Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 4

No te aha tatou e apiti ai i te Oroa haamanaˈoraa?

No te aha tatou e apiti ai i te Oroa haamanaˈoraa?

“A tamau i te rave i te reira ei manaˈoraa ia ˈu.”—LUKA 22:19.

HIMENE 20 Ua horoa mai oe i to Tamaiti here

HAAPOTORAA a

1-2. (1) I teihea taime e haamanaˈo ai tatou i te hoê taata herehia tei pohe? (2) Eaha ta Iesu i rave i te po hou o ˈna a pohe ai?

 NOA ˈTU ua pohe te feia herehia e tatou a tau matahiti i teie nei, te haamanaˈo noa nei tatou ia ratou. Pauroa te mau matahiti, e manaˈonaˈo iho â tatou ia ratou i te taio mahana i pohe ai ratou.

2 I te mau matahiti atoa, e putuputu mai e mirioni taata na te ao nei no te Oroa haamanaˈoraa i te pohe o te hoê taata here-rahi-hia e tatou, oia hoi o Iesu Mesia. (Pet. 1, 1:8) E apiti atoa tatou i teie tupuraa taa ê no te haamanaˈo i tei horoa i to ˈna ora ei hoo no te faaora ia tatou i te hara e te pohe. (Mat. 20:28) Ua hinaaro Iesu ia haamanaˈo ta ˈna mau pǐpǐ i to ˈna pohe. I te po hou o ˈna a pohe ai, ua faatupu Iesu i te hoê amuraa maa taa ê e ua faaue oia ia ratou: “A tamau i te rave i te reira ei manaˈoraa ia ˈu.” bLuka 22:19.

3. Eaha ta tatou e hiˈopoa mai i roto i teie tumu parau haapiiraa?

3 Aita i rahi te feia tei te raˈi to ratou tiaturiraa o te apiti nei i te Oroa haamanaˈoraa i te pohe o te Mesia. E rave rahi mirioni râ tei te fenua to ratou tiaturiraa o te apiti atoa nei i taua Oroa ra. I roto i teie tumu parau haapiiraa, e hiˈopoa tatou no te aha te tiai ru nei na pǔpǔ e piti i te Oroa haamanaˈoraa i te mau matahiti atoa. E hiˈo atoa tatou e nafea tatou e faufaahia ˈi. E haamata anaˈe ma te hiˈopoa no te aha te feia faatavaihia e faatupu ai i tera Oroa.

NO TE AHA TE FEIA FAATAVAIHIA E APITI AI I TEIE OROA?

4. No te aha te feia faatavaihia e rave ai i te pane e te uaina i te Oroa haamanaˈoraa?

4 I te mau matahiti atoa, te tiai ru nei te feia faatavaihia i te apiti i te Oroa haamanaˈoraa ei feia rave i te pane e te uaina. No te aha ratou e nehenehe ai e rave i te pane e te uaina? No te pahono atu, e hiˈopoa anaˈe eaha tei tupu i te po hopea o Iesu i te fenua nei. I muri mai i te oroa Pasa, ua haamau Iesu i te hoê amuraa maa taa ê piihia te Amuraa maa a te Fatu. Ua faahaere o ˈna i te pane e te uaina i ta ˈna 11 aposetolo haapao maitai e ua parau o ˈna ia amu i te pane e ia inu i te uaina. Ua faataa Iesu ia ratou i na faufaa e piti, oia hoi te faufaa apî e te faufaa no te Faatereraa arii. c (Luka 22:19, 20, 28-30) Maoti teie na faufaa, e nehenehe na 11 aposetolo e te feia maitihia e riro ei arii e ei tahuˈa i te raˈi. (Apo. 5:10; 14:1) O te toea faatavaihia d anaˈe tei ô i roto i teie na faufaa te nehenehe e rave i te pane e te uaina i te Oroa haamanaˈoraa.

5. Eaha ta te feia faatavaihia i taa a feruriruri ai i to ratou tiaturiraa?

5 Te tiai ru atoa nei te toea o te feia faatavaihia i te apiti i te Oroa haamanaˈoraa no te mea e taime tano no ratou no te feruriruri i to ratou tiaturiraa. Ua horoa Iehova i te hoê tiaturiraa faahiahia mau na ratou, mea pohe ore hoi e mea tahuti ore ratou i te raˈi a faatere ai e o Iesu. E te mea faahiahia roa ˈˈe, e tia ratou i mua i te aro o te Atua ra o Iehova! (Kor. 1, 15:51-53; Ioa. 1, 3:2) Ua taa i te feia faatavaihia e ua titau-manihini-hia ratou no te fanaˈo i teie mau fanaˈoraa taa ê i te raˈi. Ia vai taiva ore râ ratou tae roa ˈtu i te pohe e tia ˈi. (Tim. 2, 4:7, 8) E oaoa rahi te feia faatavaihia ia feruriruri ratou i to ratou tiaturiraa. (Tito 2:13) E te mau “mamoe ê atu”? (Ioa. 10:16) No te aha ratou e apiti ai i te Oroa haamanaˈoraa?

NO TE AHA TE MAU MAMOE Ê ATU E APITI AI I TEIE OROA?

6. No te aha te mau mamoe ê atu e apiti ai i te Oroa haamanaˈoraa i te mau matahiti atoa?

6 E apiti te mau mamoe ê atu i te Oroa haamanaˈoraa, eiaha ei feia rave i te pane e te uaina, ei feia mataitai râ. I 1938, a tahi ra te feia tei te fenua to ratou tiaturiraa i titau-manihini-hia ˈi no te apiti i te Oroa haamanaˈoraa. I roto i Te Pare Tiairaa o te 1 no Mati 1938, te na ôhia ra: “Mea tano iho â no te [mamoe ê atu] ia apiti i te hoê putuputuraa mai teie e ia ite ratou eaha te ravehia. . . . E taime oaoa atoa te reira no ratou.” E oaoa te feia tei titau-manihini-hia no te hoê oroa faaipoiporaa. Hoê â huru no te mau “mamoe ê atu,” e oaoa ratou ia apiti i te Oroa haamanaˈoraa ei feia mataitai.

7. No te aha te mau mamoe ê atu e tiai ru ai i te oreroraa parau o te Oroa haamanaˈoraa?

7 Mea faufaa atoa no te mau mamoe ê atu ia feruriruri i to ratou tiaturiraa. Te tiai ru nei ratou i te oreroraa parau o te Oroa haamanaˈoraa no te mea no nia te reira i ta te Mesia e na 144 000 arii e rave no te feia taiva ore i te roaraa o na tausani matahiti faatereraa. I raro aˈe i te faatereraa a te Arii, Iesu Mesia, e tauturu te tahi atu mau arii i te raˈi i te taata ia faariro i te fenua ei paradaiso e ia riro ei taata tia roa. Auê te oaoa ia feruri na mirioni taata mataitai i te Oroa haamanaˈoraa i te tupuraa o te mau parau tohu Bibilia no a muri aˈe, mai te Isaia 35:5, 6; 65:21-23 e te Apokalupo 21:3, 4! A feruri ai tei roto ratou i te ao apî e te feia herehia e ratou, e puai atu â to ratou tiaturi i te tupu a muri aˈe e e hinaaro papu atu â ratou e tavini ia Iehova ma te taiva ore.—Mat. 24:13; Gal. 6:9.

8. Eaha te tahi atu tumu e apiti ai te mau mamoe ê atu i te Oroa haamanaˈoraa?

8 Teie te tahi atu tumu e apiti ai te mau mamoe ê atu i te Oroa haamanaˈoraa. Te hinaaro nei ratou e faaite i to ratou here e turu i te feia faatavaihia. Ua tohu te Bibilia e ohipa amui te feia faatavaihia e te feia tei te fenua to ratou tiaturiraa. E nafea ïa? E hiˈopoa anaˈe te tahi mau hiˈoraa.

9. Eaha ta te parau tohu faahitihia i roto i te Zekaria 8:23 e faaite ra no nia i te huru o te mau mamoe ê atu i nia i te feia faatavaihia?

9 A taio i te Zekaria 8:23. Mea putapû mau teie parau tohu no nia i te huru o te mau mamoe ê atu i nia i to ratou mau taeae e tuahine faatavaihia. Ua faaohipahia te parau “te hoê ati Iuda” e “ia outou ra” no te hoê â pǔpǔ, oia hoi te toea faatavaihia. (Roma 2:28, 29) Ua faahohoˈahia te mau mamoe ê atu i na “hoê ahuru taata no te mau reo atoa o te mau nunaa.” E “haru maitai ratou” i te feia faatavaihia, te auraa ïa e e tahoê ratou i te feia faatavaihia no te paturu i te haamoriraa viivii ore. No reira, e faaite te mau mamoe ê atu i to ratou here i te feia faatavaihia ma te apiti i te Oroa haamanaˈoraa.

10. Eaha ta Iehova i rave no te faatupu i te parau tohu faahitihia i roto i te Ezekiela 37:15-19, 24, 25?

10 A taio i te Ezekiela 37:15-19, 24, 25. Ua faatupu Iehova i teie parau tohu ma te tauturu i te feia faatavaihia e te mau mamoe ê atu ia ohipa amui. E piti raau tei faahitihia i roto i teie parau tohu. E au te feia tei te raˈi to ratou tiaturiraa i te raau “no Iuda” (no roto mai hoi ia Iuda te mau arii o Iseraela) e e au te feia tei te fenua to ratou tiaturiraa i te raau “a Epheraima.” e E faariro Iehova i teie na pǔpǔ ei “hoê noa raau.” Te auraa ïa e e tavini ratou ma te tahoê i raro aˈe i te aratairaa a te hoê noa Arii, o Iesu Mesia. I te mau matahiti atoa, te apiti nei te feia faatavaihia e te mau mamoe ê atu i te Oroa haamanaˈoraa eiaha ei pǔpǔ faataa-ê-hia, ei “hoê noa [râ] nǎnǎ” i raro aˈe i te aratairaa a te “hoê noa tiai mamoe.”—Ioa. 10:16.

11. E nafea te mau “mamoe” faahitihia i roto i te Mataio 25:31-36, 40 e tauturu ai i te mau taeae o te Mesia?

11 A taio i te Mataio 25:31-36, 40. Te mau “mamoe” ta Iesu i faahiti i roto i teie faahohoˈaraa, o te mau mamoe ê atu ïa, oia hoi te feia parau-tia i te tau hopea e tei te fenua to ratou tiaturiraa. Te turu ra ratou i te toea o te mau taeae faatavaihia o te Mesia ma te tauturu ia ratou ia rave maite i ta ratou hopoia faufaa roa, oia hoi te ohipa pororaa na te ao nei e te faariroraa i te taata ei pǐpǐ.—Mat. 24:14; 28:19, 20.

12-13. E nafea ˈtu â te mau mamoe ê atu e turu ai i te mau taeae o te Mesia?

12 I te mau matahiti atoa, i te mau hebedoma hou te Oroa haamanaˈoraa, e turu te mau mamoe ê atu i te mau taeae a te Mesia ma te apiti i roto i te titau-manihini-raa i te taata e anaanatae ra i taua oroa ra. (A hiˈo i te tumu parau “ Eaha ta oe e rave i te tau o te Oroa haamanaˈoraa?”) E rave atoa ratou i te mau faanahoraa titauhia ia nehenehe te mau amuiraa na te ao nei e faatupu i te Oroa haamanaˈoraa, noa ˈtu aita hoê aˈe taata faatavaihia i roto i te rahiraa o taua mau amuiraa ra. Ma te na reira, e oaoa roa te mau mamoe ê atu i te turu i te mau taeae o te Mesia. Ua taa i teie mau mamoe e te ite ra Iesu i ta ratou e rave ra no to ˈna mau taeae faatavaihia, mai te mea ra e te rave ra ratou i te reira no ˈna.—Mat. 25:37-40.

13 Noa ˈtu to tatou tiaturiraa, eaha te tahi atu mau tumu e apiti ai tatou pauroa i te Oroa haamanaˈoraa?

NO TE AHA TATOU PAUROA E APITI AI I TEIE OROA?

14. Mea nafea Iehova raua Iesu i te faaiteraa i to raua here rahi ia tatou?

14 Auê tatou i te mauruuru no te here ta Iehova raua Iesu e faaite mai ia tatou! E faaite Iehova i to ˈna here ia tatou na roto e rave rau ravea. Te ravea faufaa roa ˈˈe râ i faaite ai o ˈna i to ˈna here ia tatou, o te tonoraa ïa i ta ˈna Tamaiti here no te mauiui e no te pohe no tatou. (Ioa. 3:16) Ua faaite atoa Iesu i to ˈna here rahi ia tatou a horoa ˈi i to ˈna ora no tatou. (Ioa. 15:13) Eita roa ˈtu ta tatou e nehenehe e faahoˈi ia Iehova e ia Iesu i te here ta raua e faaite mai. E nehenehe râ tatou e faaite atu i to tatou mauruuru na roto i to tatou haerea i te mau mahana atoa. (Kol. 3:15) Hau atu, e apiti tatou i te Oroa haamanaˈoraa no te mea te hinaaro nei tatou e haamanaˈo i to raua here ia tatou a faaite atu ai i to tatou here ia raua.

15. No te aha te feia faatavaihia e te mau mamoe ê atu e haafaufaa ˈi i te ô o te hoo?

15 Auê tatou i te mauruuru no te ô o te hoo! (Mat. 20:28) Te haafaufaa ra te feia faatavaihia i te hoo no te mea maoti te reira e fanaˈo ai ratou i to ratou tiaturiraa faahiahia roa. No to ratou faaroo i te tusia o te Mesia, ua faariro Iehova ia ratou ei taata parau-tia e ei tamarii mau na ˈna. (Roma 5:1; 8:15-17, 23) E mauruuru atoa te mau mamoe ê atu no te hoo. No to ratou faaroo i te tusia o te Mesia, e riro ratou ei mea viivii ore i te aro o te Atua a nehenehe atu ai e pûpû i te hoê taviniraa moˈa e e ora ˈtu i te ati rahi. (Apo. 7:13-15) Te hoê ravea e faaite ai te feia faatavaihia e te mau mamoe ê atu i to ratou mauruuru no te hoo, o te apitiraa ïa i te Oroa haamanaˈoraa i te mau matahiti atoa.

16. Eaha te tahi atu tumu e apiti ai tatou i te Oroa haamanaˈoraa?

16 Teie te tahi atu tumu e apiti ai tatou i te Oroa haamanaˈoraa: Te hinaaro ra tatou e haapao i te faaueraa a Iesu. Noa ˈtu eaha to tatou tiaturiraa no a muri aˈe, te hinaaro ra tatou e haapao i teie faaueraa ta Iesu i horoa i te po a faatupu ai o ˈna i te Oroa haamanaˈoraa: “A tamau i te rave i te reira ei manaˈoraa ia ˈu.”—Kor. 1, 11:23, 24.

E NAFEA TATOU PAUROA E FAUFAAHIA ˈI I TE APITIRAA I TEIE OROA?

17. E nafea te Oroa haamanaˈoraa e tauturu mai ai ia faafatata ˈtu â ia Iehova?

17 E faafatata ˈtu â tatou ia Iehova. (Iak. 4:8) Mai ta tatou i haapii mai, e taime tano mau te Oroa haamanaˈoraa no te feruriruri i te tiaturiraa ta Iehova i horoa mai e i te here rahi ta ˈna i faaite mai. (Ier. 29:11; Ioa. 1, 4:8-10) Ia feruri maite tatou i to tatou tiaturiraa papu no a muri aˈe e i te here mure ore o Iehova no tatou, e puai atu â to tatou here ia ˈna e e piri atu â tatou ia ˈna.—Roma 8:38, 39.

18. Ia feruriruri tatou i nia i te hiˈoraa o Iesu, eaha ta tatou e hinaaro e rave?

18 E hinaaro tatou e pee i te hiˈoraa o Iesu. (Pet. 1, 2:21) I te mau mahana hou te Oroa haamanaˈoraa, e taio tatou i te mau aamu Bibilia no nia i te hebedoma hopea o Iesu i te fenua, no nia i to ˈna poheraa e to ˈna tia-faahou-raa. I te po o te Oroa haamanaˈoraa, e haamanaˈo mai te oreroraa parau i te here o Iesu no tatou. (Eph. 5:2; Ioa. 1, 3:16) Ia taio e ia feruriruri tatou i nia i te mau haapaeraa ta Iesu i rave, e hinaaro tatou e “pee noa . . . i te huru haerea o Iesu.”—Ioa. 1, 2:6.

19. E nafea tatou e tamau ai i te rave i te mau mea e here mai ai te Atua ia tatou?

19 E faaoti papu atu â tatou i te tamau i te rave i te mau mea e here mai ai te Atua ia tatou. (Iuda 20, 21) E na reira tatou ma te auraro ia Iehova, ma te paturu i te moˈaraa o to ˈna iˈoa e ma te faaoaoa i to ˈna aau. (Mas. 27:11; Mat. 6:9; Ioa. 1, 5:3) Ma te apiti i te Oroa haamanaˈoraa, e faaite papu tatou e te hinaaro ra tatou e tamau i te rave i te mau mea e here mai ai Iehova ia tatou e a muri noa ˈtu.

20. Eaha te mau tumu papu e apiti ai tatou i te Oroa haamanaˈoraa?

20 Noa ˈtu tei te raˈi aore ra tei te fenua to tatou tiaturiraa, e tumu papu to tatou ia apiti i te Oroa haamanaˈoraa i te mau matahiti atoa. E haamanaˈo tatou i te pohe o te hoê taata ta tatou e here ra, o Iesu Mesia. Hau atu, e haamanaˈo tatou i te here rahi o Iehova a horoa mai ai i ta ˈna Tamaiti ei hoo. I teie matahiti, e tupu te Oroa haamanaˈoraa i te Mahana pae 15 no Eperera 2022. Mea here na tatou ia Iehova e i ta ˈna Tamaiti. No reira, i taua mahana ra, aita ˈtu tupuraa faufaa aˈe no tatou maori râ te apitiraa i te Oroa haamanaˈoraa.

HIMENE 16 A arue ia Iesu

a Tei te raˈi anei aore ra tei te fenua to tatou tiaturiraa, te tiai ru nei tatou i te apiti i te Oroa haamanaˈoraa i te pohe o Iesu i te mau matahiti atoa. E hiˈopoa mai tatou i te mau tumu Bibilia e faaite ra i te faufaaraa ia apiti atu e eaha te mau haamaitairaa ta tatou e fanaˈo a na reira ˈi.

b I roto i te tahi atu mau huriraa Bibilia, ua hurihia teie parau mai tera: “E na reira outou ei mehararaa ia ˈu” (Todayˈs English Version) e “E na reira outou ei haamanaˈoraa ia ˈu” (Bible de Jérusalem).

c No te ite atu â no nia i te faufaa apî e te faufaa no te Faatereraa arii, a hiˈo i te tumu parau “E riro outou ei ‘basileia tahuˈa’” i roto i Te Pare Tiairaa o te 15 no Atopa 2014 i te api 13-15.

d NO TE TAA MAITAI ATU Â: E faaohipahia te parau toea faatavaihia no te mau Kerisetiano faatavaihia e toe nei i nia i te fenua.

e No te ite atu â no nia i te parau tohu o na raau e piti itehia i roto i te Ezekiela pene 37, a hiˈo i te “Uiraa a te feia taio” i roto i Te Pare Tiairaa no Tiurai 2016 i te api 31.