Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 32

A haere ma te haehaa e te Atua

A haere ma te haehaa e te Atua

“E haere ma te haehaa i te aro o to Atua.”—MIKA 6:8, New World Translation.

HIMENE 31 A haere e Iehova!

HAAPOTORAA *

1. Eaha ta Davida i parau no nia ia Iehova?

 E NEHENEHE anei iho â e parau e Atua haehaa Iehova? E. I te hoê taime, teie ta Davida i parau ia Iehova: “Ua tuu mai oe ia ˈu i te paruru faaora no oe; e no to oe mǎrû [“haehaa,” NWT] i rahi ai au.” (Sam. 2, 22:36; Sal. 18:35) Te manaˈo ra paha Davida i te mahana i haere mai ai te peropheta Samuela i te fare o to ˈna metua tane no te faatavai i te arii apî o Iseraela. O Davida te hopea o na vaˈu tamaroa a Iese, o ˈna râ ta Iehova i maiti no te mono i te arii Saula.—Sam. 1, 16:1, 10-13.

2. Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie tumu parau?

2 Papu, e tu to Davida manaˈo i ta te Salamo 113 e parau ra no Iehova: “Te tuu haehaa nei râ oia i te hiˈoraa mai i raro i nia i te mau raˈi, e i nia atoa i te fenua. Te faateitei nei oia i tei haehaa ra no raro mai i te repo ra; e ua faateitei i tei ati . . .i te faanohoraa oia ia ˈna i roto i te feia rarahi ra.” (Sal. 113:6-8) I roto i teie tumu parau, e hiˈo na mua tatou i te tahi mau haapiiraa faufaa e huti mai i te haehaa o Iehova. I muri mai, e hiˈopoa tatou i te hiˈoraa o te arii Saula, to te peropheta Daniela e to Iesu no te ite e nafea tatou ia faatupu i te aau faahaihai.

TA TATOU E HAAPII MAI I TE HAEHAA O IEHOVA

3. Mai te aha to Iehova huru i nia ia tatou e eaha ta te reira e haapapu mai ra?

3 E ite-papu-hia to Iehova haehaa na nia i to ˈna huru i nia i te feia e tavini ra ia ˈna. Eita noa oia e hiˈo ia tatou mai te tavini na ˈna, mai te hoa atoa râ. (Sal. 25:14) Ia nehenehe tatou e faahoa ia ˈna, ua horoa mai Iehova i ta ˈna Tamaiti ei tusia ia faaorehia ta tatou mau hara. E ere anei Iehova i te Atua aroha hamani maitai e te aumauiui?

4. Eaha ta Iehova i horoa mai e no te aha o ˈna i na reira ˈi?

4 Eaha te tahi atu haapapuraa e Atua haehaa Iehova? Ei Atua poiete, e mana to Iehova no te faaoti ê na i ta tatou e rave i roto i te oraraa. Aita râ oia i na reira, ua hamani oia ia tatou ia au i to ˈna huru e ua horoa mai i te tiamâraa e maiti. Noa ˈtu to tatou haihai e paruparu, ua farii Iehova ia tavini tatou ia ˈna ma to tatou aau atoa e te auraro. (Deut. 10:12; Isa. 48:17, 18) Auê tatou i te mauruuru e Atua haehaa Iehova!

I te raˈi, te tia ra te tahi atu mau arii i pihai iho ia Iesu. Te hiˈo ra ratou i te mau melahi. Te pou ra te tahi mau melahi i nia i te fenua no te rave i te tuhaa ohipa i horoahia ˈtu. Ua vaiiho Iehova i te hopoia i te rima o te mau mero atoa e faaitehia ra i nia i teie hohoˈa (A hiˈo i te paratarafa 5)

5. Mea nafea Iehova e haapii ai ia tatou i te haehaa? (A hiˈo i te hohoˈa i te api matamua.)

5 Te haapii mai ra Iehova i te haehaa na roto i te huru ta ˈna e faaite i nia ia tatou. E paari rahi mau to Iehova, noa ˈtu râ te farii nei oia i te tauturu a vetahi ê. Ei hiˈoraa, ua vaiiho o ˈna i ta ˈna Tamaiti ia tauturu ia ˈna no te poiete i te mau mea atoa. (Mas. 8:27-30; Kol. 1:15, 16) Noa ˈtu e Atua Mana hope Iehova, e vaiiho o ˈna i te hopoia i te rima o vetahi ê. Ua maiti oia ia Iesu ei Arii no te Faatereraa arii e ua horoa atoa i na 144 000 taata i te mana ia faatere e o Iesu. (Luka 12:32) Papu, ua faaineine Iehova ia Iesu no te riro mai ei Arii e ei Tahuˈa Rahi. (Heb. 5:8, 9) Ua faaineine atoa oia i te feia e faatere e o Iesu, eita râ Iehova e titorotoro mea nafea ratou ia amo i ta ratou hopoia. Te tiaturi ra hoi Iehova e rave iho â ratou i to ˈna hinaaro.—Apo. 5:10.

E pee tatou i te hiˈoraa o Iehova ma te faaineine ia vetahi ê ia amo i te hopoia (A hiˈo i te paratarafa 6-7) *

6-7. Eaha te haapiiraa e huti mai i to tatou Metua i te raˈi no nia i te horoaraa i te hopoia ia vetahi ê?

6 Noa ˈtu eita e titauhia i to tatou Metua i te raˈi ia horoa i te hopoia ia vetahi ê, te na reira nei râ oia! Eaha ˈtu â ïa tatou! E upoo utuafare anei oe aore ra e matahiapo? A pee ïa i te hiˈoraa o Iehova ma te vaiiho i te hopoia i roto i te rima o vetahi ê e a tiaturi atu ma te ore e titorotoro mea nafea ratou ia rave i ta ratou ohipa. A na reira ˈi, e oti te ohipa i te ravehia e e faaineine oe ia vetahi ê ia ore e taiâ i te amo i te hopoia. (Isa. 41:10) Eaha ˈtu â ta te mau upoo utuafare e matahiapo e haapii mai i te hiˈoraa o Iehova?

7 Te faaite ra te Bibilia mea tâuˈa na Iehova i te manaˈo o ta ˈna mau tamarii i te raˈi. (Arii 1, 22:19-22) E nafea te mau metua e pee ai i te hiˈoraa o Iehova? Ia titauhia, a ani i ta outou tamarii e nafea ratou e hinaaro ai e rave i tera e tera ohipa. Mea tano anaˈe, a rave mai ta ratou e parau ra.

8. Mea nafea to Iehova faaiteraa i te faaoromai i nia ia Aberahama raua Sara?

8 E ite-atoa-hia to Iehova haehaa na roto i to ˈna faaoromai. Ei hiˈoraa, e faaite Iehova i te faaoromai ia ani ta ˈna mau tavini ia ˈna ma te faatura ia taui i ta ˈna faaotiraa. A parau ai Aberahama e ere i te mea tano ia haamouhia Sodoma e Gomora, ua faaroo noa Iehova ia ˈna. (Gen. 18:22-33) A feruri atoa na i to Iehova huru i nia ia Sara, te vahine a Aberahama. Aita Iehova i inoino aore ra i riri a ata ˈi Sara i te fafauraahia e fanau oia i te tamarii noa ˈtu te matahiti rahi. Ua haa Iehova ma te faatura i nia ia Sara.—Gen. 18:10-14.

9. Eaha ta te mau metua e matahiapo e haapii mai i to Iehova hiˈoraa?

9 Eaha te haapiiraa no te mau metua e matahiapo? A feruri i to outou huru a parauhia mai ai e ere ta outou faaotiraa i te mea tano. E pahono tia ˈtu anei outou o ratou tei hape aore ra e tâuˈa outou i to ratou manaˈo? E faufaahia te utuafare e te amuiraa ia pee te mau metua e matahiapo i te hiˈoraa o Iehova. Ua ite mai nei tatou eaha te haapiiraa e huti mai i te haehaa o Iehova. I teie nei, e hiˈopoa mai tatou i te tahi mau hiˈoraa Bibilia no te ite e nafea ia faaite i te aau faahaihai.

TA TATOU E HAAPII MAI I TE HIˈORAA O VETAHI Ê

10. E nafea Iehova e faaohipa ˈi i te hiˈoraa o vetahi ê no te haapii ia tatou?

10 Ei Orometua Rahi roa ˈˈe, ua horoa Iehova i te tahi mau hiˈoraa i roto i ta ˈna Parau no te haapii ia tatou. (Isa. 30:20, 21) E haapiiraa ta tatou e huti mai a feruri maite ai i te feia tei faaite e tei ore i faaite i te mau huru maitatai ta te Atua e au. Hoê o tera mau huru maitatai, o te aau faahaihai ïa.—Sal. 37:37; Kor. 1, 10:11.

11. Eaha te haapiiraa e huti mai i te hiˈoraa o Saula?

11 A feruri na i te arii Saula. I te haamataraa, e taurearea haehaa oia. Ua ite Saula i to ˈna mau otia e ua taiâ oia i te farii i te tahi atu hopoia. (Sam. 1, 9:21; 10:20-22) I muri aˈe râ, ua itehia to ˈna teoteo i te ariiraa mai oia. I te hoê mahana, ua maorohia te peropheta Samuela i te taeraa mai, aita i roaa ia Saula ia faaoromai. Ma te teoteo, aita Saula i tiaturi e paruru Iehova i to ˈna nunaa, pûpû atura oia i te tusia taauahi noa ˈtu aita to ˈna e tiaraa ia na reira. Ere atura Saula i ta Iehova farii maitai e i muri mai i to ˈna atoa tiaraa arii. (Sam. 1, 13:8-14) E faaararaa teie no tatou, eiaha tatou ia rave i te hoê ohipa aita to tatou e tiaraa no te na reira.

12. No te aha e hiˈoraa maitai Daniela no tatou?

12 I teie nei, e feruri anaˈe i te hiˈoraa o te peropheta Daniela. I te roaraa o to ˈna oraraa, ua faaite noa Daniela i te haehaa ma te imi i ta Iehova aratairaa i te mau taime atoa. I to Iehova faaohiparaa ia ˈna ia tatara i te moemoeâ a te arii Nebukanesa, aita Daniela i imi i to ˈna hanahana. Ma te haehaa râ, o Iehova ta ˈna i faahanahana. (Dan. 2:26-28) Eaha te haapiiraa no tatou? Mai te peu e mea au na te mau taeae i ta tatou mau tumu parau aore ra huru raveraa i roto i te taviniraa, e haamanaˈo anaˈe i te faahanahana noa ia Iehova. E titauhia ia farii tatou ma te haehaa maoti noa te tauturu a Iehova i tia ˈi ia tatou ia rave i teie mau mea. (Phil. 4:13) A na reira ˈi, te pee atoa ra tatou i te hiˈoraa maitai o Iesu.

13. Ia au i te Ioane 5:19, 30, eaha ta tatou e haapii mai i te hiˈoraa o Iesu?

13 Noa ˈtu e Tamaiti oia na te Atua, ua tiaturi noa Iesu ia Iehova. (A taio i te Ioane 5:19, 30.) Ia au i te Philipi 2:6, aita Iesu i “manaˈo noa ˈˈe e haru i te tiaraa o te Atua, oia hoi ia aifaito ia ˈna.” Ei Tamaiti auraro, ua ite Iesu i te ore e tia ia ˈna ia rave e ua faatura o ˈna i te tiaraa o to ˈna Metua.

Ua faatura Iesu i to ˈna Metua e aita o ˈna i na nia aˈe i tei faauehia ia ˈna ia rave (A hiˈo i te paratarafa 14)

14. I te aniraahia ˈtu ia rave i te hoê mea eita e tia ia ˈna ia rave, eaha to Iesu huru?

14 A feruri na i to Iesu huru a faafatata mai ai Iakobo, Ioane e to raua mama ia ˈna no te ani i te hoê mea eita e tia ia Iesu ia faaoti. Oioi roa Iesu i te pahono atu, na to ˈna anaˈe Metua e faaoti o vai te parahi i to ˈna rima atau e aui i roto i te Faatereraa arii. (Mat. 20:20-23) Ua faatura noa Iesu i te tiaraa o to ˈna Metua, aita o ˈna i na nia aˈe i ta Iehova i faaue ia ˈna ia rave. (Ioa. 12:49) E nafea tatou ia pee i te hiˈoraa maitai o Iesu?

E nafea tatou ia faaite i te aau faahaihai mai ia Iesu? (A hiˈo i te paratarafa 15-16) *

15-16. E nafea tatou ia haapao i te aˈoraa i roto i te Korinetia 1, 4:6?

15 E pee tatou i te aau faahaihai o Iesu ma te haapao i te aˈoraa i roto i te Korinetia 1, 4:6 o te na ô ra: “Eiaha ia na nia ˈtu i tei papaihia.” Ia haere mai te tahi e ani i te tauturu, eiaha e horoa ˈtu i to tatou iho manaˈo aore ra i te parau matamua e hiti mai i roto i to tatou feruriraa. E horoa anaˈe râ i te aˈoraa e vai ra i roto i te Bibilia e ta tatou mau papai Kerisetiano. Te haafaufaa ra ïa tatou i ta Iehova mau “haavaraa tia,” eiaha râ i to tatou iho manaˈo!—Apo. 15:3, 4.

16 Ma te faaite i te haehaa e te aau faahaihai, eita noa tatou e faahanahana ia Iehova, e oaoa atoa râ tatou e e here atoa mai vetahi ê. O ta tatou ïa e hiˈo mai i teie nei.

TE MAITAI IA RIRO EI TAATA HAEHAA E TE AAU FAAHAIHAI

17. No te aha te feia haehaa e te aau faahaihai e oaoa ˈi?

17 A farii ai i to tatou mau otia, e fanaˈo tatou i te tauturu a vetahi ê, e mauruuru e e oaoa tatou. A haamanaˈo na i tei tupu a faaora ˈi Iesu i na lepera hoê ahuru. Hoê anaˈe tei hoˈi mai e haamauruuru ia Iesu i to ˈna faaoraraahia i te hoê maˈi ino mau o te ore e ora ia ˈna iho. Ua faaite teie taata haehaa i te mauruuru no te tauturu ta ˈna i fanaˈo, e ua faahanahana oia i te Atua.—Luka 17:11-19.

18. E nafea te haehaa e te aau faahaihai e tauturu mai ai ia faaite i te maitai i nia ia vetahi ê? (Roma 12:10)

18 E faaite te taata haehaa e te aau faahaihai i te maitai i nia ia vetahi ê e e rahi atu â to ˈna hoa. Eaha te tumu? No te mea ua ite teie taata e huru maitai atoa to vetahi ê e e tiaturi o ˈna ia ratou. E oaoa atoa oia ia rave vetahi ê i te ohipa maitai e oioi atoa oia i te haapopou atu.—A taio i te Roma 12:10.

19. No te aha eiaha tatou ia teoteo?

19 Eita te feia teoteo e haapopou ohie ia vetahi ê, mea au hoi na ratou o ratou aˈe te haapopouhia. Pinepine ratou i te faaau ia ratou ia vetahi ê ma te manaˈo o ratou te mea maitai aˈe. Eita te taata teoteo e faaineine ia vetahi ê ia amo i te hopoia, e parau râ o ˈna: “Ia hinaaro oe ia rave-maitai-hia te tahi ohipa, mea maitai aˈe na oe iho e rave!” Pinepine atoa te taata teoteo i te faateitei ia ˈna e i te pohehae. (Gal. 5:26) Eita te taata e hinaaro e faahoa i teie huru taata. Mai te peu te ite ra tatou i tera fifi i roto ia tatou, e taparu anaˈe i ta Iehova tauturu no te ‘faaapî i to tatou feruriraa’ eiaha te teoteo ia aˈa i roto ia tatou.—Roma 12:2.

20. No te aha e titauhia ia riro tatou ei taata haehaa e te aau faahaihai?

20 Auê tatou i te mauruuru ia Iehova! Te ite nei tatou i to ˈna haehaa na roto i to ˈna huru i nia i ta ˈna mau tavini e e hinaaro tatou e pee i to ˈna haerea e i to te feia tei tavini ia ˈna ma te haehaa. E tamau anaˈe i te faatura e i te faahanahana ia Iehova. (Apo. 4:11) E here noa ïa Iehova ia tatou no to tatou haehaa e aau faahaihai.

HIMENE 123 Auraro anaˈe i ta Iehova aratairaa ma te taiva ore

^ O tei faatupu i te haehaa, e faaite atoa ïa i te aroha hamani maitai e te aumauiui. I te mea tera to Iehova huru, mea tano ia parau e Atua haehaa oia. E faaite mai teie tumu parau e nafea tatou ia pee i te haehaa o Iehova. E hiˈopoa atoa tatou i te hiˈoraa o te arii Saula, to te peropheta Daniela e to Iesu no te ite e nafea tatou ia faatupu i te aau faahaihai.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te faaineine ra te hoê matahiapo i te tahi taeae apî ia haapao i te tapura fenua a te amuiraa. Eita te matahiapo e titorotoro mea nafea te taeae apî ia rave i ta ˈna ohipa, e tiaturi râ oia ia ˈna.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te ani ra te tuahine i te hoê matahiapo mea tano anei ia apiti oia i te hoê faaipoiporaa i te fare pure. Aita te matahiapo i horoa i to ˈna iho manaˈo, ua haamanaˈo atu râ i te tahi mau aratairaa Bibilia.