Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ua apiti te mau Iseraela i te tamaˈi i tahito ra, no te aha râ eita te mau Kerisetiano e nehenehe atoa e na reira?

Ua apiti te mau Iseraela i te tamaˈi i tahito ra, no te aha râ eita te mau Kerisetiano e nehenehe atoa e na reira?

“AITA anaˈe outou e farii i te aro ia Farani aore ra ia Beretane, e haapohehia outou!” Tera ta te hoê ofitie Nazi i parau i te hoê pǔpǔ Ite no Iehova tei ora na i te roaraa o te piti o te Tamaˈi rahi. Noa ˈtu te faaheporaa a te mau Nazi, aita hoê aˈe o to tatou mau taeae i taiva ia Iehova. Te faaite ra teie hiˈoraa eaha te manaˈo o te mau Ite no Iehova no nia i te tamaˈi. Aita roa ˈtu tatou e apiti i te mau tamaˈi a teie nei ao noa ˈtu e haamǎtaˈu vetahi i te haapohe ia tatou.

E ere râ pauroa te mau Kerisetiano te farii i tera manaˈo. Mea rahi o ratou te manaˈo ra e e nehenehe te hoê Kerisetiano e haere i te tamaˈi no te paturu i to ˈna fenua. E parau paha ratou: ‘Inaha, ei nunaa no te Atua, ua apiti te mau Iseraela i te tamaˈi, eita anei ïa te mau Kerisetiano e nehenehe atoa e na reira?’ Eaha ta outou e pahono? E faataa ïa outou e mea taa ê te tupuraa o te mau Iseraela i tera ra tau i to tatou nei tau. E hiˈopoa anaˈe e pae taa-ê-raa.

1. NO ROTO MAI TE MAU TAVINI A TE ATUA I TE MAU NUNAA ATOA

I tahito ra, ua maiti Iehova ia Iseraela ei nunaa no ˈna. Ua riro ïa ratou “ei faufaa taa ê [na Iehova] i rotopu i te mau nunaa atoa.” (Exo. 19:5) Ua horoa atoa Iehova i te hoê fenua taa ê no ratou. No reira, i te mau taime i faaue ai te Atua i te nunaa Iseraela ia haere e aro i te tahi atu nunaa, aita ratou i aro aore ra i haapohe i to ratou mau taeae. *

I teie mahana, no roto mai te mau tavini a te Atua i “te mau nunaa e opu e reo atoa.” (Apo. 7:9) Mai te peu e apiti ratou i te tamaˈi, e aro aore ra e haapohe ratou i to ratou mau taeae.

2. UA FAAUE IEHOVA I TE NUNAA ISERAELA IA HAERE I TE TAMAˈI

I tahito ra, na Iehova e faaoti afea e no te aha te mau Iseraela e haere ai i te tamaˈi. Ei hiˈoraa, ua faaue te Atua ia ratou ia aro i to Kanaana tei rave i te peu tahutahu, te peu taotoraa tia ore e tei pûpû i ta ratou mau tamarii ei tusia. Ua ani Iehova i te mau Iseraela ia haamou i te mau taata o te rave ra i tera mau peu hairiiri i te Fenua tǎpǔhia. A na reira ˈi, eita ïa te mau Iseraela e pee i to ratou haerea. (Lev. 18:24, 25) I to te nunaa Iseraela parahiraa i te Fenua tǎpǔhia, ua farii te Atua ia haere ratou i te tamaˈi no te paruru ia ratou i te mau enemi. (Sam. 2, 5:17-25) Tera râ, aita roa ˈtu Iehova i farii ia na reira ratou ma te ore e ani na mua i to ˈna manaˈo. I te mau taime atoa i faaoti ai te nunaa Iseraela i te rave mai ta ratou i hinaaro, ua roohia ratou i te ati.—Num. 14:41-45; Par. 2, 35:20-24.

I teie mahana, aita Iehova e farii ia apiti tatou i te tamaˈi. E aro hoi te mau nunaa no to ratou iho mau hinaaro, eiaha râ no te rave i te hinaaro o te Atua. E aro paha ratou no te haru i te fenua, no te moni aore ra no te faahepo i te taata ia turu i ta ratou faatereraa. Te parau nei râ vetahi e te aro nei ratou ma te iˈoa o te Atua no te paruru i ta ratou haamoriraa aore ra no te haapohe i te mau enemi o te Atua. Eaha râ te manaˈo o Iehova? E paruru Iehova i ta ˈna mau tavini e fatata o ˈna i te haamou i to ˈna mau enemi i te tamaˈi Aramagedo. (Apo. 16:14, 16) I roto i tera tamaˈi, eita Iehova e faaohipa i ta ˈna mau tavini i nia i te fenua, e faaohipa râ o ˈna i te mau nuu o te raˈi.—Apo. 19:11-15.

3. AITA TE MAU ISERAELA I HAAPOHE I TE FEIA TEI FAATUPU I TE FAAROO IA IEHOVA

E aro anei te Atua no te hoê nunaa i teie mahana mai ta ˈna i rave no te nunaa o Iseraela a aro ai ratou i te oire o Ieriko?

I tahito ra, pinepine te mau Iseraela i te faaite i te aroha hamani maitai i te feia o te faatupu i te faaroo i te Atua. Ua haapohe ratou i te feia anaˈe ta Iehova i faaue ia haapohehia. Ei hiˈoraa, noa ˈtu ua faaue Iehova ia haamou te mau Iseraela i te oire o Ieriko, aita ratou i haapohe ia Rahaba e to ˈna utuafare no te mea ua faatupu Rahaba i te faaroo ia Iehova. (Ios. 2:9-16; 6:16, 17) I roto i te tahi tupuraa, aita te mau Iseraela i aro i te oire o Gibeona no te mea ua mǎtaˈu to Gibeona ia Iehova.—Ios. 9:3-9, 17-19.

I teie mahana, e aro te mau nunaa i te mau taata atoa. E haapohe ratou i te feia faaroo e te feia o te ore e haere i te tamaˈi.

4. UA PEE MAITE TE NUNAA ISERAELA I TE MAU FAAUERAA A IEHOVA NO TE TAMAˈI

I tahito ra, ia haere te mau faehau Iseraela i te tamaˈi, ua titauhia ia ratou ia pee i te mau faaueraa a Iehova. Ei hiˈoraa, ua ani Iehova ia ratou ia faaite “i te mau parau no te faatupu i te hau” i te oire ta ratou e haere e aro. (Deut. 20:10) Ua hinaaro atoa Iehova ia vai ma noa te mau puhapa e ia vai viivii ore noa ratou. (Deut. 23:9-14) Ia aro te mau nunaa ěê, pinepine te mau faehau i te mafera i te mau vahine o te oire ta ratou i haru. Ua opani râ Iehova i te nunaa Iseraela ia na reira. Hau atu, ia hinaaro te mau faehau Iseraela e faaipoipo i te hoê vahine o te oire ta ratou i haru, e titauhia ia ratou ia tiai hoê avaˈe.—Deut. 21:10-13.

I teie mahana, ua farii te rahiraa o te mau fenua ia faaturahia te tahi mau ture i te tau tamaˈi. Noa ˈtu ua haamauhia teie mau ture no te paruru i te feia e ere i te faehau, pinepine te mau nunaa i te ore e faatura i te reira.

5. UA ARO TE ATUA NO TO ˈNA NUNAA E UA TAUTURU NOA O ˈNA IA RATOU

Ia aro te mau nunaa, e faaite anei ratou i te aroha hamani maitai i te feia o te faatupu i te faaroo mai ta Iehova i rave no Rahaba e to ˈna utuafare?

I tahito ra, ua aro Iehova no te nunaa Iseraela e ua faatupu atoa o ˈna i te tahi semeio ia nehenehe ratou e upootia. Ei hiˈoraa, eaha ta Iehova i rave no te tauturu i te mau Iseraela ia haru i te oire o Ieriko? Mai ta Iehova i parau, i to ratou “huroraa . . . ma te reo puai, marua ihora te patu,” ohie atura no ratou ia haru i te oire. (Ios. 6:20) Hau atu, ua upootia ratou i nia i te ati Amori. Ua faatopa hoi Iehova i “te ofai pape paari rarahi mai te raˈi mai i nia ia ratou . . . Oia mau, mea rahi aˈe tei pohe i te ûa paari i tei pohe i te ˈoˈe a te ati Iseraela.”—Ios. 10:6-11.

I teie mahana, aita Iehova e aro no te tahi nunaa i nia i te fenua. E ere hoi ta ˈna Faatereraa arii, o Iesu te arii, “no teie nei ao.” (Ioa. 18:36) Tei raro aˈe te mau faatereraa atoa o teie nei ao i te mana o Satani. Aita ïa tatou e maere a ite ai i te mau faahopearaa ino ta te mau tamaˈi a teie nei ao e faatupu ra.—Luka 4:5, 6; Ioa. 1, 5:19.

E FAATUPU TE MAU KERISETIANO MAU I TE HAU

Mai ta tatou i ite mai, mea ê to tatou tupuraa i teie mahana i to te nunaa Iseraela. E ere noa râ tera te tumu e ore ai tatou e haere i te tamaˈi. Teie te tahi atu mau tumu. Ua tohu Iehova e i te anotau hopea, eita to ˈna nunaa “e haapii faahou i te tamaˈi,” eita atoa ïa ratou e apiti i te reira. (Isa. 2:2-4) Hau atu, ua parau Iesu e ere ta ˈna mau pǐpǐ “no teie nei ao,” aita ïa ratou e faaô i roto i te mau aroraa o teie nei ao.—Ioa. 15:19.

Ua ani râ Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia rave hau atu â. Ei hiˈoraa, ua haapii o ˈna ia ratou ia haapae roa i te mau peu o te faatupu i te inoino, te riri e te hinaaro e aro. (Mat. 5:21, 22) Hau atu, ua haapii o ˈna ia ratou ia “faatupu i te hau” e ia here i to ratou mau enemi.—Mat. 5:9, 44.

Eaha te haapiiraa no tatou? Eita paha tatou e haere i te tamaˈi, tera râ, e nehenehe tatou e inoino i te hoê taeae aore ra tuahine o ta tatou amuiraa. E tutava anaˈe ïa i te haapae roa i teie huru aau.—Iak. 4:1, 11.

Aita roa ˈtu tatou e apiti i te mau tamaˈi a teie nei ao. E haa râ tatou no te faatupu i te hau e no te faaite i te here i te mau taata atoa. (Ioa. 13:34, 35) E tutava anaˈe ïa i te tapea noa i to tatou tiaraa amui ore e tae roa ˈtu i te mahana e haamou roa ˈi Iehova i te mau tamaˈi.—Sal. 46:9.

^ I te tahi taime, ua aro te mau opu o Iseraela te tahi i te tahi, noa ˈtu aita Iehova i farii i te reira. (Arii 1, 12:24) I roto râ i te tahi tupuraa, ua farii Iehova ia aro te Iseraela i te tahi opu o Iseraela no to ratou taivaraa ia ˈna e hararaa i mua i to ˈna aro.—Tav. 20:3-35; Par. 2, 13:3-18; 25:14-22; 28:1-8.