Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 3

Ta tatou e haapii mai i to Iesu taˈiraa

Ta tatou e haapii mai i to Iesu taˈiraa

“Taˈi ihora Iesu.”—IOA. 11:35.

HIMENE 17 “E tia ia ˈu”

HAAPOTORAA a

1-3. Eaha te tahi mau tupuraa e taˈi ai tatou?

 EAHA te taime hopea i taˈi ai tatou? I te tahi taime, e taˈi tatou no te mea te oaoa ra tatou. Pinepine râ tatou i te taˈi no te mauiui. Ei hiˈoraa, e taˈi tatou ia pohe tei herehia. Teie ta te tuahine Lorilei, e ora ra i Marite, i papai: “No to ˈu oto rahi i te poheraa o ta ˈu tamahine, aita hoê aˈe mea tei nehenehe e tamahanahana ia ˈu. I taua taime ra, aita vau i manaˈo e haere ia ˈu ia faaoromai i teie ati.” b

2 E taˈi atoa paha tatou no te tahi atu mau tumu. Ua parau te tuahine Hiromi, te hoê pionie no Tapone: “I te tahi taime, e toaruaru vau i roto i te pororaa a ite ai e aita te taata e tâuˈa ra i te poroi Bibilia. Ma te taˈi, e pure au ia Iehova ia itehia ia ˈu te hoê taata aau farii i te parau mau.”

3 Hoê â paha huru aau to tatou e to teie mau tuahine. (Pet. 1, 5:9) Te hinaaro nei tatou e “tavini ia Iehova i roto i te oaoa.” I te tahi râ taime, e taˈi tatou a faaruru ai i te pohe o tei herehia, te ahoaho rahi aore ra te tupuraa o te haafifi i to tatou taiva ore ia Iehova. (Sal. 6:6; 100:2) Eaha râ te rave i mua i teie mau tupuraa?

4. Eaha ta tatou e hiˈopoa mai i roto i teie tumu parau haapiiraa?

4 E faufaahia tatou i te hiˈoraa o Iesu, inaha ua taˈi atoa o ˈna i mua i te tahi mau tupuraa. (Ioa. 11:35; Luka 19:41; 22:44; Heb. 5:7) E hiˈopoa mai tatou eaha tei tupu. I roto i teie tumu parau haapiiraa, e ite mai tatou eaha te haapii mai i te hiˈoraa o Iesu e o to ˈna Metua ra o Iehova. E hiˈopoa atoa tatou eaha te tauturu mai i mua i te tahi mau tupuraa o te faataˈi ia tatou.

UA TAˈI IESU NO TO ˈNA MAU HOA

Mai ia Iesu, a tauturu i te feia e oto ra (A hiˈo i te paratarafa 5-9) d

5. I roto i te Ioane 11:32-36, eaha ta tatou e haapii mai no nia ia Iesu?

5 I te tau toˈetoˈe o te matahiti 32, ua maˈihia Lazaro, te hoê hoa piri o Iesu e pohe atura. (Ioa. 11:3, 14) E piti tuahine to Lazaro, o Maria raua Mareta e mea here roa na Iesu ia ratou. Ua oto rahi na tuahine i te poheraa to raua taeae here. I muri aˈe i to Lazaro poheraa, haere atura Iesu i te oire iti o Betania, i reira Maria raua Mareta e ora ˈi. I to Mareta faarooraa e te haere mai ra Iesu, oioi aˈera o ˈna i te haere e farerei ia ˈna. A feruri na i te oto rahi o Mareta a parau ai o ˈna ia Iesu: “E te Fatu, ahani oe i ǒ nei, e ore ïa to ˈu taeae e pohe.” (Ioa. 11:21) I muri iti aˈe i to Iesu iteraa ia Maria e te tahi atu i te taˈiraa, “taˈi ihora” atoa o ˈna.—A taio i te Ioane 11:32-36.

6. I roto i teie tupuraa, no te aha Iesu i taˈi ai?

6 I roto i teie tupuraa, no te aha Iesu i taˈi ai? Te na ô ra te buka Étude perspicace des Écritures: “I te poheraa to ˈna hoa o Lazaro e i te otoraa na tuahine o Lazaro, ua horuhoru roa Iesu e ‘taˈi ihora’ o ˈna.” c Ua feruri paha Iesu i te mauiui ta to ˈna hoa i ite a maˈihia ˈi o ˈna. Ua feruri atoa paha Iesu eaha te huru o Lazaro a taa ˈi ia ˈna e fatata roa o ˈna i te pohe. Peneiaˈe ua taˈi Iesu a ite ai i te oto o Maria raua Mareta i te poheraa to raua taeae. Mai te peu ua pohe hoê o to oe hoa piri aore ra mero utuafare, papu maitai ua taa ia oe i te mauiui ta te pohe e faatupu. E hiˈopoa anaˈe e toru haapiiraa ta tatou e huti mai i teie tupuraa.

7. A taˈi ai Iesu no to ˈna mau hoa, eaha ta te reira e haapii mai ia tatou no nia ia Iehova?

7 Te taa ra ia Iehova i to tatou huru aau. O Iesu tei faaite ma te tia roa i te mau huru maitatai o to ˈna Metua. (Heb. 1:3) No reira, i to Iesu taˈiraa, ua faaite o ˈna eaha te huru o Iehova ia pohe tei herehia. (Ioa. 14:9) Mai te peu te oto ra oe no te pohe o tei herehia, e nehenehe oe e tiaturi e te mauiui atoa ra Iehova. Te hinaaro ra o ˈna e tamǎrû i to oe aau.—Sal. 34:18; 147:3.

8. No te aha e nehenehe ai tatou e tiaturi e e faatia mai Iesu i to tatou feia herehia tei pohe?

8 Te hinaaro ra Iesu e faatia mai i te feia herehia e oe. I muri iti aˈe i to ˈna taˈiraa, ua haapapu Iesu ia Mareta: “E tia faahou mai to taeae.” Ua tiaturi Mareta ia Iesu. (Ioa. 11:23-27) Ei taata haamori ia Iehova, ua faaroo Mareta e ua faatupu aˈena te mau peropheta Elia e Elisaia i te tahi mau tia-faahou-raa. (Arii 1, 17:17-24; Arii 2, 4:32-37) Ua faaroo atoa o ˈna no nia i te mau tia-faahou-raa ta Iesu i faatupu. (Luka 7:11-15; 8:41, 42, 49-56) E nehenehe ïa oe e tiaturi e e tia faahou mai te feia herehia e oe. Eaha râ te haapii mai i te taˈiraa Iesu e i te tamahanahanaraa o ˈna i to ˈna mau hoa tei oto? Papu, te tiai ru ra o ˈna i te faatia mai i te feia tei pohe.

9. Mai ia Iesu, e nafea tatou e tauturu ai i te feia e oto ra? A horoa i te hiˈoraa.

9 E nehenehe oe e tauturu i te feia e oto ra. Aita noa Iesu i taˈi e o Mareta raua Maria, ua horoa atoa râ o ˈna i te tariˈa faaroo e ua tamahanahana ia raua. E nehenehe tatou e pee i to ˈna hiˈoraa. Teie ta Dan, te hoê matahiapo e ora ra i Auteralia, i parau: “I muri aˈe i te poheraa o ta ˈu vahine, ua hinaaro rahi au i te tauturu. Ua ineine te mau taeae e ta ratou vahine i te faaroo ia ˈu i te ao e te po. Ua vaiiho ratou ia ˈu ia faaite i to ˈu oto e aita ratou i faahapa aˈe ia ˈu. Ua tauturu atoa ratou ia ˈu ma te tamâ i to ˈu pereoo, ma te hoo mai e ma te tunu i te maa. Mea pinepine ratou i te pure e o vau. Ua faaite iho â ratou e hoa e e taeae mau ratou o ‘tei fanauhia no te taime ahoaho.’”—Mas. 17:17.

UA TAˈI IESU NO TO ˈNA TAATA TUPU

10. Eaha te tupuraa faahitihia i roto i te Luka 19:36-40?

10 Ua tae Iesu i Ierusalema i te 9 no Nisana 33. A fatata ˈi o ˈna i te oire, amui maira te hoê nahoa e vauvau aˈera i to ratou ahu tapoˈi i nia i te purumu no te farii ia Iesu ei Arii. Papu, e oaoa rahi tei itehia i taua taime ra. (A taio i te Luka 19:36-40.) Ua maere roa râ te mau pǐpǐ a Iesu i to ˈna huru i tera taime. “A piri atu ai [Iesu] ia Ierusalema, ite atura oia i te oire e taˈi ihora.” Ua taˈi Iesu a tohu ai i te ati ta te nunaa o Ierusalema e faaruru.—Luka 19:41-44.

11. No te aha Iesu i taˈi ai no te nunaa o Ierusalema?

11 Ua oto Iesu no te mea noa ˈtu te farii maitai o te ati Iuda, eita te rahiraa o ratou e farii i te poroi o te Faatereraa arii. Ei faahopearaa, e haamouhia Ierusalema e e faatîtîhia te toea o te ati Iuda e ora mai. (Luka 21:20-24) Mai ta Iesu iho â i fafau, ua patoi te rahiraa o te ati Iuda ia ˈna. I to oe fenua, eaha te huru o te rahiraa a faaroo ai i te poroi o te Faatereraa arii? Mai te peu mea iti te farii ra i te haapii i te parau mau, eaha te haapiiraa ta Iesu e horoa mai a taˈi ai o ˈna no to ˈna taata tupu? E hiˈopoa anaˈe e toru â haapiiraa.

12. Eaha te haapii mai no nia ia Iehova i te taime a oto ai Iesu no te taata?

12 Te tâuˈa mau ra Iehova i te taata. I te taime a oto ai Iesu, ua faaite maitai o ˈna i te huru o to ˈna Metua. Te tâuˈa mau ra Iehova i te taata e “aita oia e hinaaro ra ia haamouhia te hoê, te hinaaro nei râ ia noaa i te taata atoa te tatarahapa.” (Pet. 2, 3:9) I teie mahana, te faaite ra tatou i te here i te taata ta tatou e poro ra ma te tauturu ia ratou ia haapii i te parau apî oaoa o te Faatereraa arii.—Mat. 22:39.

Mai ia Iesu, a rave i te mau faatanoraa no te poro hau atu â taata (A hiˈo i te paratarafa 13-14) e

13-14. Mea nafea Iesu i te faaiteraa i te aumihi i te taata e e nafea tatou e pee ai i to ˈna hiˈoraa?

13 Mea itoito roa Iesu i roto i te taviniraa. Ua faaite o ˈna i to ˈna here i te taata ma te tamau i te haapii ia ratou i te mau taime atoa. (Luka 19:47, 48) Ua na reira atoa Iesu no to ˈna aumihi ia ratou. I te tahi taime, ua hinaaro e rave rahi taata e faaroo i ta ˈna poroi, “aita ˈtura i nehenehe ta Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ e tamaa.” (Mar. 3:20) E noa ˈtu ua hinaaro te taata e haapii i te po, ua ineine Iesu i te farerei atu. (Ioa. 3:1, 2) Ua faaroo te taata atoa i ta Iesu i haapii, aita râ te rahiraa o ratou i riro ei pǐpǐ na ˈna. I teie mahana, te hinaaro nei tatou ia faaroo te taata atoa i te parau apî oaoa. (Ohi. 10:42) E titauhia râ ia faatano i ta tatou huru pororaa.

14 A rave i te mau faatanoraa. A poro ai i te mau hora ta tatou i matau, eita paha tatou e farerei i te taata e anaanatae ra i te faaroo i te parau apî oaoa. Teie ta Mathilda, te hoê pionie, i parau: “E tamata mâua ta ˈu tane i te poro i te hora ê. I te aahiata, e poro mâua i te mau vahi tapihooraa. I te avatea, e poro mâua i te vahi taata mai te mau aroâ ma te faaohipa i te mau vairaa papai afaifai. I muri aˈe, e haere mâua e poro i tera e tera fare.” E titauhia ia tatou ia poro eiaha noa i te mau hora ta tatou i matau, i te taime atoa râ e farerei ai tatou hau atu â taata. E titauhia ïa ia rave i te tahi mau faatanoraa. Papu maitai e oaoa roa Iehova.

UA TAˈI IESU NO TE PATURU I TE MOˈARAA O TE IˈOA O TO ˈNA METUA

Mai ia Iesu, a taparu ia Iehova i ta ˈna tauturu i te taime ahoaho (A hiˈo i te paratarafa 15-17) f

15. Ia au i te Luka 22:39-44, eaha tei tupu i te po hou Iesu a pohe ai?

15 I te 14 no Nisana 33 i te maororaa po, ua haere Iesu i te ô i Getesemane e haamahora ˈtura i to ˈna aau ia Iehova. (A taio i te Luka 22:39-44.) I taua taime ra, ua pure Iesu i te Atua “ma te taparuparu e te aniraa, ma te auê e te roimata.” (Heb. 5:7) Eaha ta Iesu i ani i roto i ta ˈna mau pure i te po hou o ˈna a pohe ai? Ua ani Iesu i te puai no te vai taiva ore ia Iehova e no te rave i to ˈna hinaaro. Faaroo ihora Iehova i te ahoaho rahi o ta ˈna tamaiti e tono atura i te hoê melahi no te faaitoito ia ˈna.

16. No te aha Iesu i taˈi ai a pure ai o ˈna i te ô i Getesemane?

16 Papu, ua peapea roa Iesu ia hiˈohia o ˈna mai te hoê taata o te faatura ore ra i te iˈoa o te Atua. No reira o ˈna i taˈi ai a pure ai i te ô i Getesemane. Mea faufaa no ˈna ia vai taiva ore e ia paturu i te moˈaraa o te iˈoa o to ˈna Metua. Mai te peu te faaruru ra oe i te tupuraa o te haafifi i to oe taiva ore ia Iehova, e nehenehe oe e faufaahia i te haapiiraa ta Iesu e horoa mai a taˈi ai o ˈna. E hiˈo anaˈe e toru â haapiiraa.

17. Eaha te haapii mai no nia ia Iehova a pahono ai o ˈna i te mau taparuparuraa a Iesu?

17 Te faaroo ra Iehova i ta tatou mau taparuparuraa. Te mea faufaa roa ˈˈe no Iesu, o te vai taiva-ore-raa i to ˈna Metua e te vai-moˈa-raa o to ˈna iˈoa. No reira Iehova i faaroo ai i te mau taparuparuraa a Iesu. Mai te peu tera atoa te mea faufaa roa ˈˈe no tatou, e pahono mai Iehova i ta tatou mau pure a ani ai tatou i te tauturu.—Sal. 145:18, 19.

18. No te aha tatou e papu ai e te taa ra ia Iesu i to tatou mau huru aau?

18 Te taa ra ia Iesu i to tatou mau huru aau. I te taime ahoaho, e mauruuru roa paha tatou i te tamahanahanaraa a te hoê hoa tei faaruru i te hoê â tupuraa e to tatou. O Iesu taua hoa ra. I te mea e ua mauiui o ˈna e ua hinaaro atoa i te tauturu i te tahi taime, te taa ra ïa ia ˈna i to tatou mau paruparu e e rave o ˈna i te mau mea atoa no te tauturu ia tatou i te taime tano. (Heb. 4:15, 16) Mai ia Iesu i farii i te tauturu a te hoê melahi i roto i te ô i Getesemane, e farii atoa tatou i te tauturu ta Iehova e horoa mai na roto anei i te hoê vea, video, oreroraa parau, oia atoa na roto i te faaitoitoraa a te hoê matahiapo aore ra a te tahi atu taeae e tuahine.

19. I roto i te taime ahoaho, e nafea Iehova e tauturu ai ia tatou? A horoa i te hiˈoraa.

19 Ia pure tatou, e fanaˈo tatou i “te hau o te Atua, tei hau ê i te mau manaˈo atoa.” (Phil. 4:6, 7) E tamǎrû te hau o Iehova i to tatou aau e e faatano atoa i to tatou huru feruriraa. Tera ta te tuahine Luz i ite. Te parau ra o ˈna: “Pinepine au i te moˈemoˈe e i te manaˈo e aita Iehova e here ra ia ˈu. I taua mau taime ra, e faaite oioi au i to ˈu huru aau ia Iehova. E tamǎrû mai te pure ia ˈu.” Mai ta te tupuraa o Luz i faaite mai, e nehenehe tatou e fanaˈo i te hau o te Atua maoti te pure.

20. Eaha te mau haapiiraa ta tatou i huti mai i te hiˈoraa o Iesu i te taime i taˈi ai o ˈna?

20 Mea mahanahana roa te mau haapiiraa ta tatou i huti mai i te hiˈoraa o Iesu i te taime i taˈi ai o ˈna. Te haamanaˈo ra te reira ia tatou i te faufaaraa ia tauturu i to tatou mau hoa e oto ra e i te faufaaraa ia tiaturi e e tauturu mai iho â Iehova e Iesu ia faaruru tatou i te pohe o tei herehia. Te faaitoito-atoa-hia ra tatou ia poro e ia haapii i te taata ma te aumihi mai ia Iehova e Iesu. Auê te mahanahana ia ite e te taa ra ia Iehova e i ta ˈna tamaiti here i to tatou mau huru aau e paruparu! Te hinaaro ra raua e tauturu ia tatou ia faaoromai i te reira. E tamau anaˈe ïa i te faaohipa i ta tatou i haapii tae roa ˈtu i te mahana e faatupu ai Iehova i ta ˈna parau fafau faahiahia: “E tamǎrô oia i te mau roimata atoa o to [tatou] mata.”—Apo. 21:4.

HIMENE 120 E pee anaˈe i to te Mesia mǎrû

a I roto i te Bibilia, te taiohia ra e ua taˈi Iesu i te tahi taime. I roto i teie tumu parau haapiiraa, e hiˈopoa tatou e toru tupuraa i taˈi ai Iesu e eaha ta tatou e haapii mai i te reira.

b Ua tauihia te tahi mau iˈoa.

c A hiˈo i te buka 2 o te Étude perspicace des Écritures, api 34.

d FAATAARAA O TE HOHOˈA: Ua tamahanahana Iesu ia Maria raua Mareta. E nehenehe atoa tatou e tamahanahana i te feia e oto ra no te pohe o tei herehia.

e FAATAARAA O TE HOHOˈA: Ua haapii Iesu ia Nikodemo i te po. E nehenehe atoa tatou e haapii i te taata i te hora tano aˈe no ratou.

f FAATAARAA O TE HOHOˈA: Ua pure Iesu ia Iehova no te ani i te puai no te vai taiva ore ia ˈna. I te taime ahoaho, mea tia ia pee atoa tatou i to ˈna hiˈoraa.