Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 8

HIMENE 123 Auraro anaˈe i ta Iehova aratairaa ma te taiva ore

E pee noa anaˈe i ta Iehova aratairaa

E pee noa anaˈe i ta Iehova aratairaa

“O vau, o Iehova . . . tei aratai ia oe.”ISA. 48:17.

MANAˈO FAUFAA

E faataa mai teie tumu parau e nafea Iehova e aratai ai i to ˈna nunaa i teie mahana e eaha te mau maitai ia pee tatou i ta ˈna aratairaa.

1. No te aha mea faufaa ia pee i ta Iehova aratairaa? A horoa i te tahi hiˈoraa.

 A FERURI na e ua moˈe oe i roto i te ururaau. Mea atâta hoi no te mau animara oviri, te tahi mau manumanu, raau tupu taero, e te mato tarere. E mauruuru roa ïa oe mai te peu e aratai aravihi to reira, tei ite maitai teihea te mau fifi atâta e te eˈa papu e rave. Mai taua ururaau ra teie nei ao. Mea rahi te fifi mea atâta no to tatou auhoaraa e o Iehova. Teie râ, e aratai tia roa to tatou, o Iehova. E aratai o ˈna ia tatou na te eˈa papu e tae atu ai tatou i te ora mure ore i roto i te ao apî.

2. E nafea Iehova e aratai ai ia tatou?

2 E nafea Iehova e aratai ai ia tatou? Na mua roa, maoti ta ˈna Parau te Bibilia. E aratai atoa râ ta ˈna i te fenua nei, mai “te tavini haapao maitai e te paari” ta ˈna i faatoroa no te opere i te maa pae varua, a nehenehe atu ai tatou e rave i te mau faaotiraa paari. (Mat. 24:45) Te faaohipa atoa ra oia i te tahi atu mau tane aravihi, mai te mau tiaau haaati e te mau matahiapo o te amuiraa. E horoa ratou i te faaitoitoraa e te haapiiraa no te tauturu mai i te mau taime fifi. E mauruuru roa tatou ia Iehova no ta ˈna aratairaa papu i te roaraa o teie mau mahana hopea ino mau. Maoti te reira e piri noa ˈi tatou ia ˈna, a faaea noa ˈi i nia i te eˈa o te ora.

3. Eaha ta teie tumu parau e faataa mai?

3 I te tahi taime, mea fifi paha no tatou ia pee i ta Iehova aratairaa, mai te peu iho â râ na te taata tia ore i horoa mai. Eita paha tatou e au roa i ta ratou aˈoraa. E manaˈo atoa paha tatou e aita te aˈoraa e tano ra, e ere ïa te reira no ǒ mai ia Iehova ra. Mea faufaa roa ia papu ia tatou e na Iehova e aratai ra i to ˈna nunaa e e maitai te noaa mai ia pee i ta ˈna aratairaa. E faataa mai teie tumu parau (1) mea nafea Iehova i te aratairaa i to ˈna nunaa i tahito ra, (2) e nafea o ˈna e aratai ai ia tatou i teie mahana, e (3) eaha te mau maitai ia pee noa i ta ˈna aratairaa.

Mai tahito mai â e tae roa mai i teie mahana, te faaohipa noa ra Iehova i te taata no te aratai i to ˈna nunaa (A hiˈo i te paratarafa 3)


MEA NAFEA IEHOVA I TE ARATAIRAA I TO ˈNA NUNAA ISERAELA?

4-5. Eaha te haapapuraa e na Iehova e aratai ra ia Iseraela na roto ia Mose? (A hiˈo i te hohoˈa.)

4 Ua faatoroa Iehova ia Mose no te aratai ia Iseraela i rapae i Aiphiti. No te haapapu i to ˈna nunaa e na ˈna e aratai ra ia ratou na roto ia Mose, ua horoa oia i te pou ata i te ao e te pou auahi i te po. (Exo. 13:21) Ua pee Mose i taua pou ra, o tei aratai ia ˈna e te ati Iseraela i te miti Uteute. Ua aˈuaˈu râ te nuu Aiphiti ia ratou, e riaria roa ihora te nunaa tei manaˈo e e pohe ratou. Manaˈo ihora ratou e ua hape Mose i te aratairaa ia ratou i te miti Uteute. Aita roa ˈtu râ o ˈna i hape. Na Iehova hoi i aratai ia ratou i reira na roto ia Mose. (Exo. 14:2) Ua faaora Iehova ia ratou ma te maere mau.—Exo. 14:​26-28.

Ua pee noa Mose i te pou ata no te aratai i to te Atua nunaa na roto i te medebara (A hiˈo i te paratarafa 4-5)


5 I te roaraa o na 40 matahiti i muri mai, ua pee noa Mose i te pou ata no te aratai ia Iseraela na roto i te medebara. a I te hoê taime, ua tuu Iehova i te pou i nia aˈe i to Mose fare ie ia ite maitai te nunaa taatoa i te reira. (Exo. 33:7, 9, 10) Na roto i te pou ata i paraparau ai Iehova ia Mose, o tei horoa i ta ˈna mau aratairaa i te nunaa. (Sal. 99:7) Ua nehenehe ïa te ati Iseraela e ite e te faaohipa ra Iehova ia Mose no te aratai ia ratou.

Mose e Iosua tei mono ia ˈna (A hiˈo i te paratarafa 5, 7)


6. Eaha te huru o te nunaa Iseraela i mua i ta Iehova aratairaa? (Numera 14:2, 10, 11)

6 Tera noa râ, aita te rahiraa o te nunaa i farii i te haapapuraa e te faaohipa ra Iehova ia Mose ei tia no ˈna. (A taio i te Numera 14:2, 10, 11.) Pinepine ratou i te na reira. Ei faahopearaa, aita Iehova i faatia ia tomo taua uˈi Iseraela ra i te Fenua tǎpǔhia.—Num. 14:30.

7. O vai ma tei pee i ta Iehova aratairaa ta outou e nehenehe e faahiti? (Numera 14:24) (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

7 Area vetahi ati Iseraela, ua pee noa ïa i ta Iehova aratairaa, mai ia Kaleba. Teie ta Iehova i parau: “Ua tamau oia i te pee ia ˈu ma te aau atoa.” (A taio i te Numera 14:24.) Ua haamaitai Iehova ia ˈna e ua vaiiho atoa ia ˈna ia maiti i to ˈna tuhaa fenua i Kanaana. (Ios. 14:12-14) Ua pee noa atoa te mau uˈi i muri mai i ta Iehova aratairaa. I to Iosua monoraa ia Mose ei aratai i te nunaa Iseraela, ua “faatura maitai . . . ratou ia ˈna i te mau mahana atoa o to ˈna oraraa.” (Ios. 4:14) Ua haamaitai Iehova ia ratou e ua horoa ˈtu i te fenua ta ˈna i fafau atu.—Ios. 21:43, 44.

8. A faataa mea nafea Iehova i te aratairaa i to ˈna nunaa i te tau o te mau arii. (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

8 E rave rahi matahiti i muri aˈe, ua faatoroa Iehova i te tavana no te aratai i to ˈna nunaa. I muri mai, i te tau o te mau arii, ua faatoroa oia i te peropheta. Ua pee te mau arii taiva ore i te aˈoraa a te mau peropheta, mai ia Davida tei farii ma te haehaa i te aˈo a te peropheta Natana. (Sam. 2, 12:7, 13; Par. 1, 17:3, 4) Ua pee Iehosaphata i te aratairaa a te peropheta Iahaziela e ua faaitoito i to Iuda ia “faatupu i te faaroo i ta [te Atua] mau peropheta.” (Par. 2, 20:14, 15, 20) I roto i te ati, ua ani Hezekia i te tauturu a te peropheta Isaia. (Isa. 37:1-6) I te mau taime atoa i pee ai te mau arii i ta Iehova aratairaa, ua haamaitaihia ratou e ua paruruhia te nunaa. (Par. 2, 20:29, 30; 32:22) Papu maitai ïa, te faaohipa ra Iehova i ta ˈna mau peropheta no te aratai i to ˈna nunaa. Tera râ, aita te rahiraa o te mau arii e o te nunaa i faaroo i ta Iehova mau peropheta.—Ier. 35:12-15.

Te arii Hezekia e te peropheta Isaia (A hiˈo i te paratarafa 8)


MEA NAFEA IEHOVA I TE ARATAIRAA I TE MAU KERISETIANO MATAMUA?

9. O vai ma ta Iehova i faaohipa no te aratai i te mau Kerisetiano i te Penetekose 33? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

9 I te Penetekose 33, ua haamau Iehova i te amuiraa Kerisetiano. Mea nafea oia i te aratairaa i taua mau Kerisetiano matamua ra? Ua faatoroa oia ia Iesu ei upoo o te amuiraa. (Eph. 5:23) Aita râ Iesu i paraparau roa ˈtu i te pǐpǐ tataitahi no te faaite atu eaha te rave. Ua faaohipa oia i te mau aposetolo e te mau tane paari aˈe i Ierusalema ei aratai. (Ohi. 15:1, 2) E matahiapo atoa tei faatoroahia no te aratai i te mau amuiraa.—Tes. 1, 5:12; Tito 1:5.

Te mau aposetolo e te mau tane paari aˈe i Ierusalema (A hiˈo i te paratarafa 9)


10. (1) Eaha te huru o te rahiraa o te Kerisetiano i taua tau ra i mua i te aratairaa? (Ohipa 15:30, 31) (2) No te aha vetahi i tahito ra i ore ai i farii i ta Iehova i faatoroa ei aratai? (A hiˈo i te tumu parau tarenihia “ Te tumu i ore ai vetahi i farii i ta Iehova aratairaa.”)

10 Ua farii anei te mau Kerisetiano i taua tau ra i te aratairaa? Ua oaoa te rahiraa o ratou i te na reira. Te faaite ra te Bibilia e ua “oaoa . . . ratou no te faaitoitoraa” tei horoahia ˈtu. (A taio i te Ohipa 15:30, 31.) E i to tatou tau, e nafea Iehova e aratai ai i to ˈna nunaa?

E NAFEA IEHOVA E ARATAI AI IA TATOU I TEIE MAHANA?

11. A horoa i te tahi hiˈoraa e faaite ra e nafea Iehova e aratai ai i ta ˈna i faatoroa i to tatou tau.

11 Te aratai noa ra Iehova i to ˈna nunaa i teie mahana, na roto i ta ˈna Parau e ta ˈna Tamaiti, te upoo o te amuiraa. Ua faaohipa noa atoa oia i te taata ei aratai e te vai ra te haapapuraa. A hiˈo na i tei tupu i muri mai i te matahiti 1870. Ua haamata Charles Russell e to ˈna mau apiti i te taa e mea faufaa roa te matahiti 1914, i reira e haamauhia ˈi te Faatereraa arii a te Atua. (Dan. 4:25, 26) Maoti te mau parau tohu Bibilia i taa ˈi ia ratou te reira. Ua aratai Iehova ia ratou i roto i ta ratou mau maimiraa niuhia i nia i te Bibilia. Na te mau ohipa i tupu i te ao nei i 1914 i haapapu mai e ua haamauhia te Faatereraa arii a te Atua. Ua tupu te Tamaˈi rahi matamua, apeehia mai e te maˈi pee, te aueueraa fenua e te oˈe. (Luka 21:10, 11) Oia mau, ua faaohipa Iehova i taua mau tane aau haavare ore no te tauturu i to ˈna nunaa.

12-13. Eaha te mau faanahoraa tei ravehia no te pororaa e te haapiiraa i te taata a tupu ai te piti o te Tamaˈi rahi?

12 A hiˈo atoa na i tei tupu i te piti o te Tamaˈi rahi. Maoti ta ratou hiˈopoaraa i te Apokalupo 17:8, taa aˈera i te mau taeae o te pu rahi e eita Aramagedo e tupu ia oti taua tamaˈi ra. E fanaˈo râ te mau Ite no Iehova i te hau no te hoê area taime, a nehenehe atu ai ratou e poro hau atu â. Noa ˈtu e mea huru ê rii teie manaˈo i tera taime, ua haamau te faanahonahoraa a Iehova i te Haapiiraa Bibilia no Gileada no te faaineine i te mau mitionare no te pororaa e te haapiiraa i te taata ati aˈe te ao nei. Ua tonohia taua mau mitionare ra a tupu ai te tamaˈi. Ua faanaho atoa te tavini haapao maitai i te Faaineineraa no te taviniraa Kerisetiano b no te faaineine i te mau amuiraa atoa ia aravihi atu â i roto i te pororaa e te haapiiraa i te taata. Mea na reira to Iehova faaineineraa i ta ˈna mau tavini no taua ohipa ra.

13 Papu maitai, ua aratai noa Iehova i ta ˈna mau tavini i taua taime fifi ra. Mai reira mai, ua nehenehe ratou e poro i e rave rahi fenua ma te ore e haafifihia. Maoti te reira, ua haere roa te ohipa pororaa i mua.

14. No te aha tatou e tiaturi ai i te aratairaa a te faanahonahoraa a Iehova e a te mau taeae faatoroahia? (Apokalupo 2:1) (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

14 I teie mahana, te ani noa ra te mau mero o te Tino aratai i te aratairaa a te Mesia. Te hinaaro ra ratou e ia tu te mau haapiiraa ta ratou e horoa i to ratou mau taeae, i to Iehova e to Iesu manaˈo. E na te mau tiaau haaati e te mau matahiapo e horoa ˈtu i te mau amuiraa. c To roto teie mau matahiapo faatavaihia e te mau matahiapo atoa o te mau amuiraa i te “rima atau” o te Mesia. (A taio i te Apokalupo 2:1.) Parau mau, e taata tia ore ratou, e hape atoa ratou. Mai tera atoa no Mose, Iosua e te mau aposetolo i te tahi taime. (Num. 20:12; Ios. 9:14, 15; Roma 3:23) Noa ˈtu râ, te aratai maitai noa ra Iesu i te tavini haapao maitai e te mau matahiapo. E na reira noa oia “e tae noa ˈtu i te anotau hopea o te ao nei.” (Mat. 28:20) No reira, mea tano roa ia tiaturi i te aratairaa ta ˈna e horoa ra na roto i taua mau taeae ra tei faatoroahia.

Te Tino aratai i teie mahana (A hiˈo i te paratarafa 14)


E MAITAI TATOU IA PEE NOA I TA IEHOVA ARATAIRAA

15-16. Eaha te haapiiraa e huti mai i te feia i pee noa i ta Iehova aratairaa?

15 Ia pee noa tatou i ta Iehova aratairaa, e maitai tatou i teie nei â. Ei hiˈoraa, ua rave Andy raua Robyn i te haapaeraa i roto i to raua oraraa. (Heb. 13:5) Ua nehenehe ïa raua e apiti i te ohipa paturaa a te faanahonahoraa. Te na ô ra Robyn: “I te tahi taime, mea nainai roa to mâua nohoraa, pinepine aita e vahi tunuraa maa. Ua hoo atoa vau e rave rahi taihaa ta ˈu i faaohipa na no te pata haere i te hohoˈa. Ua taˈi au, mea au roa hoi na ˈu tera ohipa. Tera râ, mai ia Sara te vahine faaipoipo a Aberahama, ua faaoti au e hiˈo i mua, eiaha i muri.” (Heb. 11:15) Eaha te mau maitai ta raua i fanaˈo? Te na ô ra Robyn: “Oaoa roa mâua i te horoa i ta mâua mau mea atoa ia Iehova. A rave ai i ta mâua taviniraa i roto i ta Iehova faanahonahoraa, ua taa rii ia mâua mai te aha te oraraa i roto i te ao apî.” To Andy atoa ïa manaˈo, a parau ai: “Te oaoa nei mâua i te turu-noa-raa i ta Iehova ohipa.”

16 Eaha ˈtu â te mau maitai ia pee noa i ta Iehova aratairaa? I te noaaraa mai ta ˈna parau tuite tuarua, ua pee Marcia i te faaitoitoraa e rave i te taviniraa pionie. (Mat. 6:33; Roma 12:11) Te na ô ra tuahine: “Ua pûpûhia mai e maha matahiti haapiiraa tuatoru ma te tamoni ore. Ua hinaaro râ vau e tavini atu â ia Iehova. Maiti ihora ïa vau i te tahi haapiiraa toroa ia noaa mai maa moni no te tavini ei pionie. Hoê teie o te mau faaotiraa maitai roa ˈ ˈe ta ˈu i rave. Te oaoa nei au ei pionie tamau, e no te mea na ˈu e faanaho i ta ˈu ohipa, te turu atoa nei au i te ohipa i te Betela e te tahi atu mau huru taviniraa taa ê.”

17. Eaha ˈtu â te mau maitai ta tatou ia pee noa i te aratairaa a Iehova? (Isaia 48:17, 18)

17 I te tahi taime, e fanaˈo tatou i te aˈoraa o te paruru ia tatou i te nounou taoˈa e te tahi atu mau ohipa o te turai ia tatou ia ofati i ta Iehova mau ture. I ǒ nei atoa, e maitai tatou ia pee noa i te aratairaa a Iehova. E fanaˈo tatou i te hoê manaˈo haava mâ e e paruruhia tatou i te mau tupuraa atâta. (Tim. 1, 6:9, 10) Ei faahopearaa, e tamau tatou i te haamori ia Iehova ma to tatou aau atoa a fanaˈo atu ai i te hau e te oaoa mau.—A taio i te Isaia 48:17, 18.

18. No te aha oe i faaoti papu ai i te pee noa i te aratairaa a Iehova?

18 Papu, e tamau Iehova i te faaohipa i te mau taeae faatoroahia no te horoa mai i te aratairaa i te roaraa o te ati rahi e tae roa ˈtu i na 1 000 matahiti e faatere ai te Mesia. (Sal. 45:16) E tamau anei râ tatou i te pee i teie aratairaa noa ˈtu e titauhia ia haapae i to tatou mau hinaaro? Mea ohie ia na reira mai te peu e pee noa tatou i te aratairaa a Iehova i teie nei â. No reira, e tamau anaˈe i te pee i ta Iehova aratairaa, oia atoa i te aratairaa a te mau taeae faatoroahia o te aupuru ia tatou. (Isa. 32:1, 2; Heb. 13:17) A na reira ˈi, e tumu papu ia tiaturi tatou ia Iehova, to tatou Aratai, o te paruru mai i te pae varua e o te aratai ia tatou i te ora mure ore i roto i te ao apî.

E NAFEA OUTOU IA PAHONO?

  • Mea nafea Iehova i te aratairaa i te nunaa Iseraela?

  • Mea nafea Iehova i te aratairaa i te mau Kerisetiano matamua?

  • Eaha te mau maitai ia pee noa i te aratairaa a Iehova?

HIMENE 48 Haere noa e Iehova

a Ua maiti atoa Iehova i te hoê melahi “o te haere ra na mua i te ati Iseraela,” no te aratai ia ratou i te Fenua tǎpǔhia. Mea papu, o Mihaela teie melahi, oia hoi o Iesu a ora noa ˈi oia i te raˈi.—Ex. 14:19; 32:34.

b Ua piihia i muri mai te Haapiiraa no te taviniraa Kerisetiano. I teie mahana, e tuhaa teie haapiiraa o ta tatou putuputuraa o te hebedoma.

c A hiˈo i te tumu parau tarenihia “Te hopoia a te Tino aratai” o Te Pare Tiairaa no Fepuare 2021, api 18.