Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 23

E te mau metua, a tauturu i ta outou mau tamarii ia here ia Iehova

E te mau metua, a tauturu i ta outou mau tamarii ia here ia Iehova

“Ia here oe ia Iehova to oe Atua ma to oe aau atoa e ma to oe ora atoa e ma to oe manaˈo atoa.”​—MAT. 22:37.

HIMENE 134 E ô te mau tamarii no ǒ mai i te Atua

HAAPOTORAA *

1-2. Ia tupu te mau tauiraa i roto i te oraraa, no te aha tatou e haafaufaa aˈe ai i te tahi mau aratairaa Bibilia?

 I TE mahana faaipoiporaa, e faaroo maitai te tane e te vahine i te oreroraa parau Bibilia horoahia no raua. Ua ite aˈena raua i te mau aratairaa Bibilia faahitihia. I teie nei râ, mea faufaa aˈe tera mau irava no te mea e faaohipa raua i te reira ei tane e ei vahine faaipoipo.

2 Hoê â huru no te mau Kerisetiano o te riro mai ei metua. A mairi ai te mau matahiti, ua faaroo ratou e rave rahi oreroraa parau no nia i te aupururaa i te tamarii. I teie nei râ, mea faufaa aˈe no ratou taua mau aˈoraa ra no te mea ua tamariihia ratou. Auê ïa hopoia rahi! Papu, ia tupu te tahi tauiraa i roto i to tatou oraraa, e haafaufaa aˈe tatou i te tahi mau irava Bibilia noa ˈtu ua ite aˈena tatou i te reira. No reira te mau tavini a Iehova e taio ai i te Bibilia e e feruri maite ai i nia i te reira “i te mau mahana atoa” mai tei faauehia i te mau arii o Iseraela.​—Deut. 17:19.

3. Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie tumu parau haapiiraa?

3 E te mau metua, ei Kerisetiano, e fanaˈoraa taa ê mau ta outou ia haapii i ta outou mau tamarii no nia ia Iehova. Aita e navai ia haapii noa ia ratou no nia i te Atua. Mea faufaa atoa râ ia haapii atu ia here ia ˈna. E nafea ïa? I roto i teie tumu parau haapiiraa, e hiˈopoa tatou e maha aratairaa Bibilia o te tauturu i te mau metua. (Tim. 2, 3:16) E ite atoa tatou e nafea te tahi mau metua Kerisetiano i faufaahia ˈi i te mau aˈoraa Bibilia.

E MAHA ARATAIRAA NO TE MAU METUA

Eaha te haamaitairaa e itehia ia tamau outou i te imi i te aratairaa a Iehova e i te horoa i te hiˈoraa maitai i ta outou mau tamarii? (A hiˈo i te paratarafa 4, 8)

4. Eaha te tahi aratairaa o te tauturu i te mau metua ia haapii i ta ratou mau tamarii ia here ia Iehova? (Iakobo 1:5)

4 Aratairaa 1: A imi i te aratairaa a Iehova. A ani ia Iehova ia horoa mai i te paari hinaarohia no te haapii i ta outou mau tamarii ia here ia ˈna. (A taio i te Iakobo 1:5.) O ˈna anaˈe te nehenehe e horoa i te aˈoraa maitai roa ˈˈe. No te aha? E rave rahi tumu, e hiˈopoa noa râ tatou e piti. A tahi, o Iehova te Metua aravihi roa ˈˈe. (Sal. 36:9) A piti, e maitai noa te itehia ia faaohipa tatou i ta ˈna mau aˈoraa î i te paari.​—Isa. 48:17.

5. (1) Eaha ta te faanahonahoraa a Iehova e horoa ra no te tauturu i te mau metua? (2) Ia au i te video, eaha te haapii mai i te hiˈoraa o taeae e tuahine Amorim?

5 Maoti ta ˈna Parau e ta ˈna faanahonahoraa, te horoa ra Iehova i te maa pae varua o te tauturu i te mau metua ia haapii i ta ratou mau tamarii ia here ia ˈna. (Mat. 24:45) Ei hiˈoraa, mea rahi te aˈoraa î i te paari i roto i te anairaa tumu parau “Tauturu no te utuafare” itehia i roto i te A ara mai na! e i nia i ta tatou reni natirara. Hau atu, mea rahi te video piahia i nia i te jw.org o te nehenehe e tauturu i te mau metua ia faaohipa i te mau aˈoraa a Iehova a aupuru ai i ta ratou mau tamarii. *​—Mas. 2:4-6.

6. Eaha te manaˈo o te hoê metua tane i te aratairaa ta raua ta ˈna vahine i fanaˈo maoti te faanahonahoraa a Iehova?

6 E rave rahi metua tei faaite i to ratou mauruuru no te tauturu ta Iehova i horoa na roto i ta ˈna faanahonahoraa. Ua parau Joe, te hoê metua tane: “E ere i te mea ohie ia haapii i ta ˈu na tamarii e toru i roto i te parau mau. Ua pure tamau mâua ta ˈu vahine ia Iehova no te tauturu mai. E pinepine mâua i te ite i te hoê tumu parau aore ra video tei matara mai i te taime tano no te faaruru i te hoê tupuraa fifi. Ua imi noa mâua i te aratairaa a Iehova.” Ua taa ia Joe e ta ˈna vahine e ua tauturu tera mau papai e video i ta raua mau tamarii ia faafatata ˈtu ia Iehova.

7. No te aha mea faufaa ia tutava te mau metua i te horoa i te hiˈoraa maitai? (Roma 2:21)

7 Aratairaa 2: A horoa i te hiˈoraa maitai. E te mau metua, te hiˈo ra ta outou mau tamarii ia outou e pinepine ratou i te pee i ta ratou e ite nei. Papu, aita hoê aˈe metua tia roa. (Roma 3:23) Noa ˈtu râ, e tutava te mau metua î i te paari i te horoa i te hiˈoraa maitai i ta ratou mau tamarii. (A taio i te Roma 2:21.) Ua parau te hoê metua tane no nia i te mau tamarii: “E au ratou i te hoê rimu o te apo mai i te mau mea atoa.” Ua na ô atoa o ˈna: “E parau mai iho â ratou ia ore to tatou hiˈoraa e tu i ta tatou e haapii ra ia ratou.” No reira, ia hinaaro outou ia here ta outou mau tamarii ia Iehova, e titauhia ia puai e ia ite-papu-hia to outou here no Iehova.

8-9. Eaha ta outou i haapii i te mau parau a Andrew e Emma?

8 E rave rau ravea ta te mau metua e fanaˈo ra no te haapii i ta ratou mau tamarii ia here ia Iehova. Ua parau Andrew, te hoê taeae 17 matahiti: “Ua haapii mai to ˈu na metua e mea faufaa roa te pure. I te mau po atoa, noa ˈtu ua pure aˈena vau, e haere mai papa ia ˈu ra no te pure. E haamanaˈo noa to ˈu na metua ia mâua to ˈu tuahine: ‘E nehenehe orua e paraparau ia Iehova i te mau taime atoa e hinaaro ai orua.’ No reira, mea faufaa te pure no ˈu. I teie nei, mea ohie no ˈu ia pure e ia ite ia Iehova mai te hoê Metua î i te here.” E te mau metua, a haamanaˈo e nehenehe to outou here no Iehova e tauturu i ta outou mau tamarii ia here atoa ia ˈna.

9 A feruri na i te hiˈoraa o Emma. Ua faarue to ˈna metua tane i te utuafare e mea rahi te tarahu ta ˈna i vaiiho. Ua parau Emma: “E rave rahi taime to mama fifiraa i te pae moni. Ua tamau râ o ˈna i te faaite mai e nafea Iehova e aupuru ai i ta ˈna mau tavini. Na roto i to ˈna huru oraraa, ua ite au e ua tiaturi papu mama i te reira. Ua faaohipa iho â o ˈna i ta ˈna i poro.” Papu, e haapii te mau metua i te tamarii ma te horoa i te hiˈoraa maitai noa ˈtu te fifi ta ratou e faaruru ra.​—Gal. 6:9.

10. Eaha te mau tupuraa o te tauturu i te mau metua Iseraela ia tauaparau i ta ratou mau tamarii? (Deuteronomi 6:6, 7)

10 Aratairaa 3: A paraparau tamau i ta outou mau tamarii. Ua faaue Iehova ia Iseraela ia tamau i te haapii i ta ratou mau tamarii no nia ia ˈna. (A taio i te Deuteronomi 6:6, 7.) I te roaraa o te mahana, e rave rahi tupuraa o te nehenehe e tauturu i te mau metua ia paraparau i ta ratou mau tamarii e ia haapii atu ia here ia Iehova. Ei hiˈoraa, e tauturu te hoê tamaroa Iseraela i to ˈna metua tane ia tanu aore ra ia ohi i te maa. E tauturu paha to ˈna tuahine i to ˈna metua vahine ma te nira i te ahu e ma te rave i te tahi atu ohipa i te fare. A ohipa ˈi na metua e ta raua mau tamarii, e nehenehe raua e faahiti atu i te mau tumu parau faufaa, mai te hamani maitai o Iehova e te tauturu ta ˈna e horoa ra i te utuafare.

11. Eaha te taime e nehenehe ai te mau metua Kerisetiano e tauaparau e ta ratou mau tamarii?

11 Mea taa ê roa te oraraa i teie mahana ia faaauhia i na mua aˈe. I e rave rahi fenua, aita e taime to te mau metua e tamarii no te tauaparau i te roaraa o te mahana. Tei te ohipa te mau metua e tei te fare haapiiraa te mau tamarii. Mea faufaa ïa ia rave te mau metua i te taime no te tauaparau e ta ratou mau tamarii. (Eph. 5:15, 16; Phil. 1:10) E taime tano te haamoriraa utuafare no te na reira. Te parau ra Alexander, te hoê taeae apî: “E rave iho â to ˈu metua tane i te faanahoraa ia tupu te haamoriraa utuafare e aita o ˈna e vaiiho i te tahi noa ˈˈe mea ia haafifi i tera taime e te utuafare. I muri aˈe i te reira, e tauaparau noa matou.”

12. Eaha ta te upoo utuafare e haamanaˈo a faatere ai i te haamoriraa utuafare?

12 Ei upoo utuafare, eaha ta outou e nehenehe e rave ia anaanatae noa ta outou mau tamarii i te haamoriraa utuafare? E nehenehe outou e haapii i nia i te buka apî Ia ora oe e a muri noa ˈtu! E faanahoraa maitai roa te reira ia tupu te tauaparauraa. Te hinaaro ra outou ia faaite ta outou mau tamarii i to ratou mau huru aau e fifi. Eiaha e faaohipa i te haamoriraa utuafare no te faahapa aore ra no te aˈo ia ratou. Eiaha atoa e riri atu mai te peu e faaite ratou i to ratou manaˈo e aita te reira e tu ra i te mau aratairaa Bibilia. A oaoa râ ua faaite ratou i to ratou manaˈo e a faaitoito atu ia tamau i te na reira. Mea maitai aˈe te tauturu ta outou e horoa i te tamarii mai te peu e ite outou eaha mau na to ratou mau huru aau.

E nafea te mau metua e faaohipa ˈi i te mau mea poietehia no te haapii i ta ratou mau tamarii no nia i te mau huru maitatai o Iehova? (A hiˈo i te paratarafa 13)

13. Eaha te tahi atu ravea ta te mau metua e fanaˈo no te tauturu i ta ratou mau tamarii ia faafatata ˈtu ia Iehova?

13 E te mau metua, i te roaraa o te mahana, a imi i te ravea no te tauturu i ta outou mau tamarii ia faafatata ˈtu ia Iehova. Eiaha e tiai i te taime haapiiraa Bibilia no te haapii ia ratou no nia i to tatou Atua î i te here. A tapao na i ta Lisa, te hoê metua vahine, i parau: “Ua faaohipa mâua ta ˈu tane i te mau mea poietehia no te paraparau i ta mâua mau tamarii no nia ia Iehova. Ei hiˈoraa, e ataata ta mâua mau tamarii no te mau peu a ta matou urî. E faaite atu ïa mâua e Atua oaoa Iehova e te hinaaro ra o ˈna ia oaoa atoa tatou.”

E te mau metua, ua ite anei outou o vai te mau hoa o ta outou mau tamarii? (A hiˈo i te paratarafa 14) *

14. No te aha mea faufaa no te mau metua ia tauturu i ta ratou mau tamarii ia maiti i te hoa maitai? (Maseli 13:20)

14 Aratairaa 4: A tauturu i ta outou mau tamarii ia maiti i te hoa maitai. Mea papu te Parau a te Atua: E nehenehe te mau hoa e turai ia tatou ia rave i te mea maitai aore ra ino. (A taio i te Maseli 13:20.) E te mau metua, ua ite anei outou o vai te mau hoa o ta outou mau tamarii? Ua farerei aˈena anei outou ia ratou? Ua rave anei outou i te taime e o ratou? Eaha ta outou e rave no te tauturu i ta outou mau tamarii ia maiti i te hoa o te here ra ia Iehova? (Kor. 1, 15:33) E nehenehe outou e tauturu ia ratou ia rave i te faaotiraa maitai ma te titau manihini i te tahi mau Kerisetiano o te here mau ra ia Iehova ia apiti i to outou utuafare i roto i te tahi mau ohipa.​—Sal. 119:63.

15. Eaha ta te mau metua e nehenehe e rave no te tauturu i ta ratou mau tamarii ia maiti i te hoa maitai?

15 Teie te hiˈoraa o Tony, te hoê metua tane. Te faataa ra o ˈna eaha ta raua ta ˈna vahine i rave no te tauturu i ta raua tamarii ia maiti i te hoa maitai: “A mairi ai te mau matahiti, ua titau manihini mâua e rave rahi taeae e tuahine i te fare, te mea apî anei aore ra te mea paari aˈe. E titau manihini matou ia ratou no te tamaa e no te haamoriraa utuafare. E ravea maitai roa te reira no te haamatau i te feia e here e e tavini ra ia Iehova ma te oaoa. Ua titau manihini atoa mâua i te mau tiaau haaati, mitionare e te tahi atu ia taoto mai i te fare. E rave rahi haapiiraa ta ta mâua mau tamarii i huti i to ratou hiˈoraa, itoito e huru feruriraa haapae. Ua tauturu atoa te reira ia ratou ia faafatata ˈtu ia Iehova.” E te mau metua, a rave i te faanahoraa no te tauturu i ta outou mau tamarii ia maiti i te hoa maitai.

A TAMAU I TE TIATURI!

16. Eaha te rave mai te peu eita ta outou tamarii e hinaaro e tavini ia Iehova?

16 Eaha te rave mai te peu eita ta outou tamarii e hinaaro e tavini ia Iehova? Eiaha e manaˈo e no outou te hape. Ua horoa Iehova ia tatou pauroa te tiamâraa e maiti, oia atoa i te tamarii. E nehenehe ïa tatou e maiti i te tavini ia Iehova aore ra aita. Ia faarue ta outou tamarii ia Iehova, a tamau i te tiaturi e e hoˈi mai o ˈna i te hoê mahana. A haamanaˈo i te faahohoˈaraa o te tamaiti tei moˈe. (Luka 15:11-19, 22-24) Mea rahi te ohipa ino ta tera tamaiti i rave, ua hoˈi mai râ o ˈna i muri iho. E parau paha vetahi: “E aamu noa tera. Aita te reira e tupu mau.” E nehenehe râ te reira e tupu! Tera hoi ta Elie, te hoê taurearea i ite.

17. E nafea te hiˈoraa o Elie e faaitoito ai ia outou?

17 Ua parau Elie no nia i to ˈna na metua: “Ua rave raua i tei maraa ia raua no te tauturu ia ˈu ia here ia Iehova e ia haafaufaa i te Bibilia. Ua haamata râ vau i te orure hau i to ˈu taurearearaa.” Ua rave Elie i te ohipa ino e ua huna i te reira. Noa ˈtu te mau tutavaraa a to ˈna na metua no te tauturu ia ˈna, aita o ˈna i faaroo. Ua faarue o ˈna i te fare e ua ino roa ˈtu â to ˈna mau haerea. I te tahi râ mau taime, ua tauaparau o ˈna no nia i te Bibilia i to ˈna hoa. Ua parau Elie: “Rahi atu â vau i te paraparau no nia ia Iehova i to ˈu hoa, rahi atu â vau i te feruri no nia ia Iehova. Ua tupu mǎrû mai te huero o te parau mau i roto i to ˈu aau. E huero hoi ta to ˈu na metua i tanu.” I muri iho, ua hoˈi mai Elie ia Iehova ra. * Auê to ˈna na metua i te oaoa i te tutavaraa i te haapii ia ˈna ia here ia Iehova mai to ˈna tamariiraa mai â!​—Tim. 2, 3:14, 15.

18. Eaha to outou manaˈo no nia i te mau metua e tutava ra i te haapii i ta ratou mau tamarii ia here ia Iehova?

18 E te mau metua, ua horoa Iehova ia outou i te hoê fanaˈoraa taa ê, oia hoi ia haapii i te ui apî ia tavini ia Iehova. (Sal. 78:4-6) E hopoia rahi te reira. Te haapopou atoa nei matou ia outou no te mau tutavaraa ta outou e rave ra no te tauturu i ta outou mau tamarii! A tamau i te rave i te maraa ia outou no te tauturu i ta outou mau tamarii ia here ia Iehova e no te haapii ia ratou ia au i te aˈo e te faaararaa a Iehova. Papu maitai, e oaoa to tatou Metua i te raˈi.​—Eph. 6:4.

HIMENE 135 Te na ô mai ra Iehova: “E tau tamaiti, ia paari hoi oe”

^ Mea here roa na te mau metua Kerisetiano i ta ratou mau tamarii. Te tutava nei ratou i te aupuru maitai i ta ratou mau tamarii. Hau atu, te rave nei te mau metua i te maraa ia ratou no te tauturu i ta ratou mau tamarii ia here ia Iehova. I roto i teie tumu parau haapiiraa, e ite tatou e maha aratairaa Bibilia o te tauturu i te mau metua ia naea i tera fa.

^ A hiˈo i te video Ua haapii mai o Iehova ia aupuru i ta mâua mau tamarii i nia i te jw.org.

^ A hiˈo i te tuhaa “Ua taui te bibilia i to ˈu oraraa” i roto i te Tumu parau o Te Pare Tiairaa no Eperera 2012.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: No te ite o vai mau na te mau hoa o ta ˈna tamarii, te hauti ra te hoê metua tane i te popo na muri i ta ˈna tamaiti e to ˈna hoa.