Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 15

Eaha te haapii mai i te mau semeio a Iesu?

Eaha te haapii mai i te mau semeio a Iesu?

“Ua hamani maitai haere Iesu i te taata e ua faaora i te feia atoa.”​—OHI. 10:38.

HIMENE 13 Te Mesia to tatou hiˈoraa

HAAPOTORAA a

1. A faataa na eaha tei tupu i te hoê oroa faaipoiporaa i Kana.

 TEI te matahiti 29 tatou, i te taime a haamata ˈi Iesu i ta ˈna taviniraa. Ua titau-manihini-hia o ˈna, to ˈna mama o Maria e vetahi o ta ˈna mau pǐpǐ i te hoê oroa faaipoiporaa i Kana, te hoê ïa oire iti i te pae apatoerau o Nazareta. Ei hoa no te fetii o na hoa faaipoipo, te tauturu ra Maria ia ratou ia haapao i te mau manihini. I te hoê râ taime, no te rahi paha o te manihini, ua pau te uaina. Eita e ore, ua haama na hoa faaipoipo e to raua fetii. b Oioi atura Maria i te parau ia Iesu: “Aita ta ratou e uaina faahou.” (Ioa. 2:1-3) Eaha ta Iesu i rave? Ua faatupu o ˈna i te hoê semeio faahiahia mau! Ua taui o ˈna i te pape ei “uaina maitai roa.”​—Ioa. 2:9, 10.

2-3. (1) Mea nafea to Iesu faaohiparaa i to ˈna mana? (2) E nafea tatou e faufaahia ˈi i te hiˈopoaraa i ta Iesu mau semeio?

2 Ua faatupu Iesu e rave rahi atu â semeio i te roaraa o ta ˈna taviniraa. c Ua faaohipa o ˈna i to ˈna mana no te tauturu e rave rahi tausani taata. Ei hiˈoraa, i te hoê taime ua faatamaa o ˈna e 5 000 tane e i te tahi atu taime, e 4 000 ïa. Ua hau atu paha i te 27 000 taata ia taio-atoa-hia te vahine e te tamarii. (Mat. 14:15-21; 15:32-38) I tera e piti taime, ua faaora atoa Iesu e rave rahi taata maˈi. (Mat. 14:14; 15:30, 31) A feruri na i te oaoa o te nahoa i to Iesu faaoraraa e faatamaaraa semeio ia ratou.

3 Mea faufaa roa te mau semeio a Iesu no tatou. I roto i teie tumu parau haapiiraa, e ite tatou i te tahi mau haapiiraa faaitoito mau ta tatou e huti mai i teie mau semeio. E ite atoa tatou e nafea ia pee i te haehaa e te aumihi o Iesu.

HAAPIIRAA NO NIA IA IEHOVA RAUA IESU

4. Eaha ˈtu â ta tatou e haapii i te mau semeio a Iesu?

4 Maoti te mau semeio a Iesu, e puai atu â to tatou faaroo e e haapii atu â tatou no nia ia ˈna e i to ˈna Metua. No ô mai ia Iehova te mana i faatupu ai Iesu i te mau semeio. Te na ô ra te Ohipa 10:38: “Ua faatavai te Atua ia [Iesu] i te varua moˈa e i te mana, ua hamani maitai haere Iesu i te taata e ua faaora i te feia atoa i haavîhia e te Diabolo, no te mea tei ia ˈna ra te Atua.” Ua pee atoa Iesu i te hiˈoraa o to ˈna Metua ma te tia roa na roto i ta ˈna mau parau, ohipa e semeio. (Ioa. 14:9) E hiˈopoa anaˈe e toru haapiiraa ta tatou e nehenehe e huti mai i te mau semeio a Iesu.

5. Eaha tei turai ia Iesu ia faatupu i te mau semeio? (Mataio 20:30-34)

5 A tahi, mea here roa na Iesu e na to ˈna Metua ia tatou. I nia i te fenua, ua faaite Iesu i to ˈna here rahi ma te faaohipa i to ˈna mana no te tauturu i te feia tei mauiui. I te hoê taime, ua taparu atu e piti tane matapo ia tauturu ia raua. (A taio i te Mataio 20:30-34.) “Aroha ihora Iesu ia raua” e faaora ˈtura oia ia raua. E faaohipahia te taˈo Heleni hurihia “aroha” no te faaite i te aumihi mau. Na teie aumihi î i te here i turai ia Iesu ia faatamaa i tei poia e ia faaora i te hoê lepera. (Mat. 15:32; Mar. 1:41) Ia papu ia tatou e mea here na Iehova, te Atua “aumihi î i te here,” e na ta ˈna Tamaiti ia tatou e te taa ra ia raua to tatou mauiui. (Luka 1:78; Pet. 1, 5:7) Te tiai ru nei raua i te faaore roa i te mau fifi atoa o te huitaata.

6. Eaha te mana ta Iehova i horoa ia Iesu?

6 A piti, ua horoa te Atua i te mana ia Iesu no te faatitiaifaro i te mau fifi atoa o te huitaata. Na roto i ta ˈna mau semeio, ua faaite Iesu e e mana to ˈna no te faatitiaifaro i te mau fifi o te ore e haere ia tatou ia faaore. Ei hiˈoraa, e mana to ˈna no te faaora ia tatou i te hara, te maˈi e te pohe. (Mat. 9:1-6; Roma 5:12, 18, 19) Maoti ta ˈna mau semeio, ua faaite o ˈna e e nehenehe ta ˈna e faaora i “te mau huru maˈi atoa o te taata” e e faatia mai i te feia pohe. (Mat. 4:23; Ioa. 11:43, 44) E mana atoa to ˈna no te tamǎrû i te vero rahi e no te tiavaru i te demoni i rapae i te taata. (Mar. 4:37-39; Luka 8:2) Auê te mahanahana ia ite e ua horoa Iehova i teie mana i ta ˈna Tamaiti!

7-8. (1) Eaha ta tatou e tiaturi papu maoti te mau semeio a Iesu? (2) Eaha te semeio ta outou e tiai ru ra i roto i te ao apî?

7 A toru, e nehenehe tatou e tiaturi papu e e hopoi mai iho â te Faatereraa arii a te Atua i te mau haamaitairaa fafauhia. Inaha ua faatupu Iesu e rave rahi semeio i nia i te fenua, eaha ˈtu â ïa ta ˈna e rave ei Arii o te Faatereraa arii a te Atua! I raro aˈe i ta ˈna faatereraa, e faaore roa o ˈna i te mau huru maˈi atoa. (Isa. 33:24; 35:5, 6; Apo. 21:3, 4) Eita tatou e pohe faahou i te poia e e roohia i te ati natura. (Isa. 25:6; Mar. 4:41) E oaoa roa tatou i te farii i te feia herehia e tatou, ia faatiahia mai ratou mai te mau “menema haamanaˈoraa.” (Ioa. 5:28, 29, nota) Eaha te semeio ta outou e tiai ru ra ia tupu i roto i te ao apî?

8 A faatupu ai i te mau semeio, ua faaite Iesu i te mau huru maitatai te tia ia tatou ia pee, mai te haehaa e te aumihi. E hiˈopoa ïa tatou e piti hiˈoraa. Na mua roa, e hiˈo tatou i tei tupu i te oroa faaipoiporaa i Kana.

HAAPIIRAA NO NIA I TE HAEHAA

9. Eaha ta Iesu i rave i te oroa faaipoiporaa? (Ioane 2:6-10)

9 A taio i te Ioane 2:6-10. I te pauraa te uaina i te oroa faaipoiporaa, ua titauhia anei ia Iesu ia rave i te tahi ohipa? Aita! Aita hoê aˈe parau tohu o te faaite ra e e horoa semeio Iesu i te uaina. A feruri na râ eaha to outou huru mai te peu i ta outou iho faaipoiporaa, aita faahou ta outou e inu no te mau manihini. Ua aroha Iesu i te fetii, i na hoa faaipoipo iho â râ. Aita hoi o ˈna i hinaaro ia haama ratou. No reira o ˈna i faatupu ai i te semeio faahitihia i te omuaraa o teie haapiiraa. Ua taui o ˈna e 390 litera pape ei uaina maitai roa. Hau atu, aita i titauhia ia Iesu ia faarahi roa i te uaina. Peneiaˈe râ ua na reira o ˈna ia nehenehe na hoa faaipoipo e faaohipa faahou i tei toe mai aore ra e hoo atu i te reira. Papu, ua mauruuru roa na hoa faaipoipo ia Iesu.

A pee i te hiˈoraa o Iesu ma te ore e faatietie ia tatou no te mau mea ta tatou e rave nei (A hiˈo i te paratarafa 10-11) e

10. Eaha te tahi atu mau manaˈo faufaa o te Ioane pene 2? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

10 A feruri na i te tahi atu mau manaˈo faufaa o te Ioane pene 2. Ua tapao anei outou e ere na Iesu i faaî i te mau farii ofai i te pape? Ua ani o ˈna i te mau tavini ia faaî i te reira no te mea aita o ˈna i hinaaro e faatietie ia ˈna. (Irava 6, 7) E i muri aˈe i to ˈna tauiraa i te pape ei uaina, e ere na ˈna iho i hopoi atu i te reira i te tiaau o te oroa, na te mau tavini râ. (Irava 8) Papu, aita Iesu i toro i te hoê auˈa uaina a faatietie atu ai ia ˈna i mua i te manihini ma te parau, ‘A tamata na i te uaina ta ˈu i hamani iho nei!’

11. Eaha te haapii mai i to Iesu tauiraa i te pape ei uaina?

11 Ua faaite Iesu i te haehaa i to ˈna tauiraa i te pape ei uaina. Aita o ˈna i faatietie ia ˈna no te semeio ta ˈna i faatupu, aita roa ˈtu o ˈna i faatietie ia ˈna no te mau mea atoa ta ˈna i rave. Ma te haehaa râ, ua tamau o ˈna i te faahanahana i to ˈna Metua. (Ioa. 5:19, 30; 8:28) Ia pee tatou i te haehaa o Iesu, eita atoa tatou e faatietie ia tatou. Noa ˈtu eaha ta tatou e rave nei i roto i te faanahonahoraa a Iehova, eiaha roa ˈtu tatou e faatietie ia tatou iho, e faahanahana anaˈe râ i te Atua faahiahia mau ta tatou e tavini ra. (Ier. 9:23, 24) O ˈna anaˈe te tano ia faahanahanahia. Aita hoi e ohipa ta tatou e nehenehe e rave aita anaˈe te tauturu a Iehova.​—Kor. 1, 1:26-31.

12. E nafea ˈtu â tatou e pee ai i te haehaa o Iesu? A horoa i te hiˈoraa.

12 E hiˈopoa anaˈe i te tahi atu tupuraa e nehenehe ai tatou e pee i te haehaa o Iesu. Ei hiˈoraa, e tauturu te hoê matahiapo i te tahi tavini tauturu no te faaineine i ta ˈna oreroraa parau matamua. Horoa ˈtura taua taeae ra i te hoê oreroraa parau faaitoito mau e ua oaoa roa te amuiraa. I muri aˈe i te putuputuraa, haere mai nei hoê e farerei i te matahiapo ma te parau: ‘Mea au roa te oreroraa parau a taeae!’ E parau anei te matahiapo: ‘E, auaa râ vau i tauturu ai ia ˈna!’ Aore ra, e pahono atu o ˈna: ‘E, mea maitai roa, ua faahiahia roa vau ia ˈna.’ Ia faatupu tatou i te haehaa, eita tatou e faatietie ia tatou iho no te tauturu ta tatou e horoa. E mauruuru râ tatou no te mea te ite e te haafaufaa ra Iehova i ta tatou e rave nei. (A hiˈo atoa i te Mataio 6:2-4; Heb. 13:16) Papu, e oaoa Iehova ia pee tatou i te haehaa o Iesu.​—Pet. 1, 5:6.

HAAPIIRAA NO NIA I TE AUMIHI

13. Eaha ta Iesu i ite a piri atu ai i te oire o Naina e eaha ta ˈna i rave? (Luka 7:11-15)

13 A taio i te Luka 7:11-15. A feruri na i te tereraa Iesu i Naina, te hoê oire no Galilea fatata ia Sunema, i te matahiti 31. I reira atoa to te peropheta Elisaia faatiaraa mai i te tamaiti a te hoê vahine. (Arii 2, 4:32-37) A piri atu ai Iesu i te uputa o Naina, te amohia mai ra te hoê taata pohe i rapae i te oire. Auê tupuraa mauiui mau, ua pohe te tamaiti otahi a te hoê vahine ivi! E rave rahi to te oire i pihai iho i taua vahine ra. Tapea ˈtura Iesu i te nahoa e faatupu aˈera i te hoê semeio no teie metua vahine e oto ra. Faatia mai nei oia i ta ˈna tamaiti. I roto i na toru tia-faahou-raa ta Iesu i faatupu, tera te tia-faahou-raa matamua tei faahitihia i roto i te mau Evanelia.

A pee i te hiˈoraa o Iesu ma te faaite i te aumihi i te feia e oto ra (A hiˈo i te paratarafa 14-16)

14. Eaha te tahi atu mau manaˈo faufaa o te Luka pene 7? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

14 A feruri na i te tahi atu mau manaˈo faufaa o te Luka pene 7. Ua tapao paha outou i to Iesu iteraa i tera metua vahine e autâ ra, ua aroha ihora oia ia ˈna. (Irava 13) Te auraa, tei te taime i ite ai Iesu i te metua vahine i te taˈiraa i ta ˈna tamaiti i aroha roa ˈi oia ia ˈna. Aita Iesu i aroha noa ia ˈna, ua faaite atoa ˈtu râ i te aumihi. Ma te reo mǎrû ua parau atu Iesu: “Eiaha e taˈi faahou.” I reira, faatia ˈtura o ˈna i te tamaiti “e tuu atura . . . ia ˈna i to ˈna metua vahine.”​—Irava 14, 15.

15. Eaha te haapii mai i to Iesu faatiaraa mai i te tamaiti a te vahine ivi?

15 I to Iesu faatiaraa mai i te tamaiti a te vahine ivi, ua haapii mai o ˈna i te faufaaraa ia faaite i te aumihi i te feia e oto ra no te pohe o tei herehia. Parau mau, eita tatou e nehenehe e faatia mai i te feia pohe. Tera râ, mai ia Iesu, e nehenehe tatou e faaite i te aumihi i te feia e oto ra. E faataa tatou i te taime no te faaite atu i te aumihi e no te tamahanahana ˈtu. d (Mas. 17:17; Kor. 2, 1:3, 4; Pet. 1, 3:8) Aita i titauhia ia faarahi i te parau no te faaitoito atu. Ei hiˈoraa, e nehenehe tatou e tauahi i te taata e oto ra.

16. Eaha te haapii mai i te tamahanahanaraahia te hoê mama ua pohe ta ˈna tamahine?

16 A feruri na i teie tupuraa. Tau matahiti na mua ˈtu, a himenehia ˈi te hoê himene no nia i te tia-faahou-raa i te putuputuraa, ua ite te hoê tuahine i te tahi mama e taˈi ra na pihai iho. Ua pohe hoi ta ˈna tamahine aita i maoro aˈenei. Oioi atura te tuahine i te tapiri atu e i te tauahi ia ˈna. Himene aˈera raua e tae roa ˈtu te hopea. I muri aˈe, ua parau te mama: “I reira to ˈu iteraa i te here o to ˈu mau taeae e tuahine.” Ua oaoa roa o ˈna i te haereraa i te putuputuraa. Te na ô ra o ˈna: “I te Piha a te Basileia tatou e tamahanahanahia ˈi.” Ia papu ia tatou e te haafaufaa ra Iehova i ta tatou mau tutavaraa no te faaite i te aumihi i “te feia o te mauiui ra.”​—Sal. 34:18.

HAAPIIRAA FAAITOITO MAU TA TATOU E HUTI MAI

17. Eaha ta tatou i haapii mai i roto i teie tumu parau haapiiraa?

17 E itoitohia tatou a hiˈopoa ˈi i te mau semeio a Iesu. Te haapii mai ra te reira e mea here roa na Iehova raua Iesu ia tatou e e mana to Iesu no te faatitiaifaro i te mau fifi atoa o te huitaata. E nehenehe atoa tatou e tiaturi papu e e hopoi mai iho â te Faatereraa arii a te Atua i te mau haamaitairaa fafauhia. A hiˈopoa ˈi i teie mau aamu, e feruri anaˈe e nafea tatou e nehenehe ai e pee i te hiˈoraa o Iesu. Hoê ravea, o te haapiiraa ïa no nia i te tahi atu mau semeio a Iesu, i roto i ta outou iho haapiiraa Bibilia aore ra i te haamoriraa utuafare. A hiˈo eaha te haapiiraa ta outou e huti mai e a faaitoito ia vetahi ê maoti te reira.​—Roma 1:11, 12.

18. Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i te tumu parau haapiiraa i muri nei?

18 I te hopearaa o ta ˈna taviniraa, ua faatupu Iesu i te toru o ta ˈna tia-faahou-raa e te hopea atoa. Mea taa ê râ te reira no te mea ua faatia mai o ˈna i to ˈna hoa here i roto i te hoê tupuraa maere mau. Eaha te haapiiraa e huti mai i teie semeio? E nafea to tatou tiaturi i te tia-faahou-raa e puai atu â ˈi? E pahono tatou i tera mau uiraa i roto i to muri nei tumu parau haapiiraa.

HIMENE 20 Ua horoa mai oe i to Tamaiti here

a Auê te faahiahia ia taio tatou no nia i te mau semeio ta Iesu i faatupu! Ua tamǎrû o ˈna i te hoê vero rahi, ua faaora i te feia maˈi e ua faatia mai i te feia pohe. Ua papaihia teie mau tupuraa i roto i te Bibilia ei haapiiraa na tatou. A hiˈopoa ˈi i taua mau semeio ra, e haapiiraa faufaa mau ta tatou e huti mai no nia ia Iehova raua Iesu e te mau huru maitatai e titauhia ia tatou ia faatupu.

b Te faataa ra te hoê taata tuatapapa Bibilia: “I tahito ra, e peu tumu faufaa roa te farii-maitai-raa i te manihini. E haapao te feia farii ia fanaˈo te mau manihini i te mau mea atoa ta ratou e hinaaro. Ei hiˈoraa, i te hoê oroa faaipoiporaa, e titauhia i te taata farii ia faarahi i te maa e te inu.”

c Ua hau atu i te 30 semeio a Iesu tei faahitihia i roto i te mau Evanelia. I te tahi taime, e faahiti-amui-hia te reira. I te hoê mahana, ua haere to te hoê “oire atoa” ia Iesu ra, “faaora ˈtura oia e rave rahi taata ua rau to ratou maˈi.”​—Mar. 1:32-34.

d No te ite eaha te parau aore ra e nafea ia tamahanahana i te feia e oto ra, a hiˈo i te tumu parau “A tamahanahana i te feia e oto ra” i roto i Te Pare Tiairaa No 3 2016.

e FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te tia noa ra Iesu i muri mai a inu noa ˈi te vahine e te tane faaipoipo e ta raua manihini i te uaina maitai roa.