Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 16

“E tia faahou mai to taeae”!

“E tia faahou mai to taeae”!

“Na ô maira Iesu [ia Mareta]: ‘E tia faahou mai to taeae.’”​—IOA. 11:23.

HIMENE 151 E faaora oia i tei pohe

HAAPOTORAA a

1. Mea nafea te hoê tamaiti i te faaiteraa e ua tiaturi papu oia i te tia-faahou-raa?

 E MAˈI ino mau ta Matthew i faaruru e ua titauhia ia tâpûhia oia e rave rahi taime. I te hituraa o to ˈna matahiti, ua mataitai o ˈna e to ˈna utuafare i te JW Haapurororaa teata o taua avaˈe ra. I te pae hopea o te video, ua ite ratou i roto i te himene i te taata e farii ra i tei herehia e ratou tei tia faahou mai. b I te hoperaa te himene, tapiri atura Matthew i to ˈna na metua, mau mai nei ia ˈna to raua rima e na ô atura: “Mama, Papa, ia pohe noa ˈtu vau, tiai noa mai orua, e tia faahou mai au.” Auê paha na metua i te putapû i te faarooraa e ua tiaturi papu ta raua tamaiti i te tia-faahou-raa!

2-3. No te aha e mea faufaa ia feruriruri tatou i nia i te tia-faahou-raa?

2 I te tahi taime, e feruri iho â tatou i nia i te parau fafau Bibilia o te tia-faahou-raa. (Ioa. 5:28, 29) Aita hoi tatou i ite e eita anei tatou e roohia i te hoê maˈi ino mau aore ra e pohe tei herehia e tatou. (Koh. 9:11; Iak. 4:13, 14) E nehenehe te tiaturiraa o te tia-faahou-raa e tauturu ia tatou ia faaoromai tamau i teie mau ati. (Tes. 1, 4:13) Te haapapu mai ra te mau Papai e ua matau maitai to tatou Metua i te raˈi ia tatou e te feia herehia e tatou. (Luka 12:7) E tia iho â ia matau maitai te Atua ia tatou no te faatia mai ia tatou ma to tatou iho huru e hiroa. E Atua here mau â Iehova, inaha e haafanaˈo oia ia tatou i te ora mure ore, noa ˈtu e mea na roto i te tia-faahou-raa!

3 I roto i teie tumu parau haapiiraa, e hiˈopoa na mua roa tatou no te aha e nehenehe ai tatou e tiaturi i te tia-faahou-raa. I muri mai, e hiˈopoa tatou i te hoê aamu Bibilia faaitoito mau, no roto mai hoi i te reira ta tatou irava tumu: “E tia faahou mai to taeae.” (Ioa. 11:23) I te pae hopea, e haapii tatou e nafea to tatou tiaturi i te tia-faahou-raa e puai atu â ˈi.

TE TUMU E TIATURI AI TATOU I TE TIA-FAAHOU-RAA

4. No te tiaturi i te hoê parau, e tia ia papu ia tatou i te aha? A horoa i te hiˈoraa.

4 No te tiaturi i te parau a te hoê taata, e tia ia papu ia tatou e te hinaaro mau ra o ˈna e na reira e e mana to ˈna no te na reira. Teie hoê hiˈoraa: Ua ino roa to outou fare i te mataˈi rorofai. Haere mai nei hoê hoa e parau roa mai nei ia outou, ‘E tauturu vau ia oe no te patu faahou i to oe fare.’ E aau tae to ˈna e ua papu ia outou e te hinaaro mau ra o ˈna e tauturu ia outou. Mai te peu e tamuta aravihi oia e e mauhaa hamani fare ta ˈna, ua ite outou e nehenehe iho â o ˈna e tauturu ia outou. E tiaturi iho â ïa outou i ta ˈna parau. E no te tiaturiraa o te tia-faahou-raa ta te Atua i fafau? Te hinaaro mau ra anei oia e faatupu i te reira e e mana anei to ˈna no te na reira?

5-6. Na te aha e haapapu mai ra e te hinaaro mau ra Iehova e faatia mai i te feia pohe?

5 Te hinaaro mau ra anei Iehova e faatia mai i te feia pohe? Papu maitai. Ua aratai oia e rave rahi taata ia papai i roto i te Bibilia i ta ˈna parau fafau no nia i te tia-faahou-raa. (Isa. 26:19; Hos. 13:14; Apo. 20:11-13) Ia fafau Iehova i te hoê parau, e faatupu iho â oia. (Ios. 23:14) Te tiai ru nei Iehova i te faahoˈi mai i te feia pohe i te ora. Na te aha e haapapu mai ra?

6 A feruri na i te mau parau a Ioba. Ua papu ia ˈna e ia pohe noa ˈtu oia, e mihi Iehova ia ˈna a tiai ru atu ai i te faatia mai ia ˈna. (Ioba 14:14, 15, nota) Te mihi atoa nei Iehova i ta ˈna mau tavini atoa tei pohe. Te tiai ru nei oia i te taime e faahoˈi mai ai oia ia ratou i te ora. Eaha râ te tupu no na miria taata tei ore i matau ia Iehova hou a pohe ai? Te hinaaro atoa ra to tatou Atua here e faatia mai ia ratou. (Ohi. 24:15) Te hinaaro ra oia ia riro mai ratou ei hoa no ˈna a nehenehe atu ai e ora e a muri noa ˈtu i nia i te fenua. (Ioa. 3:16) Papu, te hinaaro mau ra Iehova e faatia mai i te feia pohe.

7-8. Na te aha e haapapu mai ra e mana to Iehova no te faatia mai i te feia pohe?

7 E mana atoa anei to Iehova no te faatia mai i te feia pohe? Papu maitai ïa! O ˈna hoi “te Manahope.” (Apo. 1:8) E mana ïa to ˈna no te haavî i te mau huru enemi atoa, oia atoa te pohe. (Kor. 1, 15:26) E puaihia e e tamahanahanahia tatou i teie parau. Teie te aamu o tuahine Emma Arnold. Ua faaruru o ˈna e to ˈna utuafare e rave rahi ati i te Piti o te tamaˈi rahi. No te tamahanahana i ta ˈna tamahine i te poheraa te feia herehia e ana i roto i te aua haavîraa Nazi, ua parau Emma: “Ahani eita te feia pohe e ora faahou mai, te auraa e mea puai aˈe to tatou enemi, te pohe, i te Atua. E ere roa ˈtu i te mea mau.” O Iehova te mea puai roa ˈˈe! E nehenehe te Atua tei poiete i te ora ia faahoˈi mai i te feia pohe i te ora.

8 Te tahi atu tumu tatou e papu ai e nehenehe ta te Atua e faatia mai i tei pohe, no te mea ïa eita roa ˈtu hoê mea e moˈe ia ˈna. E pii oia i te mau fetia atoa i to ratou iˈoa. (Isa. 40:26) E haamanaˈo atoa ïa oia i te feia pohe. (Ioba 14:13; Luka 20:37, 38) E haamanaˈo oia i te mau mea atoa no nia i te feia ta ˈna e faatia mai, to ratou hohoˈa, huru, hiroa e ta ratou i ora mai.

9. No te aha oe e tiaturi ai i te parau fafau a Iehova no nia i te tia-faahou-raa?

9 E nehenehe iho â e tiaturi i te parau fafau a Iehova no nia i te tia-faahou-raa. Inaha, te hinaaro mau ra oia e faatia mai i te feia pohe e e mana to ˈna no te na reira. Teie te tahi atu tumu: Ua na reira aˈena Iehova. I tahito ra, ua horoa o ˈna i te mana i roto i te tahi mau taata, ia Iesu atoa, no te faatia mai i te taata pohe. E hiˈopoa anaˈe i te Ioane pene 11 e faatia ra i to Iesu faahoˈiraa mai i te hoê taata i te ora.

UA POHE TE HOÊ HOA PIRI O IESU

10. Eaha tei tupu i to Iesu pororaa i te tahi atu pae o Ioridana na Betania ˈtu e eaha ta ˈna i rave? (Ioane 11:1-3)

10 A taio i te Ioane 11:1-3. Tei Betania tatou i te hopearaa o te matahiti 32. E hoa piri to Iesu i teie oire iti, o Lazaro e to ˈna na tuahine, o Maria raua Mareta. (Luka 10:38-42) Maˈihia mai nei Lazaro e haapeapea ˈtura to ˈna na tuahine. Tono atura raua i te hoê taata e faaara ia Iesu i te tahi atu pae o Ioridana, e piti ïa mahana no te haere avae atu. (Ioa. 10:40) Hou râ te poroi a tae atu ai ia Iesu ra, pohe ihora Lazaro. Noa ˈtu ua ite Iesu e ua pohe to ˈna hoa, ua faaea oia i reira e piti atu â mahana hou a hoˈi ai i Betania. I te taeraa ˈtu Iesu, a maha ˈtura ïa mahana Lazaro i te poheraa. Rave atura Iesu i te hoê ohipa faahiahia mau no to ˈna mau hoa e no te faahanahana i te Atua.​—Ioa. 11:4, 6, 11, 17.

11. Ia au i teie aamu, e nafea tatou e nehenehe ai e riro ei hoa maitai?

11 Te haapii mai ra teie aamu e nafea ia riro ei hoa maitai. A feruri na: I to Maria raua Mareta faataeraa i te poroi ia Iesu ra, aita raua i ani ia ˈna ia haere mai i Betania. Ua faaara noa raua ia ˈna e ua maˈihia to ˈna hoa here. (Ioa. 11:3) I te poheraa Lazaro, e nehenehe noa ta Iesu e faatia mai ia ˈna na te atea. Ua faaoti râ oia e haere roa i Betania no te farerei i to ˈna na hoa o Maria raua Mareta. E hoa anei to outou o tei ineine i te tauturu ia outou noa ˈtu aita outou i ani atu? Ua ite ïa outou e nehenehe outou e tiaturi ia ˈna i “te taime ahoaho.” (Mas. 17:17) Mai ia Iesu, e riro anaˈe ei hoa maitai no vetahi ê! I teie nei, e hoˈi anaˈe i roto i te aamu no te ite eaha tei tupu i muri mai.

12. Eaha ta Iesu i parau ia Mareta e no te aha o ˈna i nehenehe ai e tiaturi i te reira? (Ioane 11:23-26)

12 A taio i te Ioane 11:23-26. Ua faaroo Mareta e te piri mai ra Iesu ia Betania. Oioi atura o ˈna i te haere e farerei ia Iesu e na ô aˈera ia ˈna: “E te Fatu, ahani oe i ǒ nei, e ore ïa to ˈu taeae e pohe.” (Ioa. 11:21) Papu, ua nehenehe ta Iesu e faaora i te maˈi o Lazaro, ua hinaaro râ o ˈna e rave i te tahi ohipa faahiahia ˈtu â. Ua na ô atu o ˈna: “E tia faahou mai to taeae.” E tumu papu atoa ta Iesu i horoa ia Mareta ia tiaturi iho â oia i tera parau. Ua na ô atu oia: “O vau te tia-faahou-raa e te ora.” Oia mau, ua horoa te Atua ia Iesu i te mana i nia i te ora e te pohe. Na mua ˈtu, ua faatia mai Iesu i te hoê tamahine tei pohe noa ˈtura. Ua faatia atoa mai o ˈna i te hoê taurearea i te mahana iho â oia i pohe ai. (Luka 7:11-15; 8:49-55) E nehenehe anei râ ta Iesu e faatia mai i te hoê taata tei pohe a maha ˈtura mahana e tei haamata i te hauˈa?

“LAZARO, HAERE MAI I RAPAE!”

Ua aroha roa Iesu i to ˈna mau hoa e oto ra (A hiˈo i te paratarafa 13-14)

13. Ia au i te Ioane 11:32-35, eaha to Iesu huru i to ˈna iteraa ia Maria e te tahi atu e taˈi ra? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

13 A taio i te Ioane 11:32-35. A feruri na i tei tupu i muri aˈe. Haere mai nei Maria, te tahi atu tuahine o Lazaro e farerei ia Iesu. Parau atura oia mai ta to ˈna tuahine i parau: “E te Fatu, ahani oe i ǒ nei, e ore ïa to ˈu taeae e pohe.” E mauiui iti rahi to Maria e to te mau taata i pihai iho ia ˈna. I to Iesu iteraa e faarooraa ia ratou, autâ roa ihora oia. No to ˈna aroha i to ˈna mau hoa, taˈi atura Iesu. Ua taa ia ˈna i te mauiui rahi ia pohe tei herehia. Papu, te hinaaro mau ra Iesu e rave i te tahi ohipa no te faaore i to ratou mauiui!

14. A ite ai e ua nafea Iesu i te taˈiraa Maria, eaha ta tatou e haapii no nia ia Iehova?

14 Te faaite ra to Iesu huru a taˈi ai Maria e e Atua aumihi î i te here Iehova. Mai ta tatou i ite mai i roto i te tumu parau haapiiraa na mua ˈtu, ua pee Iesu i te hiˈoraa o to ˈna Metua ma te tia roa. (Ioa. 12:45) Ua taˈi Iesu i to ˈna iteraa i to ˈna mau hoa e oto ra, e nehenehe atoa tatou e papu e te mauiui atoa ra Iehova a ite ai ia tatou e oto ra.​—Sal. 56:8.

Ua faaite Iesu e mana to ˈna i nia i te pohe (A hiˈo i te paratarafa 15-16)

15. Ia au i te Ioane 11:41-44, a faataa na eaha tei tupu i te menema o Lazaro. (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

15 A taio i te Ioane 11:41-44. Tae aˈera Iesu i te menema o Lazaro e ani atura ia turaihia te ofai paruru. Parau ihora Mareta: “E te Fatu, ua hauˈa oia i teie nei.” Pahono atura Iesu: “Aita anei au i parau ia oe e ia tiaturi oe, e ite ïa oe i te hanahana o te Atua?” (Ioa. 11:39, 40) Hiˈo aˈera Iesu i nia i te raˈi e pure ihora i mua i te taata. Ua hinaaro oia ia faahanahanahia to ˈna Metua no te ohipa ta ˈna e rave i muri mai. Tuô atura Iesu: “Lazaro, haere mai i rapae!” Haere maira Lazaro i rapae i te menema! Ua faatupu ïa Iesu i te tahi ohipa tei ore i itehia aˈenei.

16. E nafea to tatou tiaturi i te tia-faahou-raa e puai atu â ˈi maoti te Ioane pene 11?

16 E puai atu â to tatou tiaturi i te tia-faahou-raa maoti te Ioane pene 11. A haamanaˈo eaha ta Iesu i parau ia Mareta: “E tia faahou mai to taeae.” (Ioa. 11:23) Mai to ˈna Metua, te hinaaro mau ra Iesu e faatupu i teie parau e e mana to ˈna no te na reira. Ia ˈna i taˈi, ua faaite oia e te ru nei oia i te faaore i te pohe e te mauiui ta te reira e faatupu. I to Lazaro haereraa mai i rapae i te menema, ua haapapu faahou Iesu e e mana to ˈna no te faatia mai i te feia pohe. A haamanaˈo atoa na i ta Iesu i parau ia Mareta: “Aita anei au i parau ia oe e ia tiaturi oe, e ite ïa oe i te hanahana o te Atua?” (Ioa. 11:40) E nehenehe tatou e tiaturi e e tupu iho â te parau fafau a te Atua no nia i te tia-faahou-raa. Eaha râ ta tatou e nehenehe e rave ia tiaturi papu iho â tatou i te tia-faahou-raa?

E NAFEA IA TIATURI PAPU I TE TIA-FAAHOU-RAA?

17. Eaha ta tatou e haamanaˈo a taio ai i te mau aamu no nia i te tia-faahou-raa?

17 A taio e a feruriruri i nia i te mau tia-faahou-raa tei tupu i tahito ra. E vaˈu tia-faahou-raa tei faahitihia i roto i te Bibilia. c A hiˈopoa maite i teie mau aamu tataitahi. A haamanaˈo atoa e aamu teie no te tahi mau tane, vahine e tamarii tei ora mau iho â e a huti mai i te haapiiraa. A feruri e nafea te mau aamu tataitahi e faaite ai e te hinaaro mau ra te Atua e faahoˈi mai i te feia pohe i te ora e e mana to ˈna no te na reira. E te mea faufaa roa ˈtu â, a feruriruri i nia i te tia-faahou-raa faufaa roa ˈˈe, to Iesu ïa. Inaha, e rave rahi hanere taata tei ite mata i te reira, e puai atu â ïa to tatou faaroo i teie tia-faahou-raa.​—Kor. 1, 15:3-6, 20-22.

18. E nafea ia faaohipa maitai i ta tatou mau himene no nia i te tia-faahou-raa? (A hiˈo atoa i te nota.)

18 A faaohipa i ta tatou mau “himene haamoriraa” no nia i te tia-faahou-raa. d (Eph. 5:19) Maoti teie mau himene, e puai atu â to tatou tiaturi i te tia-faahou-raa. A faaroo e a himene pinepine i te reira. A tauaparau i roto i ta outou haamoriraa utuafare no nia i te auraa o te mau parau faahitihia i roto i te himene. A tamau aau i teie mau himene. Ia faaruru outou i te hoê ati e ia pohe tei herehia e outou, e tauturu te varua o Iehova ia outou ia haamanaˈo i teie mau himene. E tamahanahanahia e e puaihia outou maoti te reira.

19. E nafea tatou ia feruri i te tia-faahou-raa i roto i te ao apî? (A hiˈo i te tumu parau “ Eaha ta oe e ui ia ratou?”)

19 A feruri tei roto outou i te ao apî. Ua hamani Iehova ia tatou ia nehenehe tatou e feruri ia tatou iho i roto i te ao apî. Te faataa ra te hoê tuahine: “Pinepine au i te feruri e tei roto vau i te ao apî. Mai te huru ra e te hauˈa ra vau i te roti tei uaa i roto i te Paradaiso.” A feruri na i te mau tavini haapao maitai i roto i te Bibilia. O vai ta outou e hinaaro e farerei? Eaha te uiraa ta outou e hinaaro e ui ia ratou? A feruri na e ua amui faahou outou e te feia herehia e outou tei pohe, te tauaparau ra outou paatoa, te tauahi ra te tahi i te tahi e te taˈi ra no te oaoa o te aau.

20. Eaha ta tatou e faaoti papu?

20 Auê tatou i te mauruuru i te parau fafau a Iehova no nia i te tia-faahou-raa! E nehenehe tatou e papu e e tupu iho â te reira, no te mea te hinaaro mau ra Iehova e faatupu i te reira e e mana to ˈna no te na reira. E faaoti papu anaˈe ïa i te haapuai atu â i to tatou tiaturi i te tia-faahou-raa. Ma te na reira, e piri atu â tatou i to tatou Atua tei fafau ia tatou: ‘E tia mai iho â te feia herehia e outou!’

HIMENE 147 Ora mure ore fafauhia

a Ua pohe anei tei herehia e outou? Papu maitai e tamahanahana te tiaturiraa o te tia-faahou-raa ia outou. E nafea râ outou e faataa ˈi ia vetahi ê no te aha outou e tiaturi ai i teie parau fafau? E e nafea to outou tiaturiraa i te tia-faahou-raa e puai roa ˈtu â ˈi? Maoti teie tumu parau haapiiraa e puai atu â ˈi to tatou tiaturi i te tia-faahou-raa.

b O te himene ïa Tei mua noa ia oe tei matara i roto i te Haapurororaa teata o te avaˈe no Novema 2016.

c A hiˈo i te tumu parau “E vau tia-faahou-raa i roto i te Bibilia” i roto i Te Pare Tiairaa no Tetepa 2015 i te api 4.

d I roto i ta tatou buka Himene ma te oaoa ia Iehova, a hiˈo i te mau himene: “Feruri anaˈe to roto tatou i te ao apî” (Himene 139), “A tiatonu i te re!” (Himene 144) e “E faaara oia i tei pohe” (Himene 151). E i nia i te jw.org, a hiˈo atoa i te mau himene rau “Tei mua noa ia oe,” “Roto te ao apî” e “Tei mua i to tâua mata.”