Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 44

Ia puai noa to outou tiaturiraa no a muri aˈe

Ia puai noa to outou tiaturiraa no a muri aˈe

“A tiaturi ia Iehova.”—SAL. 27:14.

HIMENE 144 A tiatonu i te re!

HAAPOTORAA *

1. Eaha te tiaturiraa faahiahia mau ta Iehova i horoa no tatou?

 UA HOROA mai Iehova i te tiaturiraa faahiahia mau o te ora mure ore. Te tiaturi nei vetahi e ora i te raˈi e a muri noa ˈtu ei varua pohe ore. (Kor. 1, 15:50, 53) Area te rahiraa o te taata, te tiaturi nei ratou e ora i nia i te fenua e a muri noa ˈtu. I reira ratou e fanaˈo ai i te oaoa mau e eita ratou e maˈi faahou. (Apo. 21:3, 4) Mea faufaa roa teie tiaturiraa no tatou, tei te raˈi anei aore ra tei te fenua to tatou tiaturiraa.

2. Ua niuhia to tatou tiaturiraa i nia i te aha e no te aha?

2 I roto i te Bibilia, te faataahia ra te taˈo “tiaturiraa” mai te “tiairaa i te mea maitai.” Mea papu to tatou tiaturiraa no a muri aˈe no te mea na Iehova i horoa mai i te reira. (Roma 15:13) Ua ite tatou eaha ta ˈna i fafau e ua papu ia tatou e e rave o ˈna mai ta ˈna i parau. (Num. 23:19) Ua papu ia tatou e e mana to Iehova e te hinaaro ra o ˈna e faatupu i te mau mea atoa ta ˈna i fafau. E ere ïa to tatou tiaturiraa i te moemoeâ, mea mau râ e ua niuhia te reira i nia i te tahi mau haapapuraa.

3. Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie tumu parau haapiiraa? (Salamo 27:14)

3 Te here ra to tatou Metua î i te here ia tatou e te hinaaro ra o ˈna ia tiaturi tatou ia ˈna. (A taio i te Salamo 27:14.) Mea puai anaˈe to tatou tiaturiraa ia Iehova, e nehenehe tatou e faaoromai tamau i te mau fifi e e faaruru i te mau tupuraa no a muri aˈe ma te itoito e te oaoa. E hiˈopoa anaˈe e nafea to tatou tiaturiraa e paruru ai ia tatou. E ite na mua tatou no te aha e faaauhia ˈi to tatou tiaturiraa i te hoê tutau e te hoê taupoo. I muri mai, e hiˈopoa tatou eaha te rave ia puai atu â to tatou tiaturiraa.

E AU TO TATOU TIATURIRAA I TE HOÊ TUTAU

4. No te aha to tatou tiaturiraa e faaauhia ˈi i te hoê tutau? (Hebera 6:19)

4 I roto i ta ˈna rata i te amuiraa no Hebera, ua faaau Paulo i to tatou tiaturiraa i te hoê tutau. (A taio i te Hebera 6:19.) No te mea, mea pinepine Paulo i te haere na nia i te pahi, ua ite o ˈna e e faaohipahia te mau tutau ia ore te pahi ia painu. I te hoê taime, tei nia Paulo i te hoê pahi a tupu ai te hoê vero rahi. Ite atura o ˈna i te mau mataro e taora ra e maha tutau ia ore te pahi ia iri i nia i te toˈa. (Ohi. 27:29, 39-41) Mai te hoê tutau e tapea maitai i te hoê pahi, e nehenehe to tatou tiaturiraa e tauturu ia tatou ia vai taiva ore ia Iehova e ia vai hau noa a faaruru ai i te mau tupuraa e tiai mai ra ia tatou. Ua faaara hoi Iesu e e hamani-ino-hia tatou. (Ioa. 15:20) No reira, maoti to tatou tiaturiraa e tavini ai tatou ia Iehova ma te taiva ore.

5. Mea nafea te tiaturiraa i te tautururaa ia Iesu ia faaruru i te hoê pohe ino mau?

5 A feruri na e mea nafea te tiaturiraa i te tautururaa ia Iesu ia faaruru i te hoê pohe ino mau. I te Penetekose 33, ua faahiti te aposetolo Petero i te hoê parau tohu no nia ia Iesu faahitihia i roto i te buka Salamo: “E ora atoa vau ma te tiaturi, no te mea eita oe e faarue ia ˈu i roto i te Apoo, eita atoa oe e vaiiho i to tavini taiva ore ia tahuti . . . E faaî oe ia ˈu i te oaoa rahi i mua ia oe.” (Ohi. 2:25-28; Sal. 16:8-11) Noa ˈtu ua ite Iesu e fatata o ˈna i te pohe, ua tiaturi papu o ˈna e e faatia Iehova ia ˈna mai te pohe mai a nehenehe atu ai o ˈna e hoˈi i to ˈna Metua ra i te raˈi.—Heb. 12:2, 3.

6. Eaha ta te hoê taeae i parau no nia i te tiaturiraa?

6 Ua tauturu to tatou tiaturiraa Kerisetiano i e rave rahi taeae e tuahine ia faaoromai tamau. Teie te hiˈoraa o Leonard Chinn, te hoê taeae taiva ore i Beretane. I te roaraa o te Tamaˈi rahi matamua, ua tapeahia o ˈna no te mea aita o ˈna i farii i te rave i te tau faehau. I roto i te fare tapearaa, ua tuuhia o ˈna e piti avaˈe i te hoê vahi moˈemoˈe. I muri mai, ua faahepohia o ˈna ia rave i te tahi ohipa. Ua parau o ˈna: “Maoti ta ˈu i faaruru, ua taa ia ˈu i te faufaaraa o te hoê tiaturiraa papu. Eita e haere ia faaoromai tamau, aita anaˈe to tatou e tiaturiraa. I roto i te Bibilia, ua faaitehia te hiˈoraa o Iesu, o te mau aposetolo e o te mau peropheta. Te vai atoa ra te mau parau fafau faahiahia mau a Iehova. Maoti te reira e fanaˈo ai tatou i te hoê tiaturiraa papu no a muri aˈe e e itoitohia tatou no te faaoromai tamau.” Ua riro mau te tiaturiraa ei tutau no taeae Leonard e no tatou atoa.

7. E nafea te mau fifi e haapuai ai i to tatou tiaturiraa? (Roma 5:3-5; Iakobo 1:12)

7 Rahi atu â tatou i te faaruru i te mau tamataraa e i te ite e nafea Iehova e tauturu ai ia tatou, e fanaˈo tatou i ta ˈna farii maitai e e puai atu â to tatou tiaturiraa. (A taio i te Roma 5:3-5; Iakobo 1:12.) Te auraa, mea puai aˈe to tatou tiaturiraa i teie nei, i te taime matamua a ite ai tatou i te parau mau. Te hinaaro ra Satani ia poˈi roa tatou i raro aˈe i te mau fifi. Maoti râ te tauturu a Iehova e nehenehe ai tatou e faaoromai tamau.

E AU TO TATOU TIATURIRAA I TE HOÊ TAUPOO

8. No te aha to tatou tiaturiraa e faaauhia ˈi i te hoê taupoo? (Tesalonia 1, 5:8)

8 Te faaau atoa ra te Bibilia i to tatou tiaturiraa i te hoê taupoo. (A taio i te Tesalonia 1, 5:8.) E oomo te hoê faehau i te hoê taupoo no te paruru i to ˈna upoo i te tau aroraa. I roto i te tamaˈi pae varua, e titauhia ia tatou ia paruru i to tatou feruriraa i te mau marei a Satani. Te tamata noa ra o ˈna i te tuino i to tatou mau manaˈo na roto i te mau ravea e rave rau. Mai te hoê taupoo e paruru ra i te upoo o te hoê faehau, e nehenehe to tatou tiaturiraa e paruru i to tatou feruriraa a nehenehe atu ai tatou e tavini ia Iehova ma te taiva ore.

9. Eaha te tupu no te feia aita to ratou e tiaturiraa?

9 E tauturu to tatou tiaturiraa i te ora mure ore ia rave i te mau faaotiraa î i te paari. Ia haamata râ tatou i te haapao i to tatou mau hinaaro tia ore, e nehenehe tatou e haafaufaa ore i te ora mure ore a ere atu ai i te reira. Tera tei tupu no vetahi mau Kerisetiano o te amuiraa no Korinetia. I te hoê taime, aita faahou ratou i tiaturi i te tia-faahou-raa. (Kor. 1, 15:12) Ua parau Paulo no te feia aita to ratou e tiaturiraa, e te ora ra ratou i te mahana taitahi no te mea no ratou aita e ananahi. (Kor. 1, 15:32) I teie mahana, e rave rahi taata o te ore e tiaturi ra i te mau parau fafau a te Atua. No te ite i te oaoa, e rave ratou i te mau mea atoa mai ta ratou e hinaaro ra. Area tatou, mea papu to tatou tiaturiraa no a muri aˈe maoti Iehova. E au to tatou tiaturiraa i te hoê taupoo. E paruru hoi te reira i to tatou feruriraa e e tauturu atoa ia tatou ia ore ia haapao noa ia tatou a haafifi atu ai i to tatou auhoaraa e o Iehova.—Kor. 1, 15:33, 34.

10. E nafea to tatou tiaturiraa e paruru ai ia tatou i te mau manaˈo hape?

10 E paruru atoa to tatou tiaturiraa ia tatou i te mau manaˈo toaruaru. Ei hiˈoraa, e manaˈo paha vetahi e aita e haere ia ratou ia tavini ia Iehova. Pinepine atoa paha ratou i te haafaufaa ore ia ratou ma te parau: ‘Eita roa ˈtu vau e fanaˈo i te ora mure ore. Eita e haere ia ˈu ia pee i te mau ture aveia a Iehova.’ A haamanaˈo na i te mau parau hape ta Eliphaza i faahiti i mua ia Ioba. Ua parau o ˈna: “Eaha te taata e riro ai oia ei mea viivii ore?” Ua parau atoa o ˈna e aita te Atua “e tiaturi ra i ta ˈna mau melahi” e e ere te mau raˈi atoa i te “mea viivii ore i to ˈna mata.” (Ioba 15:14, 15) Auê ïa parau haavare! O Satani hoi to muri nei i teie mau parau haavare. Ua ite o ˈna, ia ô mai tera mau manaˈo i roto i to tatou feruriraa e iti mai ïa to tatou tiaturiraa. No reira, a patoi i te reira e a tiatonu noa i nia i te mau parau fafau a Iehova. A tiaturi papu e te hinaaro mau ra Iehova ia fanaˈo outou i te ora mure ore.—Tim. 1, 2:3, 4.

IA PUAI NOA TO OUTOU TIATURIRAA

11. No te aha mea faufaa ia tiai noa tatou i te taime e tupu ai te mau parau fafau a Iehova?

11 E ere i te mea ohie ia tapea noa i te hoê tiaturiraa puai. E nehenehe tatou e toaruaru no te mea mea maoro to tatou tiai-noa-raa ia faatupu Iehova i ta ˈna mau parau fafau. Tera râ, i te mea e ua vai noa Iehova mai mutaaiho mai â, aita ïa to ˈna e otia. E ere ïa hoê â feruriraa to ˈna no nia i te taime i to tatou. (Pet. 2, 3:8, 9) E faatupu iho â o ˈna i ta ˈna opuaraa i te taime ta ˈna i faataa eiaha râ i te taime ta tatou e hinaaro. Eaha râ te tauturu ia tatou ia tapea i te hoê tiaturiraa puai a tiai noa ˈi ia tupu te mau parau fafau a Iehova?—Iak. 5:7, 8.

12. Ia au i te Hebera 11:1, 6, eaha te tuatiraa e vai ra i rotopu i te tiaturiraa e te faaroo?

12 Ia vai piri tatou ia Iehova, e puai noa ïa to tatou tiaturiraa. Maoti hoi o ˈna e tupu ai ta tatou e tiaturi ra. Inaha te haapapu ra te Bibilia e te vai ra te tuatiraa i rotopu i te faaroo e te tiaturiraa e te vai mau ra Iehova e e riro o ˈna ei “Atua o te haamaitai i te feia e imi maite nei ia ˈna.” (A taio i te Hebera 11:1, 6.) Ia tiaturi tatou e te vai mau ra Iehova, e puai atu â to tatou tiaturiraa e e faatupu iho â o ˈna i ta ˈna mau parau fafau. E hiˈopoa anaˈe i te tahi ravea no te haapuai i to tatou auhoaraa e o Iehova e te titauhia ia rave ia puai noa to tatou tiaturiraa.

Maoti te pure e te feruriruriraa, e puai atu â to tatou tiaturiraa no a muri aˈe (A hiˈo i te paratarafa 13-15) *

13. E nafea tatou e faafatata ˈtu ai i te Atua?

13 A pure ia Iehova e a taio i ta ˈna Parau. Noa ˈtu eita tatou e ite mata roa ia Iehova, e nehenehe tatou e faafatata ˈtu ia ˈna. E paraparau tatou ia ˈna na roto i te pure e ua papu ia tatou e e faaroo mai o ˈna. (Ier. 29:11, 12) E nehenehe tatou e faaroo i te Atua ma te taio i ta ˈna Parau te Bibilia e ma te feruriruri i nia i te reira. E puai atu â to tatou tiaturiraa a ite ai e mea nafea Iehova i te aupururaa i ta ˈna mau tavini taiva ore i tahito ra. Te mau mea atoa i papaihia i roto i te Bibilia, “ua papaihia ïa ei haapiiraa ia tatou e ia noaa atoa te tiaturiraa na roto i te faaoromai tamau e te tamahanahanaraa a te mau Papai.”—Roma 15:4.

14. No te aha mea faufaa ia feruriruri i nia i te mau mea atoa ta Iehova i rave no ta ˈna mau tavini?

14 A feruriruri i nia i te mau parau fafau ta Iehova i faatupu. E hiˈopoa anaˈe eaha ta te Atua i rave no Aberahama raua Sara. Ua paari roa raua e aita ta raua e nehenehe e fanau i te tamarii. Tera râ, ua fafau te Atua e e fanau Sara i te hoê tamaiti. (Gen. 18:10) Ia au i te Bibilia, eaha to Aberahama huru i mua i tera tupuraa? Te na ôhia ra: “No to ˈna . . . faaroo i tiaturi noa ˈi oia e riro mau oia ei metua no te nunaa e rave rahi.” (Roma 4:18) Noa ˈtu aita Aberahama i ite e nafea te parau fafau a Iehova e tupu ai, aita o ˈna i feaa noa ˈˈe. Ua tupu iho â te reira. (Roma 4:19-21) Te haapii mai ra teie mau aamu Bibilia e e nehenehe tatou e tiaturi e faatupu iho â Iehova i ta ˈna mau parau fafau no te mea aita hoe aˈe mea o te nehenehe e tapea ia ˈna ia faatupu i te reira.

15. No te aha mea faufaa ia feruriruri i nia i te mau mea atoa ta Iehova i rave no tatou?

15 A haamanaˈo i te mau mea atoa ta Iehova i rave no outou. A feruri na e mea nafea outou i te faufaaraahia i te tupuraa o te tahi parau fafau Bibilia. Ei hiˈoraa, ua fafau Iesu e e horoa to ˈna Metua i ta outou e hinaaro mau ra no te ora. (Mat. 6:32, 33) Ua haapapu atoa Iesu e e horoa Iehova i to ˈna varua moˈa ia ani outou i te reira. (Luka 11:13) Aita Iesu i hape noa ˈˈe. Tera iho â ta Iehova e rave ra no te taata atoa. Eaha te tahi atu mau mea ta Iehova i rave no outou? Ua fafau o ˈna i te faaore i ta outou mau hara, i te tamahanahana ia outou e i te horoa i te maa pae varua i te taime tano. (Mat. 6:14; 24:45; Kor. 2, 1:3) Ia feruriruri outou i nia i te mau mea atoa ta Iehova i rave no outou, e puai atu â to outou tiaturiraa i te mau parau fafau ta Iehova e faatupu a muri aˈe.

A OAOA NO TO OUTOU TIATURIRAA

16. No te aha e ǒ faahiahia mau to tatou tiaturiraa?

16 E ǒ faahiahia mau te ora mure ore no ô mai i te Atua e te tiai ru nei tatou i te reira. E au teie tiaturiraa i te hoê tutau o te tauturu ia tatou ia faaoromai tamau i te mau fifi e ia mau papu i mua i te hamani-ino-raa e te pohe. E au atoa te reira i te hoê taupoo o te paruru ra i to tatou feruriraa e o te tauturu ra ia tatou ia patoi i te mea ino e ia rave i te mea maitai. E tauturu atoa teie tiaturiraa ia tatou ia faafatata ˈtu â ia Iehova. E haapapuraa te reira o to ˈna here ia tatou e e faufaahia tatou ia tamau tatou i te haapuai i teie tiaturiraa.

17. No te aha e oaoa ˈi tatou no to tatou tiaturiraa?

17 No te faaitoito i te amuiraa no Roma, ua parau Paulo ia ratou ‘ia oaoa no to ratou tiaturiraa.’ (Roma 12:12) Ua nehenehe o ˈna e oaoa no te mea ua papu ia ˈna e ia vai taiva ore o ˈna ia Iehova, e fanaˈo o ˈna i te ora mure ore i te raˈi. Hoê â huru ïa no tatou. E oaoa tatou no to tatou tiaturiraa no te mea ua papu ia tatou e e faatupu Iehova i ta ˈna mau parau fafau. Mai ta te taata papai Salamo i parau: “E oaoa . . . te taata o te tiaturi ra i to ˈna Atua ra o Iehova. . . . Tei ore roa e taiva.”—Sal. 146:5, 6.

HIMENE 139 Feruri anaˈe to roto tatou i te ao apî

^ Ua horoa mai Iehova i te hoê tiaturiraa faahiahia mau no a muri aˈe. Maoti te reira, e itoitohia tatou e e tauturu te reira ia tatou ia faaruru i te mau fifi e ia vai taiva ore ia Iehova. E paruru atoa teie tiaturiraa i to tatou feruriraa i te mau manaˈo iino. Mai ta tatou e ite i roto i teie tumu parau haapiiraa, e tumu papu tera no te haapuai i to tatou tiaturiraa no a muri aˈe.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Mai te hoê taupoo e paruru ra i te upoo o te hoê faehau e te hoê tutau e tapea maite ra i te hoê pahi, e nehenehe to tatou tiaturiraa e paruru i to tatou feruriraa e e tauturu ia tatou ia faaruru i te mau fifi o te oraraa. Te hoê tuahine e pure ra ia Iehova. Te hoê taeae e feruriruri ra e mea nafea Iehova i te faatupuraa i ta ˈna i fafau ia Aberahama. Te tahi atu taeae e feruriruri ra i nia i te mau mea atoa ta Iehova i rave no ˈna.