no Iehova ia faaiti mai tatou i te apitiraa i roto i te ohipa tapihooraa o te ao nei e ia imi tatou i te mau “taoˈa mau.” Tera ta te taata taiva ore ra o Aberahama i rave. Ua auraro oia ia Iehova e ua faarue i te oire ruperupe roa o Ura no te ora i raro aˈe i te mau fare ie no te mea ua hinaaro oia e riro mai ei hoa no Iehova. (Heb. 11:8-10) Ua tuu noa oia i to ˈna tiaturiraa i te Atua, eiaha râ i te mau taoˈa materia. (Gen. 14:22, 23) Ua faaitoito Iesu ia vetahi ê ia pee i te faaroo mai teie te huru. I te hoê taime, ua parau oia i te hoê taata apî taoˈa rahi: “Ia hinaaro oe ia tia roa oe, a haere e hoo i ta oe mau faufaa, a horoa ˈtu ai i te moni na te feia veve, e taoˈa ïa ta oe i nia i te raˈi, e a pee mai ia ˈu.” (Mat. 19:21) Aita te faaroo o teie taata apî i tuea i to Aberahama. Te vai ra râ vetahi o tei tiaturi i te Atua.

13. (a) Eaha te aˈoraa ta Paulo i horoa ia Timoteo? (b) E nafea tatou e pee ai i te aˈoraa a Paulo i teie mahana?

13 E taata faaroo o Timoteo. I muri aˈe a pii ai Paulo ia Timoteo e “faehau mau na te Mesia ra o Iesu,” ua parau oia ia ˈna: “Aita e taata e tavini ra ei faehau e faaô i roto i te ohipa tapihooraa o te oraraa nei, ia mauruuru hoi te taata tei rave ia ˈna ei faehau.” (Tim. 2, 2:3, 4) Te tutava ra te mau pǐpǐ a Iesu, oia atoa na mirioni tiahapa tavini taime taatoa i te pee i te mau aˈoraa a Paulo. Te patoi nei ratou i te mau faatianianiraa o te faahema o teie ao nounou. Te haamanaˈo ra ratou i teie manaˈo tumu: “Ua riro te tipee ra ei tavini no tei tipeehia.” (Mas. 22:7) Te hinaaro ra Satani ia horoa tatou i to tatou taime e puai taatoa i roto i ta ˈna ohipa tapihooraa. Te tarahu nei vetahi i te hoê tino moni rahi no te aufau i te hoê fare, te hoê pereoo, te haapiiraa aore ra i te hoê faaipoiporaa. Ia ore tatou e haapao, e aufau tatou i te tarahu i nia e rave rahi matahiti. E faaite tatou i te paari ma te faaiti i te tahi mau mea i roto i to tatou oraraa, ma te ore e tarahu e ma te faaiti mai i te haamâuˈaraa. Ma te na reira, e vata noa ïa tatou no te tavini i te Atua, e eita tatou e riro mai ei tîtî no te ohipa tapihooraa i teie mahana.—Tim. 1, 6:10.

14. Eaha ta tatou e faaoti papu i te rave? A horoa i te tahi mau hiˈoraa.

14 No te faaiti i te tahi mau mea i roto i to tatou oraraa, mea titauhia ia tuu tatou i te Faatereraa arii a te Atua i te parahiraa matamua. E taiete rahi e te hoona mau ta te hoê tane e vahine faaipoipo na mua ˈˈe. Tera râ, ua hinaaro raua e rave faahou i te taviniraa taime taatoa. Hoo atura na hoa faaipoipo i ta raua taiete, to raua poti matini e te tahi atu mau taoˈa materia. Haere atura raua e tauturu i te paturaa o te pu rahi i Warwick, i New York. E fanaˈoraa taa ê mau te reira no raua, no te mea e ohipa raua e ta raua tamahine e te hunoa. E tau hebedoma, e ohipa ïa raua e te metua a to raua hunoa, o tei ohipa atoa no te paturaa i Warwick. Ua itehia mai i te hoê tuahine pionie i Colorado, i Marite i te tahi ohipa afa taime i te hoê fare moni. Ua mauruuru roa te mau paoti i ta ˈna ohipa, pûpû-roa-hia ˈtura ia ˈna te hoê ohipa taime taatoa aufau-maitai-roa-hia. No te mea râ hoi e haafifi teie ohipa i ta ˈna taviniraa, patoi atura oia. Tau hiˈoraa noa teie no te faaite i te mau haapaeraa rahi ta te mau tavini a Iehova i rave. Ia faaoti papu tatou i te tuu i te Faatereraa arii i te parahiraa matamua, te faaite ra ïa tatou e te haafaufaa ra tatou i to tatou auhoaraa e te Atua e te mau taoˈa mau hau aˈe i te mau taoˈa materia.

IA MOˈE TE MAU TAOˈA MATERIA

15. Eaha te mau taoˈa o te hopoi mai i te oaoa rahi roa ˈˈe?

15 E ere maoti te faufaa materia tatou e fanaˈo ai i ta te Atua farii maitai. E haamaitai Iehova i te feia ua “rahi ta ratou ohipa maitai roa.” (A taio i te Timoteo 1, 6:17-19.) Ei hiˈoraa, ua faaroo te hoê tuahine o Lucia to ˈna iˈoa e te hinaarohia ra te tauturu i Albanie. * Ua faarue ïa oia ia Italia i 1993 no te haere i ǒ. Aita ta ˈna e ohipa, ua tiaturi râ oia e e aupuru Iehova ia ˈna. Ua haapii oia i te reo no Albanie e ua tauturu hau atu 60 taata ia pûpû ia ratou iho ia Iehova. Eita paha tatou pauroa e ite i te hoê â tupuraa a poro ai i roto i ta tatou tuhaa fenua. Tera râ, te mau mea atoa ta tatou e rave no te tauturu i te taata ia ite no nia ia Iehova e ia riro mai ei hoa no ˈna, e ohipa ïa o ta tatou e haafaufaa e a muri noa ˈtu.—Mat. 6:20.

Te mea ta tatou e rave no Iehova e no ta ˈna Faatereraa arii, e faaoaoa ïa te reira ia tatou

16. (a) Eaha te tupu no te ohipa tapihooraa o teie tau? (b) E nafea te reira e ohipa ˈi i nia i to tatou manaˈo no nia i te mau taoˈa materia?

16 Ua haapapu Iesu e e mau te ohipa tapihooraa o teie tau. Ua parau oia: “Ia moˈe taua mau taoˈa” materia ra, aita oia i parau ‘mai te peu e moˈe te reira.’ (Luka 16:9) I teie anotau hopea, ua topatari te tahi mau fare moni e ua fifi-roa-hia te tahi mau fenua i te pae faanavairaa faufaa. Fatata roa râ te fifi i te uˈana roa ˈtu â. E fifi te mau ohipa poritita, haapaoraa e tapihooraa o te ao a Satani. Ua tohu te peropheta Ezekiela e Zephania e e riro te auro e te ario o tei haafaufaa-noa-hia i roto i te ohipa tapihooraa ei mea faufaa ore. (Ezk. 7:19; Zeph. 1:18) Eaha to tatou huru ia tae tatou i te hopea o to tatou oraraa i roto i teie nei ao e taa atura ia tatou e ua haapae tatou i te mau taoˈa mau no te mau taoˈa parau-tia ore a teie nei ao? E au paha ïa tatou mai te hoê taata o tei rave noa na i te ohipa i te roaraa o to ˈna oraraa ia noaa rahi mai te moni, e i te pae hopea oia i te iteraa e e ere te moni i te mea mau. (Mas. 18:11) E moˈe iho â te mau taoˈa materia o teie nei ao. A faaohipa ïa i ta outou mau taoˈa ia noaa mai te hoa i te raˈi. E faaoaoa te mea ta tatou e rave no Iehova e no ta ˈna Faatereraa arii ia tatou.

17, 18. Eaha ta te mau hoa o te Atua e tiai ru nei?

17 Ia tae mai te Faatereraa arii a te Atua, eita e titauhia ia aufau te taata i te fare aore ra ia tarahu i te moni. Mea tamoni ore e e auhune te maa, eita atoa e titau-faahou-hia ia aufau i te taote aore ra i te rapaauraa. E fanaˈo to Iehova mau hoa i te mau mea maitatai roa ˈˈe ta te fenua e faahotu. E faaohipahia te auro, te ario e te mau ofai moni rahi no to ratou nehenehe, eiaha râ ia moni mai te tahi taata. E vai noa te mau raau, ofai e te auri maitatai roa no te patu i te fare nehenehe roa. E tauturu mai to tatou mau hoa, no te mea te hinaaro ra ratou, eiaha râ no te mea e aufau tatou ia ratou. E fanaˈo tatou i te mau mea atoa ta te fenua e faahotu.

18 Te tahi tuhaa noa teie o te haamaitairaa faito ore no te feia o te imi i te hoa no ratou i te raˈi. E oaoa roa te feia haamori ia Iehova i te fenua nei ia faaroo ratou i ta Iesu mau parau: “Haere mai outou o tei haamaitaihia e to ˈu Metua, a fatu i te Faatereraa arii tei faaineinehia no outou mai te omuaraa mai â o teie nei ao.”—Mat. 25:34.

^ Aita Iesu i parau mea mau anei te pariraa. Inaha, te taˈo “parihia” i roto i te Luka 16:1, peneiaˈe te auraa ua haavare te hoê taata e ua haamâuˈa te tiaau i te faufaa a to ˈna fatu. Ua haapao noa râ Iesu i ta te tiaau i rave i muri aˈe, eiaha i te mau tumu i ere ai oia i ta ˈna ohipa.

^ E itehia te aamu o Lucia Moussanett i roto i te A ara mai na! o te 22 no Tiunu 2003 i te api 18-22. (Farani)