Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 5

A “faaohipa maitai i to outou taime”

A “faaohipa maitai i to outou taime”

“A haapao maite i to outou haerea, e ia au hoi i to te feia feruriraa paari eiaha râ i to te maamaa, ma te faaohipa maitai i to outou taime.”—EPH. 5:15, 16.

HIMENE 8 O Iehova to tatou haapuraa

HAAPOTORAA a

1. E nafea tatou e faataa ˈi i te taime no Iehova?

 MEA au roa na tatou e rave i te taime no te feia ta tatou e here ra. Mea au roa na te tane e te vahine faaipoipo e faataa i te taime o raua anaˈe. Mea au roa na te feia apî e amuimui e to ratou mau hoa. Mea oaoa atoa ia amuimui i to tatou mau taeae e tuahine. Te mea faufaa roa ˈtu râ, o te taime ïa ta tatou e faataa nei no to tatou Atua. Na roto anei i te pureraa ia ˈna, te taioraa i ta ˈna Parau, te feruriruriraa i nia i ta ˈna opuaraa e to ˈna mau huru maitatai. Mea faufaa roa te taime ta tatou e faataa nei no Iehova!—Sal. 139:17.

2. Eaha te fifi ta tatou e farerei nei?

2 No te rahi o ta tatou ohipa, mea fifi ia faataa i te taime no te pure, no te rave i ta tatou iho haapiiraa Bibilia e no te haamori ia Iehova. E nehenehe ta tatou ohipa, hopoia i roto i te utuafare e te tahi atu mea e amu rahi roa i to tatou taime. Aita ïa e taime faahou to tatou no te pure, haapii e feruriruri.

3. Eaha ˈtu â te nehenehe e haapau rahi i to tatou taime?

3 Te vai ra te tahi atu mau ohipa ta tatou e rave nei, e ere i te mea ino, e nehenehe râ te reira e haapau rahi i to tatou taime aita anaˈe tatou e vai ara. Te mea peapea roa ˈtu, e amu rahi roa te reira i te taime faataahia no te haapuai i to tatou auhoaraa e o Iehova. Ei hiˈoraa, mea faufaa ia rave i te taime no te faaanaanatae ia tatou. Ia rahi roa râ to tatou taime no te reira, e iti roa mai te taime ta tatou e faataa no te mau ohipa pae varua. E titauhia ïa ia vaiiho i te faaanaanataeraa i to ˈna vairaa.—Mas. 25:27; Tim. 1, 4:8.

4. Eaha ta tatou e ite mai i roto i teie tumu parau haapiiraa?

4 I roto i teie tumu parau haapiiraa, e ite mai tatou no te aha e titauhia ia hiˈopoa eaha te mea faufaa roa ˈˈe no tatou. E ite atoa mai tatou e nafea ia faaohipa maitai i to tatou taime no Iehova e e nafea tatou e faufaahia ˈi i te reira.

EAHA TE MEA FAUFAA ROA ˈˈE NO TATOU?

5. E nafea te aˈoraa i roto i te Ephesia 5:15-17 e tauturu ai i te feia apî ia rave i te faaotiraa maitai i roto i to ratou oraraa?

5 A rave i te faaotiraa maitai i roto i to outou oraraa. Pinepine te feia apî i te uiui e nafea ratou e faaohipa maitai ai i to ratou oraraa. Te turai ra te mau orometua e te fetii e ere i te Ite no Iehova i te feia apî Kerisetiano ia haere i te haapiiraa teitei no te fanaˈo i te hoê ohipa aufau-maitai-hia. Ehia ïa taime e titauhia no teie huru haapiiraa! E nehenehe râ te mau metua e te mau hoa i roto i te amuiraa e faaitoito ia ratou ia faaohipa i to ratou oraraa no te tavini ia Iehova. Eaha râ te nehenehe e tauturu i te hoê taurearea o te here ra ia Iehova ia rave i te faaotiraa maitai? E faufaahia o ˈna a taio e a feruriruri ai i tei papaihia i roto i te Ephesia 5:15-17. (A taio.) I muri aˈe, e titauhia ia ˈna ia feruri i teie mau uiraa: ‘Eaha “te hinaaro o Iehova”? Eaha te faaotiraa ta ˈu e rave ia oaoa Iehova? E nafea ia faaohipa maitai i to ˈu taime?’ A haamanaˈo, “e tau ino mau hoi ta tatou e ora nei.” Fatata roa te ao faaterehia e Satani i te haamouhia. E haerea paari ïa ia faaohipa i to tatou oraraa no te rave i te mea e oaoa ˈi Iehova.

6. Eaha te faaotiraa ta Maria i rave e no te aha e faaotiraa î i te paari te reira?

6 A maiti maitai i ta outou e tuu na mua roa i roto i to outou oraraa. No te faaohipa maitai i to tatou taime, e titauhia paha ia maiti i rotopu e piti ohipa. A feruri na i te taime i haere ai Iesu i te fare o Maria raua Mareta. Papu, ua oaoa roa Mareta i te farii ia Iesu i to ˈna fare, faaineine atura o ˈna e rave rahi maa. Area o Maria, ua parahi ïa i pihai iho ia Iesu no te faaroo i ta ˈna parau. E ere i te mea ino ta Mareta i rave, ua parau râ Iesu o Maria tei maiti i te mea “faufaa roa ˈˈe.” (Luka 10:38-42, nota) Ua moˈehia paha ia Maria eaha te maa ta ratou i amu i tera mahana. Te mea papu râ, aita roa te mau haapiiraa a Iesu i moˈehia ia ˈna. Mai ia Maria tei haafaufaa i te taime e o Iesu, te haafaufaa nei tatou i to tatou taime e o Iehova. E nafea ia faaohipa maitai i to tatou taime?

A FAAOHIPA MAITAI I TO OUTOU TAIME E O IEHOVA

7. No te aha mea faufaa roa ia pure, ia haapii e ia feruriruri?

7 E mea tia ia taa e e tuhaa te pure, te haapiiraa e te feruriruriraa o ta tatou haamoriraa. A pure ai, te tauaparau ra tatou e to tatou Metua i te raˈi o te here mau ra ia tatou. (Sal. 5:7) A haapii ai i te Bibilia, te fanaˈo ra tatou i “te ite no nia i te Atua,” e Atua î i te paari hoi o ˈna, aita ˈtu mai ia ˈna ra. (Mas. 2:1-5) A feruriruri ai, te haamanaˈo ra tatou i te mau huru maitatai faahiahia mau o Iehova e i te mau mea maere mau ta ˈna e hinaaro ra e rave no tatou e no te huitaata. Aita ˈtu ïa faaohiparaa maitai aˈe o to tatou taime. Eaha râ te tauturu mai ia na reira?

A imi i te vahi moˈemoˈe no te rave i ta oe iho haapiiraa Bibilia (A hiˈo i te paratarafa 8-9)

8. Eaha ta tatou e haapii mai i to Iesu huru faaohiparaa i to ˈna taime i roto i te medebara?

8 Ia nehenehe, a maiti i te hoê vahi moˈemoˈe. A feruri na i te hiˈoraa o Iesu. Hou a haamata ˈi i ta ˈna taviniraa i nia i te fenua, ua vai Iesu e 40 mahana i roto i te medebara. (Luka 4:1, 2) I taua vahi moˈemoˈe ra, ua pure oia ia Iehova e ua feruriruri oia i nia i ta to ˈna Metua e hinaaro ra no ˈna. Papu maitai ua tauturu te reira ia Iesu ia faaineine ia ˈna no te mau tamataraa ta ˈna e ite. E nafea tatou e faufaahia ˈi i te hiˈoraa o Iesu? E mero anei oe o te hoê utuafare rahi? E ere paha i te mea ohie no oe ia ite mai i te hoê vahi moˈemoˈe i te fare. A imi ïa i te vahi tano na rapaeau. O ta Julie ïa e rave ia hinaaro o ˈna e pure ia Iehova. Te ora ra o ˈna e ta ˈna tane i roto i te hoê piha i Farani. E ere i te mea ohie ia faataa i te taime o ˈna anaˈe. Te na ô ra Julie: “E haere ïa vau i te hoê aua faafaaearaa i te mau mahana atoa. O vau anaˈe ïa i taua taime ra e e nehenehe au e tauaparau maitai ia Iehova.”

9. Noa ˈtu mea rahi ta Iesu ohipa, mea nafea o ˈna i te faaiteraa e mea faufaa to ˈna auhoaraa e o Iehova?

9 Mea rahi te ohipa ta Iesu i rave. I to ˈna taviniraa i nia i te fenua, ua apeehia o ˈna i tera e tera oire e te nahoa taata e ua hinaaro ratou pauroa ia tâuˈa Iesu ia ratou. I te hoê mahana, “putuputu aˈera to te oire atoa i mua noa i te opani” no te ite ia ˈna. I te aahiata, ua haere Iesu “i te hoê vahi moˈemoˈe” no te pure i to ˈna Metua.—Mar. 1:32-35.

10-11. Ia au i te Mataio 26:40, 41, eaha ta Iesu i faaue i ta ˈna mau pǐpǐ ia rave i te ô i Getesemane e eaha tei tupu?

10 I te po hopea o Iesu i nia i te fenua, ua imi faahou o ˈna i te hoê vahi moˈemoˈe no te feruriruri e no te pure. Haere atura oia i te ô i Getesemane. (Mat. 26:36) I taua taime ra, ua horoa Iesu i te hoê aˈoraa faufaa roa no nia i te pure i ta ˈna mau pǐpǐ.

11 Ua po roa i to ratou taeraa ˈtu i te ô i Getesemane, peneiaˈe ua mairi roa te tuiraa po. Ua ani Iesu i ta ˈna mau aposetolo ia vai “ara” e haere atura o ˈna i te hoê vahi no te pure. (Mat. 26:37-39) A pure noa ˈi Iesu, ua varea ratou i te taoto. A ite ai Iesu i te reira, ua faaue faahou o ˈna ia ratou ia “vai ara e [ia] tamau i te pure.” (A taio i te Mataio 26:40, 41.) Ua taa ia Iesu e ua rohirohi roa ratou no te mau tupuraa ahoaho ta ratou i ite. Ma te aroha, ua haamanaˈo atu Iesu e “mea paruparu” te tino. E piti taime to Iesu hoˈiraa ˈtu e hiˈo i ta ˈna mau pǐpǐ. Aita ratou i pure aˈe, ua taoto râ.—Mat. 26:42-45.

A pure ia Iehova i te taime aita oe i rohirohi roa (A hiˈo i te paratarafa 12)

12. Eaha te rave mai te peu ua ahoaho aore ra ua rohirohi roa tatou a ore atu ai tatou e pure?

12 A maiti i te taime tano. I te tahi taime, no te ahoaho rahi aore ra te rohirohi, aita paha tatou e pure. E rave rahi tei farerei i tera tupuraa. Eaha ïa te rave? Pinepine vetahi i te pure ia Iehova i te maororaa po. Ua taa râ ia ratou e mea tano aˈe ia pure i te ahiahi, i te taime aita ratou i rohirohi roa. No te tahi atu, mea tano aˈe ia parahi aore ra ia tuturi no te pure. No te ahoaho rahi aore ra te rohirohi, aita paha tatou e pure, mea tano ïa ia faaite ia Iehova i to tatou huru aau. Papu maitai, te taa ra i to tatou Metua aroha hamani maitai i ta tatou e faaruru ra.—Sal. 139:4.

A haapae i te peu e pahono i te poroi vini aore ra rata uira i te mau putuputuraa (A hiˈo i te paratarafa 13-14)

13. E nafea te mau ravea roro uira e haafifi ai ia tatou ia pure, ia haapii aore ra ia apiti i te mau putuputuraa?

13 A haapae i te mau mea o te haafifi ia outou ia haapii i te Bibilia. E ere o te pure anaˈe te ravea no te faafatata ˈtu â ia Iehova. Mea faufaa atoa te haapiiraa Bibilia e te apitiraa i te mau putuputuraa. E nafea ia faaohipa maitai aˈe i to tatou taime a haapii ai e a apiti ai i te mau putuputuraa? E ui anaˈe ia tatou iho: “Eaha te haafifi ra ia ˈu ia faaroo maite i te mau putuputuraa aore ra ia haapii maite?” Peneiaˈe o te feia e taniuniu mai, e hapono mai i te rata uira aore ra te poroi vini, oia atoa te tahi atu mau matini roro uira. I teie mahana, e miria taata te faaohipa nei i taua mau matini ra. Ua parau vetahi mau aivanaa e nehenehe te hoê niuniu paraparau afaifai i pihai iho ia tatou e haafifi ia tatou ia tiatonu i nia i te hoê noa ohipa. Te na ô ra te hoê aivanaa: “Aita oe e tâuˈa ra i ta oe e rave nei. Te feruri ra oe i te tahi atu ohipa.” Hou a haamata ˈi te mau tairururaa, pinepine tatou i te faaarahia ia haapao ia ore ta tatou niuniu paraparau afaifai e haafifi ia vetahi ê. Aita anei tatou e nehenehe e na reira i te taime o tatou anaˈe e o Iehova, ia ore taua mau matini ra e haafifi ia tatou?

14. Ia au i te Philipi 4:6, 7, e nafea Iehova e tauturu mai ai ia tiatonu i nia i ta tatou e rave nei no ˈna?

14 A ani ia Iehova i te tauturu no te tiatonu i nia i ta outou e rave nei no ˈna. Ia ite tatou e aita tatou e pee maite ra i te putuputuraa aore ra te feruri ra tatou i te tahi atu ohipa a haapii ai i te Bibilia, a ani ia Iehova ia tauturu mai. Mai te peu te hepohepo ra aore ra te ahoaho ra tatou, e ere i te mea ohie ia tiatonu noa i nia i ta tatou taioraa Bibilia. Mea faufaa râ ia na reira. A ani ia Iehova i te hau o te tiai eiaha noa i to tatou aau, i to tatou “feruriraa” atoa râ.—A taio i te Philipi 4:6, 7.

MEA FAUFAA IA PURE, IA HAAPII E IA APITI I TE PUTUPUTURAA

15. Eaha hoê o te mau maitai ta tatou e ite, a faataa ˈi i te taime no Iehova?

15 A faataa ˈi i te taime no te pure, faaroo e feruriruri no nia ia Iehova, mea rahi te maitai ta tatou e ite. A tahi, e rave tatou i te mau faaotiraa maitai aˈe. Te haapapu ra te Bibilia “te taata e haere ra e te feia paari, e paari ïa.” (Mas. 13:20) A rave ai i te taime e to tatou Atua î i te paari ra o Iehova, e riro tatou ei taata feruriraa paari aˈe. E taa ˈtu â ia tatou e nafea ia faaoaoa i to ˈna aau e ia ore e haamauiui ia ˈna.

16. E nafea tatou e riro ai ei taata aravihi i te haapii, a faataa ˈi i te taime no Iehova?

16 A piti, e riro tatou ei taata aravihi i te haapii. A faatere ai i te hoê haapiiraa Bibilia, hoê o ta tatou fa, o te tautururaa ïa i te piahi ia faafatata ˈtu i te Atua. Ia tauaparau pinepine tatou i to tatou Metua i te raˈi, e rahi mai to tatou here ia ˈna e e aravihi atu â tatou no te tauturu i te piahi ia here ia Iehova. A feruri na i te hiˈoraa o Iesu. Mea putapû mau ta ˈna i parau no nia ia Iehova. Ua ite-maitai-hia to ˈna here no to ˈna Metua e ua tauturu te reira i ta ˈna mau pǐpǐ ia here atoa ia Iehova.—Ioa. 17:25, 26.

17. E nafea to tatou faaroo e puai atu â ˈi maoti te pure e te haapiiraa i te Bibilia?

17 A toru, e puai atu â to tatou faaroo. A feruri na eaha te tupu ia ani tatou i te Atua ia aratai, ia tamahanahana aore ra ia tauturu mai. Ia pahono Iehova i taua mau aniraa ra, e puai atu â to tatou faaroo ia ˈna. (Ioa. 1, 5:15) Eaha ˈtu â te nehenehe e haapuai i to tatou faaroo? O ta tatou iho haapiiraa Bibilia ïa. A haamanaˈo, “e tiaturi . . . te hoê taata i muri aˈe i to ˈna faarooraa i te parau.” (Roma 10:17) Tera râ, aita te ite e navai noa no te faatupu i te faaroo puai. Eaha ˈtu â ïa te titauhia?

18. No te aha mea faufaa ia feruriruri? A faataa.

18 Mea faufaa ia feruriruri i nia i ta tatou i haapii. A hiˈo na i tei tupu no te taata tei papai i te Salamo 77. Ua hepohepo roa o ˈna no te mea, no ˈna, ua ere o ˈna e to ˈna mau hoa Iseraela i te farii maitai a Iehova. No taua mau manaˈo hepohepo ra i ore ai to ˈna taoto i topa. (Irava 2-8) Eaha ta ˈna i rave? Ua parau oia ia Iehova: “E feruriruri au i ta oe mau ohipa atoa e e feruri au i ta oe mau huru raveraa.” (Irava 12) Ua papu i taua papai salamo ra i ta Iehova i rave no to ˈna nunaa. Ua ui râ o ˈna: “Ua moˈe anei i te Atua i te faaite i ta ˈna farii maitai aore ra no to ˈna riri i ore ai to ˈna aroha hamani maitai?” (Irava 9) Ua feruriruri te papai salamo i nia i ta Iehova mau ohipa e to ˈna aroha hamani maitai e aumauiui. (Irava 11) Eaha te faahopearaa? Ua papu atu â i te papai salamo eita Iehova e faarue i to ˈna nunaa. (Irava 15) Hoê â huru no tatou. E puai atu â to tatou faaroo a feruriruri ai i nia i ta Iehova i rave no to ˈna nunaa e no tatou iho.

19. Eaha ˈtu â te maitai ta tatou e fanaˈo a faataa ˈi i te taime no Iehova?

19 A maha, te mea faufaa roa ˈˈe, e puai atu â to tatou here ia Iehova. E turai mai te here ia faaroo ia Iehova, ia rave i te haapaeraa no te faaoaoa ia ˈna e ia faaruru i te tamataraa. (Mat. 22:37-39; Kor. 1, 13:4, 7; Ioa. 1, 5:3) Aita ˈtu mea faufaa aˈe maori râ to tatou auhoaraa piri roa e o Iehova!—Sal. 63:1-8.

20. Mea nafea oe i te papuraa e te rave ra oe i te taime no Iehova?

20 A haamanaˈo, e tuhaa te pure, te haapiiraa e te feruriraa o te haamoriraa ia Iehova. Mai ia Iesu, a imi i te vahi moˈemoˈe no te rave i te taime e o Iehova. A haapae i te mau mea o te nehenehe e haafifi ia outou. A ani ia Iehova i ta ˈna tauturu ia tiatonu i nia i ta outou mau ohipa pae varua. Mai te peu e faaohipa maitai outou i to outou taime i teie nei â, e haamaitai rahi mai Iehova ia outou e e fanaˈo outou i te hoê oraraa oaoa e a muri noa ˈtu i roto i te ao apî!—Mar. 4:24.

HIMENE 28 A imi i te auhoaraa o Iehova

a O Iehova to tatou Hoa rahi roa ˈˈe. Te haafaufaa nei tatou i teie auhoaraa e te hinaaro nei tatou e piri atu â ia ˈna. E titauhia te taime no te haamatau i te hoê taata. Hoê â huru ia hinaaro tatou e piri atu â ia Iehova. Mea rahi ta tatou ohipa. E nafea ïa ia faataa i te taime no te faafatata ˈtu â i to tatou Metua i te raˈi e eaha te mau maitai ta tatou e ite a na reira ˈi?