Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 1

“Eita . . . te feia e imi ra ia Iehova e ere i te mea maitai”

“Eita . . . te feia e imi ra ia Iehova e ere i te mea maitai”

IRAVA MATAHITI 2022: “Eita . . . te feia e imi ra ia Iehova e ere i te mea maitai.”—SAL. 34:10.

HIMENE 4 “O Iehova to ˈu tiai”

HAAPOTORAA a

Ua taa ia Davida aita o ˈna i “ere i te mea maitai” noa ˈtu ua faaruru o ˈna i te mau fifi (A hiˈo i te paratarafa 1-3) c

1. Eaha te tupuraa fifi mau ta Davida i faaruru?

 UA HORO ê Davida no to ˈna ora. Ua hinaaro papu o Saula, te arii puai o Iseraela, e haapohe ia ˈna. I te taime i ere ai Davida i te maa, ua tapea o ˈna i te oire o Noba no te ani e pae noa faraoa. (Sam. 1, 21:1, 3) I muri iho, ua haere o ˈna e to ˈna mau taata e tapuni i roto i te hoê ana. (Sam. 1, 22:1) No te aha Davida i faaruru ai i tera tupuraa?

2. Eaha te mau ohipa ino mau ta Saula i rave? (Samuela 1, 23:16, 17)

2 Ua pohehae roa o Saula ia Davida no te mea e rave rahi taata tei au ia Davida e tei arue ia ˈna no ta ˈna mau upootiaraa. Ua taa atoa ia Saula e no to ˈna faaroo ore, ua faarue Iehova ia ˈna e ua maiti ia Davida no te mono ia ˈna ei arii. (A taio i te Samuela 1, 23:16, 17.) I taua taime ra, o Saula noa â te arii o Iseraela e e nuu rahi tei turu ia ˈna. No reira Davida i horo ê ai no to ˈna ora. Ua manaˈo iho â anei Saula e e nehenehe o ˈna e patoi i te opuaraa a te Atua ia faariro ia Davida ei arii? (Isa. 55:11) Aita te Bibilia e pahono ra. Te mea papu râ, mea ino roa ta Saula i rave. Eita roa ˈtu hoi te feia e patoi ra i te Atua e manuïa.

3. Eaha to Davida huru i mua i te mau tupuraa fifi mau?

3 E taata haehaa o Davida. Aita o ˈna i opua e riro ei arii no Iseraela. Na Iehova râ i faatoroa ia ˈna. (Sam. 1, 16:1, 12, 13) Ua riri roa Saula ia Davida. Aita Davida i manaˈo e na Iehova i tuu ia ˈna i roto i tera fifi a faahapa ˈtu ai ia ˈna. Aita atoa o ˈna i amuamu no te mea e aita ta ˈna e maa e tei roto o ˈna i te hoê ana. Peneiaˈe râ i roto i tera ana, ua papai o ˈna i te hoê arueraa nehenehe mau, oia atoa te mau parau o ta tatou irava matahiti: “Eita . . . te feia e imi ra ia Iehova e ere i te mea maitai.”—Sal. 34:10.

4. Eaha te mau uiraa ta tatou e hiˈopoa e no te aha mea faufaa te reira?

4 I teie mahana, e rave rahi tavini a Iehova o te ore e navai nei i te maa e o tei ere i te mea hinaaro-mau-hia no te ora. Ua itehia ˈtu â te reira a tupu ai te maˈi pee. E a fatata ˈi te “ati rahi,” papu maitai e ite tatou i te mau tupuraa fifi atu â. (Mat. 24:21) A feruri ai i te reira, e pahono anaˈe i teie mau uiraa e maha: No te aha e parauhia ˈi aita Davida i “ere i te mea maitai”? No te aha mea faufaa ia haapii ia mauruuru i te mea e vai nei ia tatou? No te aha tatou e tiaturi ai e aupuru Iehova ia tatou? E e nafea tatou e faaineine ai ia tatou i teie nei â no te mau tupuraa i mua nei?

“EITA VAU E ERE I TE TAHI NOA ˈˈE MEA”

5-6. Ua parau Davida eita te mau tavini a te Atua “e ere i te tahi noa ˈˈe mea,” e nafea te Salamo 23:1-6 e tauturu mai ai ia taa i te reira?

5 Ua parau Davida eita te mau tavini a Iehova “e ere i te tahi noa ˈˈe mea.” Eaha ïa te auraa? E nehenehe tatou e pahono i tera uiraa ma te hiˈopoa i ta Davida i papai i roto i te Salamo 23. (A taio i te Salamo 23:1-6.) Ua haamata Davida i tera Salamo ma te parau: “O Iehova to ˈu Tiai. Eita vau e ere i te tahi noa ˈˈe mea.” I muri iho, ua faahiti Davida eaha te mea faufaa roa no ˈna, oia hoi te mau maitai ta Iehova i horoa ˈtu a farii ai ia ˈna mai to ˈna Tiai. Ua aratai Iehova ia ˈna “na te mau eˈa o te parau-tia” e ua turu noa atoa ia ˈna i te taime oaoa e te taime fifi. Ua taa ia Davida e faaruru o ˈna i te mau fifi, noa ˈtu tei roto o ˈna i “te mau vahi ruperupe” a Iehova. A mairi ai te tau, e toaruaru paha o ˈna mai te huru ra e te haere ra o ˈna “na te peho o te poiri rahi” e e farerei o ˈna i te mau enemi. No te mea râ o Iehova to ˈna Tiai, eita Davida “e mǎtaˈu i te ino.”

6 Tera ïa te pahonoraa o te uiraa: No te aha e parauhia ˈi aita Davida i “ere i te tahi noa ˈˈe mea”? Ua fanaˈo o ˈna i te mau mea atoa e titauhia no te vai piri noa ia Iehova. Aita to ˈna oaoa i niuhia i nia i te mau taoˈa materia. Ua mauruuru noa Davida i te mau mea ta Iehova i horoa ˈtu. Te mea faufaa roa ˈˈe no ˈna, o te haamaitairaa e te parururaa a Iehova.

7. Ia au i te Luka 21:20-24, eaha te mau fifi ta te mau Kerisetiano i Iudea i faaruru?

7 Maoti ta Davida mau parau, ua taa ia tatou no te eaha e ere i te mea tano ia haafaufaa rahi i te mau taoˈa materia. E oaoa tatou ia noaa mai i teie mau taoˈa. Eita râ tatou e faariro i te reira ei mea faufaa roa ˈˈe i roto i te oraraa. Tera atoa ta te tahi mau Kerisetiano i Iudea i haapii. (A taio i te Luka 21:20-24.) Ua faaara Iesu ia ratou e e haaatihia te oire o Ierusalema “e te nuu.” A tupu ai te reira, ua titauhia ia ratou ia horo “i te mau mouˈa.” Ia horo ê ratou i te oire, e ora ratou. Ua titauhia râ ia faarue ratou i to ratou oraraa taatoa. Tau matahiti i teie nei, ua na ôhia i roto i te hoê Pare Tiairaa: “Ua vaiiho ratou i ta ratou mau faaapu e to ratou mau fare, aita atoa i ohi i ta ratou mau tauihaa i roto i to ratou mau fare. Ma te tiaturi i te paruru e te turu a Iehova, ua tuu ratou i ta ˈna haamoriraa na mua ˈˈe i te mau mea atoa e mea faufaa paha ia hiˈohia.”

8. Eaha ta tatou e haapii mai i tei tupu no te mau Kerisetiano i Iudea?

8 Eaha ta tatou e haapii mai i tei tupu no te mau Kerisetiano i Iudea? I roto i taua â Pare Tiairaa, ua parauhia e te vai ra paha te mau tamataraa i mua nei o te faaite eaha te mea faufaa aˈe no tatou: Te mau taoˈa materia anei aore ra to tatou faaoraraa no te mea ua vai taiva ore tatou ia Iehova? Papu, a piri ai te hopea o teie ao, e faaruru paha tatou i te mau fifi e e titauhia ia rave i te mau haapaeraa. E mea tia ia ineine tatou i te rave i te titauhia, mai te mau Kerisetiano tei horo ê ia Iudea. b

9. E nafea ta Paulo aˈoraa i te mau Hebera e faaitoito ai ia tatou?

9 A feruri na i te mau fifi ta te mau Kerisetiano i Iudea i faaruru no te faarue i to ratou oraraa e no te haamata i te hoê oraraa apî i te tahi atu vahi. E titauhia ia ratou te faaroo no te tiaturi e e aupuru iho â Iehova ia ratou. Te vai ra râ te hoê manaˈo o te tauturu ia ratou. E pae matahiti hou a haaati ai to Roma ia Ierusalema, ua horoa te aposetolo Paulo i teie aˈoraa faufaa i te mau Hebera: “Eiaha roa ei nounou moni i roto i to outou oraraa, ia mauruuru râ i ta outou mau mea e vai nei. Ua parau hoi te Atua: ‘E ore roa vau e vaiiho ia oe, e e ore roa vau e faarue ia oe.’ Ia itoito roa hoi tatou e ia parau: ‘O Iehova to ˈu tauturu. E ore au e mǎtaˈu. Eaha hoi ta te taata e nehenehe e rave i nia ia ˈu?’” (Heb. 13:5, 6) Papu, no te feia tei haapao i ta Paulo aˈoraa hou a haaati ai to Roma ia Ierusalema, mea ohie aˈe ia mauruuru i te hoê oraraa au noa i to ratou vahi nohoraa apî. Ua nehenehe ratou e tiaturi e horoa Iehova i ta ratou i hinaaro mau. E nehenehe atoa tatou e tiaturi i ta Paulo mau parau.

“E MAURUURU TATOU I TE REIRA”

10. Eaha ta Paulo aˈoraa no tatou?

10 Ua horoa Paulo i te hoê â aˈoraa ia Timoteo e mea faufaa atoa ia haapao tatou i te reira. Ua papai o ˈna: “No reira, te vai ra ta tatou maa e te ahu, e mauruuru tatou i te reira.” (Tim. 1, 6:8) Te auraa ïa e aita tatou e nehenehe e amu i te hoê maa aminamina, e ora i roto i te hoê fare nehenehe mau aore ra e hoo mai i te ahu apî? Aita roa ˈtu! Ta Paulo i hinaaro e parau, e mea titauhia ia tatou ia mauruuru i te mea e vai nei ia tatou. (Phil. 4:12) Te mea faufaa roa ˈˈe i roto i to tatou oraraa, o to tatou auhoaraa e o Iehova, e ere râ ta tatou mau taoˈa materia.—Hab. 3:17, 18.

Aita te mau Iseraela i “ere i te tahi noa ˈˈe mea” i to ratou ratereraa e 40 matahiti i roto i te medebara. E nehenehe anei tatou e mauruuru i te mea e vai nei ia tatou? (A hiˈo i te paratarafa 11) d

11. Eaha ta tatou e haapii mai i ta Mose i parau ia Iseraela?

11 Te vai ra te hoê taa-ê-raa i rotopu i to tatou manaˈo e te manaˈo o Iehova no nia i ta tatou e hinaaro mau ra. A feruri na i ta Mose i parau ia Iseraela i muri aˈe 40 matahiti ratereraa i roto i te medebara. “Ua haamaitai hoi Iehova to outou Atua ia outou i roto i ta outou mau ohipa atoa i rave. Ua ite maitai oia i to outou ratereraa na tera medebara rahi. I tera na 40 matahiti, tei pihai iho Iehova to outou Atua ia outou, e aita outou i ere noa ˈˈe i te tahi mea.” (Deut. 2:7) I te roaraa o na 40 matahiti, ua horoa Iehova i te mâna ei maa na Iseraela. Aita te ahu ta ratou i oomo mai to ratou horo-ê-raa ia Aiphiti i ino noa ˈˈe. (Deut. 8:3, 4) Ua manaˈo paha vetahi aita te reira i navai no ratou. Ua haamanaˈo râ Mose ia Iseraela e ua fanaˈo ratou i te mau mea atoa ta ratou i hinaaro mau. E oaoa Iehova mai te peu e haapii tatou ia mauruuru i te mea e vai nei ia tatou, noa ˈtu mea haihai te reira. Ia taa ia tatou e e ô te reira no ǒ mai ia Iehova ra e tia ˈi.

A TIATURI E E AUPURU IEHOVA IA OUTOU

12. Eaha te faaite ra e ua tiaturi Davida ia Iehova, eiaha râ ia ˈna iho?

12 Ua ite Davida e Atua taiva ore o Iehova e te tâuˈa mau ra o ˈna i te feia e here ra ia ˈna. Noa ˈtu mea atâta no Davida i te taime i papai ai o ˈna i te Salamo 34, ua puai roa to ˈna faaroo ia Iehova e ua papu ia ˈna “te puhapa ra te melahi a Iehova ati aˈe” ia ˈna. (Sal. 34:7) Peneiaˈe ua faaau Davida i te melahi a Iehova i te hoê faehau e vai ara noa i te enemi. E faehau itoito o Davida e ua fafau Iehova e riro o ˈna ei arii. Noa ˈtu râ, aita Davida i tiatonu i nia i to ˈna aravihi ia taora i te ofai aore ra ia faaohipa i te ˈoˈe no te aro i to ˈna mau enemi. (Sam. 1, 16:13; 24:12) Ua tiaturi râ o ˈna i te Atua e ua papu ia ˈna e faaora te melahi a Iehova “i te feia o te mǎtaˈu ra i te Atua.” Papu i mua i te fifi, aita tatou e tiai i te hoê semeio. Ua ite râ tatou e fanaˈo te feia atoa e tiaturi ra ia Iehova i te ora mure ore noa ˈtu e nehenehe ratou e pohe.

I te ati rahi, e tomo roa Goga no Magoga i roto i te fare o te mau tavini a Iehova. E nehenehe râ tatou e papu e paruru mai Iesu e ta ˈna mau melahi ia tatou (A hiˈo i te paratarafa 13)

13. A aro ai Goga no Magoga, no te aha e manaˈohia ˈi e mea ohie ia haamou ia tatou e no te aha eiaha tatou e mǎtaˈu? (A hiˈo i te hohoˈa i te api matamua.)

13 Te tiaturi nei tatou e nehenehe Iehova e paruru ia tatou. Fatata roa râ to tatou tiaturiraa i te tamatahia. Ia amui te mau faatereraa o teie ao, oia hoi Goga no Magoga, no te aro i te nunaa o te Atua, e manaˈo paha tatou e nehenehe ratou e haapohe ia tatou. E mea faufaa ia tiaturi e nehenehe Iehova e faaora ia tatou e e na reira iho â o ˈna. No te mau faatereraa, e au tatou i te hoê mamoe paruru-ore-hia. (Ezk. 38:10-12) Aita ta tatou e mauhaa tamaˈi e aita tatou i haapii i te tamaˈi. E manaˈo te mau faatereraa e mea ohie ia haamou ia tatou. Inaha aita ratou e faatupu ra i te faaroo i te Atua, aita ïa ratou e nehenehe e ite i te mau melahi a te Atua e puhapa ra ati aˈe ia tatou ei nunaa o Iehova no te paruru ia tatou. Te ite nei râ tatou i te reira maoti to tatou faaroo. E hitimahuta te mau faatereraa a ite ai i te nuu o te raˈi o te aro no tatou.—Apo. 19:11, 14, 15.

A FAAINEINE I TEIE NEI Â NO TE MAU TUPURAA I MUA NEI

14. Eaha te nehenehe e rave i teie nei â no te faaineine ia tatou no te mau tupuraa i mua nei?

14 Eaha te nehenehe e rave i teie nei â no te faaineine ia tatou no te mau tupuraa i mua nei? A tahi roa, eiaha e tiaturi e o te mau taoˈa materia te mea faufaa roa ˈˈe no te mea, ia tae i te hoê mahana, e titauhia ia tatou ia faarue i te reira. Mea faufaa atoa ia mauruuru tatou i te mea e vai nei ia tatou e ia oaoa i to tatou auhoaraa e o Iehova. Ia haapii atu â tatou no nia i te Atua, e papu atu â ia tatou e nehenehe o ˈna e paruru ia tatou ia aro mai Goga no Magoga.

15. I to ˈna apîraa, eaha tei tupu no Davida tei haapapu ia ˈna e eita roa ˈtu Iehova e faarue ia ˈna?

15 A feruri na eaha ˈtu â tei tauturu ia Davida e o te nehenehe atoa e tauturu ia tatou ia faaruru i te mau fifi i mua nei. Ua parau Davida: “A tamata e ia ite outou i te maitai o Iehova. E oaoa te taata o te imi ra i te haapuraa ia ˈna ra.” (Sal. 34:8) Te faataa ra teie irava no te aha i papu ai ia Davida e tauturu iho â Iehova ia ˈna. Pinepine Davida i te tiaturi ia Iehova e aita roa ˈtu o ˈna i faarue ia ˈna. I to ˈna apîraa, ua aro Davida ia Golia, te hoê aito Philiseti e ua parau o ˈna i taua faehau teoteo ra: “I teie mahana, e tuu mai Iehova ia oe i to ˈu nei rima.” (Sam. 1, 17:46) I muri iho, ua tavini Davida i te arii Saula tei tamata i te haapohe ia ˈna e rave rahi taime. Tera râ, “tei ia Davida ra” o Iehova. (Sam. 1, 18:12) Inaha ua tauturu Iehova ia Davida na mua ˈˈe, ua papu ia Davida e e nehenehe o ˈna e tiaturi ia Iehova no te mau fifi ta ˈna e faaruru.

16. E nafea tatou e tamata ˈi i te maitai o Iehova?

16 Rahi atu â tatou i te imiraa i te aratairaa a Iehova i teie nei, rahi atu â tatou i te tiaturi e e tauturu mai o ˈna ia tatou a muri aˈe. E titauhia te faaroo e te tiaturi ia Iehova no te ani i ta tatou paoti i te mahana faafaaearaa ohipa no te haere i te hoê tairururaa. Oia atoa no te ani atu ia faatano i ta tatou tapura ohipa a nehenehe atu ai tatou e haere i te mau putuputuraa atoa e e poro atu â. E nafea tatou ia ore te paoti e farii i ta tatou aniraa a ere atu ai tatou i ta tatou ohipa? E tiaturi mau anei tatou eita roa ˈtu Iehova e faarue ia tatou e e horoa noa mai o ˈna i ta tatou e hinaaro mau? (Heb. 13:5) Ua faatia e rave rahi tavini taime taatoa mea nafea Iehova i te tautururaa ia ratou i te taime i hinaaro rahi ai ratou. E Atua taiva ore iho â o Iehova.

17. Eaha ta tatou irava matahiti no 2022 e no te aha mea tano maitai tera irava?

17 Tei to tatou pae anaˈe o Iehova, eita roa ˈtu tatou e mǎtaˈu i te tupu a muri aˈe. Ia tuu tatou i te Faatereraa arii na mua roa i roto i to tatou oraraa, eita roa ˈtu Iehova e faarue ia tatou. Mea faufaa ia faaineine ia tatou i teie nei â no te mau tupuraa fifi i mua nei e ia tiaturi e tauturu noa iho â Iehova ia tatou. No te haamanaˈo ia tatou i te reira, ua maiti te Tino aratai i te Salamo 34:10 ei irava matahiti no 2022 o te na ô ra: “Eita . . . te feia e imi ra ia Iehova e ere i te mea maitai.”

HIMENE 38 E puai roa oe ia Iehova

a Ua niuhia ta tatou irava matahiti 2022 i nia i te Salamo 34:10 o te parau ra: “Eita râ te feia e imi ra ia Iehova e ere i te mea maitai.” E rave rahi tavini taiva ore a Iehova o te ere ra i te moni e te taoˈa. No te aha ïa e nehenehe ai e parau eita ratou “e ere i te mea maitai”? A ite ai i te auraa o tera irava, e nafea tatou e faaineine ai ia tatou no te mau tupuraa fifi i mua nei?

b A hiˈo i Te Pare Tiairaa 1 no Me 1999 api 19.

c FAATAARAA O TE HOHOˈA: Noa ˈtu ua horo ê Davida i te arii Saula no te tapuni i roto i te hoê ana, ua mauruuru noa o ˈna i ta Iehova i horoa ˈtu.

d FAATAARAA O TE HOHOˈA: I muri aˈe i to Iseraela faarueraa ia Aiphiti, ua horoa ˈtu Iehova i te mâna ei maa na ratou e maoti o ˈna, aita to ratou ahu i ino aˈe.