Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te faaoromai: Te tiai-maite-raa ma te tiaturi

Te faaoromai: Te tiai-maite-raa ma te tiaturi

TE FIFI noa ˈtura te oraraa i teie mau “mahana hopea,” e titau-rahi-hia ïa te faaoromai. (Tim. 2, 3:1-5) Ati aˈe ia tatou, mea rahi te taata aita e faaite ra i te faaoromai. E feia ratou o te haapao noa ia ratou iho, mea etaeta e te haavî ore. Mea titauhia ïa ia ui ia tatou iho, ‘Ua riro anei au mai te feia ati aˈe ia ˈu aita to ratou e faaoromai? Eaha mau na te auraa ia riro ei taata faaoromai? E nafea vau ia faaite i te faaoromai?’

EAHA TE FAAOROMAI?

Eaha te auraa o te taˈo “faaoromai” i roto i te Bibilia? E ere noa i te faarururaa i te fifi. E tiai maite atoa râ te taata faaoromai ma te tiaturi e maitai mai te tupuraa. Eita o ˈna e manaˈo noa ia ˈna, e tâuˈa atoa râ o ˈna i te huru aau o vetahi ê e tae noa ˈtu i te taata ta ˈna i riri aore ra tei hamani ino ia ˈna. E tamau oia i te tiaturi e maitai faahou mai to raua auhoaraa. Eita ïa e maerehia ia parau te Bibilia e faaoromai te here. * (Kor. 1, 13:4) Tei roto atoa te faaoromai i “te mau huru maitatai ta te varua moˈa e faatupu.” (Gal. 5:22, 23) Eaha ïa te titauhia ia rave no te riro ei taata faaoromai?

E NAFEA IA RIRO EI TAATA FAAOROMAI?

No te riro ei taata faaoromai, e titauhia ia ani i te tauturu a te varua moˈa o te Atua, ta ˈna hoi e horoa i te feia e tiaturi ra ia ˈna. (Luka 11:13) Mea puai roa te varua moˈa, e tia râ ia ohipa ia au i ta tatou mau pure. (Sal. 86:10, 11) Ia faaitoito rahi ïa tatou i te faatupu i te faaoromai e te faaite i te reira i nia ia vetahi ê i tera e tera mahana. I te tahi râ taime, e ere i te mea ohie. Na te aha ïa e tauturu mai?

E tia ia tatou ia haapii e ia pee i te hiˈoraa tia roa o Iesu. A faahiti ai te aposetolo Paulo i “te huru taata apî” tei roto atoa hoi te faaoromai, teie ta ˈna faaitoitoraa ia tatou: “Ia faatere atoa te hau o te Mesia i to outou aau.” (Kol. 3:10, 12, 15; nota) E titauhia ïa ia pee i te hiˈoraa o Iesu e ia tiaturi papu e faatitiaifaro Iehova i te mau mea atoa i te taime ta ˈna i faataa. Ia tiaturi tatou mai te reira, e faaoromai tatou noa ˈtu eaha te ohipa e tupu ati aˈe ia tatou.—Ioa. 14:27; 16:33.

Te tiai ru nei tatou paatoa i te ao apî. E haapii râ tatou i te faaoromai atu â ma te feruri mea nafea Iehova i te faaiteraa i te faaoromai i nia ia tatou. Te haapapu mai ra te Bibilia: “E ere Iehova i te mea taere i te faatupu i ta ˈna parau fafau mai ta vetahi e manaˈo ra, mea faaoromai râ oia ia outou, no te mea aita oia e hinaaro ra ia haamouhia te hoê, te hinaaro nei râ ia noaa i te taata atoa te tatarahapa.” (Pet. 2, 3:9) Ma te feruri i to Iehova huru faaoromai ia tatou, e faaite atoa ïa tatou i te faaoromai i nia ia vetahi ê. (Roma 2:4) Eaha te tahi mau tupuraa e titauhia ia faaite i te faaoromai?

TE MAU TUPURAA E TITAUHIA TE FAAOROMAI

I roto i te oraraa i te mau mahana atoa, e rave rahi tupuraa e titauhia ia faaite i te faaoromai. No te ore anei e tâpû i ta vetahi ê parau noa ˈtu mea faufaa roa ta tatou e hinaaro e parau atu. (Iak. 1:19) E tia atoa ia faaoromai ia rave te hoê i te mea e riri ai tatou. E mea maitai ia haamanaˈo mea nafea Iehova e Iesu i te faaoromairaa i to tatou mau paruparu. Eita raua e faaea noa i nia i ta tatou mau hapa rii. E hiˈo râ raua i te vahi maitai i roto ia tatou ma te vaiiho mai i te taime no te haamaitai i to tatou huru.—Tim. 1, 1:16; Pet. 1, 3:12.

E titau-atoa-hia te faaoromai ia faahapa vetahi ia tatou i te parauraa aore ra te raveraa i te tahi mea ino. Oioi noa paha tatou i te riri e te imi i te otoheraa. Tera râ, teie ta te Parau a te Atua e faaitoito mai ra: “E mea maitai te taata aau faaoromai i te taata aau faateitei ra. Eiaha ia ru noa to aau i te riri, tei te opu o te maamaa ra te riri i te vai-maite-raa.” (Koh. 7:8, 9) Noa ˈtu mea hape te faahaparaa, e titau-noa-hia â ia faaite i te faaoromai e ia feruri maite hou a haa ˈi. Tera hoi ta Iesu i rave a faahapahia ˈi o ˈna ma te tano ore.—Mat. 11:19.

E titauhia iho â i te mau metua ia faaite i te faaoromai no te tauturu i ta ratou tamarii ia faatitiaifaro i to ratou haerea e ia haapae i te mau hinaaro iino. A hiˈo na ia Mattias o te ohipa ra i te hoê Betela i Europa. I to ˈna taurearearaa, ua faaooo to ˈna mau hoa haapiiraa ia ˈna no ta ˈna e tiaturi ra. Aita to ˈna na metua i ite oioi i te ohipa e tupu ra. I muri roa mai raua i te taaraa a haamata ˈi ta raua tamaiti i te feaa i te mea ta ˈna e tiaturi ra. Ua parau o Gillis, te papa o Mattias, ua titauhia ia faaite raua ta ˈna vahine i te faaoromai rahi i roto i tera tupuraa. Ua tuu mai Mattias i te mau uiraa mai teie: “O vai te Atua? O te Bibilia mau anei te Parau a te Atua? E nafea ia papu na te Atua iho â e ani mai ra ia rave i tera e tera ohipa?” Ua ani atoa Mattias i to ˈna papa: “No te aha vau e faahapahia ˈi ia ore au e farii i to orua manaˈo e ta orua tiaturiraa?”

Te faataa ra Gillis: “I te tahi taime mea riri Mattias ia ui mai, eiaha i to ˈna mama aore ra ia ˈu, i te parau mau râ, no ˈna tera hoi te tumu e ere ai to ˈna oraraa i te mea ohie.” Mea nafea Gillis i te tautururaa i ta ˈna tamaiti? Te na ô ra oia: “Ua titauhia ia mâua ia parahi e ia aparau e rave rahi hora.” Ua faaroo noa o Gillis ia Mattias e ua tuu atu i te mau uiraa no te tamata i te taa i to ˈna mau manaˈo e huru aau. I te tahi taime ia faataa ˈtu Gillis i te tahi mea, e ani oia ia Mattias ia rave i te taime no te feruri, hoê mahana aore ra hau atu, hou a paraparau faahou ai no tera tumu parau. I te tahi atu taime, na Gillis e ani atu ia vaiiho ia ˈna tau mahana no te feruri i tei parauhia mai e ta ˈna tamaiti. Maoti tera mau aparauraa tamau, ua haamata Mattias i te taa i te auraa o te hoo, i to Iehova here ia tatou e e tiaraa to ˈna no te faatere ia tatou. Te na ô ra te papa: “Ua titauhia te taime e e ere i te mea ohie, ua tupu rii mǎrû noa mai râ te here ia Iehova i roto i to ˈna aau. Ua oaoa roa mâua ta ˈu vahine i te tutavaraa i te tauturu e te haaputapû i te aau o ta mâua tamaiti na roto i te faaoromai.”

A faaoromai maite ai Gillis e ta ˈna vahine i te tauturu i ta raua tamaiti, ua tiaturi raua i nia i te turu a Iehova. Te na ô ra Gillis: “Pinepine au i te parau ia Mattias na to mâua here rahi ia ˈna i faaitoito mai ia ani atu â ia Iehova i te tauturu ia noaa ia ˈna te pahonoraa i ta ˈna mau uiraa.” Ua oaoa mau tera nau metua i te faaiteraa i te faaoromai e te oreraa e tuu!

E titau-atoa-hia te faaoromai ia aupuru tatou i te hoê mero utuafare aore ra hoa e maˈi maoro to ˈna. Ta tatou ïa e ite mai na roto i te hiˈoraa o Ellen * o te ora ra i te tahi fenua i Europa.

A vaˈu matahiti i teie nei, ua roohia te tane a Ellen i te hoê maˈi o tei haafifi i to ˈna roro. Eita ˈtura e tia faahou ia ˈna ia faatupu i te mau huru mai te oaoa, te oto aore ra te aroha. Mea fifi mau tera tupuraa no Ellen. Te na ô ra oia: “Ua titauhia ia faaoromai e ia pure rahi.” Te parau faahou ra oia: “Te irava tei tamahanahana mai ia ˈu, te Philipi 4:13 ïa o te na ô ra: ‘E puai to ˈu ia faaruru i te mau mea atoa maoti tei horoa mai i te puai.’” Ma te turu e te puai no ǒ mai ia Iehova ra, te faaruru ra Ellen i tera tupuraa ma te faaoromai.—Sal. 62:5, 6.

A PEE I TE FAAOROMAI O IEHOVA!

O Iehova iho â te hiˈoraa maitai roa ˈˈe o te faaoromai. (Pet. 2, 3:15) Mea pinepine te Bibilia i te faahiti i te faaoromai rahi o Iehova. (Neh. 9:30; Isa. 30:18) Te haamanaˈo ra anei outou ua nafea Iehova a ui ai Aberahama no nia i ta ˈna faaotiraa e haamou ia Sodoma? Aita Iehova i tâpû i ta Aberahama parau. Ua faaroo maite râ oia i ta ˈna mau uiraa e haapeapearaa. Ua faaite Iehova ua faaroo o ˈna i ta Aberahama mau parau e ua haapapu atu eita o ˈna e haamou i te oire mai te peu e ahuru aˈe taata parau-tia i roto i tera oire. (Gen. 18:22-33) E faaroo noa iho â o Iehova ia tatou ma te faaoromai!

E tuhaa faufaa roa te faaoromai no te huru taata apî tei titauhia i te mau Kerisetiano atoa ia ahu mai. Ma te tutava i te riro ei taata faaoromai, e faahanahana tatou ia Iehova, to tatou Metua î i te faaoromai e te here. E ite-atoa-hia ïa tatou i rotopu i “te feia e fatu i te mau parau fafau no to ratou faaroo e to ratou faaoromai.”—Heb. 6:10-12.

^ Na te huru maitai o te here i omua i teie anairaa o na tumu parau e iva no nia i te mau huru maitatai ta te varua moˈa o te Atua e faatupu.

^ Ua tauihia te iˈoa.