Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 32

A haapuai i to oe tiaturiraa i te Atua poiete

A haapuai i to oe tiaturiraa i te Atua poiete

Te faaroo, o te . . . haapapuraa maramarama o te mau mea mau aita e itehia ra.”HEB. 11:1.

HIMENE 11 Arue ra tei poietehia i te Atua

HAAPOTORAA *

1. Eaha ta oe i haapii no nia i to tatou Atua poiete?

 MAI te peu ua paari oe i roto i te parau mau, papu maitai ua haapii oe no nia ia Iehova mai to oe tamariiraa mai â. Ua haapii oe e na ˈna i poiete ia tatou e e rave rahi huru maitatai to ˈna. E no to ˈna here rahi, ua opua o ˈna e faariro i te fenua ei paradaiso no te huitaata.—Gen. 1:1; Ohi. 17:24-27.

2. Eaha te manaˈo o vetahi no nia i te feia e tiaturi ra i te hoê Atua poiete?

2 E rave rahi râ taata o te ore e tiaturi ra e te vai ra te hoê Atua o tei hamani i te mau mea atoa. No ratou, ua tupu noa mai te mau mea atoa. E feia maramarama roa hoi vetahi o ratou. Te parau atoa nei ratou aita te ihi e te Bibilia e tuati ra e mea maamaa te feia e tiaturi ra i te hoê Atua poiete.

3. No te aha mea faufaa ia haapuai i to tatou iho faaroo?

3 No te parau râ a te tahi mau taata îite, e feaa paha oe e ua poietehia tatou e Iehova. No te aha râ tatou e tiaturi ai o Iehova to tatou Atua poiete? Peneiaˈe no te mea ua parauhia tatou ia tiaturi i te reira. Peneiaˈe râ ua imi tatou i te haapapuraa e ua poiete iho â te hoê Atua ia tatou. (Kor. 1, 3:12-15) Noa ˈtu mea maoro tatou i te riroraa mai ei Ite no Iehova, mea titauhia ia tatou paatoa ia haapuai i to tatou faaroo. Ia na reira tatou, eita ïa tatou e vare i “te haapiiraa philosopho e te haavare faufaa ore” o te feia e ore e tiaturi ra i te Parau a te Atua. (Kol. 2:8; Heb. 11:6) I roto i teie tumu parau haapiiraa, e hiˈopoa mai tatou no te aha mea rahi o te ore e tiaturi ra i te hoê Atua poiete, e nafea tatou e patu ai i to tatou faaroo ia Iehova, to tatou Atua poiete, e e nafea ia tamau i te haapuai i to tatou faaroo.

NO TE AHA MEA RAHI O TE ORE E TIATURI RA I TE HOÊ ATUA POIETE?

4. Ia au i te Hebera 11:1, ua niuhia te faaroo i nia i te aha?

4 No vetahi, te faaroo, o te tiaturiraa ïa i te tahi mea aita e haapapuraa. E ere roa ˈtu râ tera ta te Bibilia e parau ra. (A taio i te Hebera 11:1.) Te faataa ra te Bibilia e ua niuhia te faaroo i nia i te haapapuraa maramarama. No reira, noa ˈtu aita tatou e ite ra ia Iehova, ia Iesu e te Faatereraa arii i te raˈi, te vai ra ta tatou haapapuraa e mea mau te reira. (Heb. 11:3) Te na ô ra te hoê aivanaa tei riro mai ei Ite no Iehova: “E haapapuraa iho â to te mau mea atoa ta te mau Ite no Iehova e tiaturi ra, e te tuati ra iho â i te mau maimiraa a te mau aivanaa.”

5. No te aha mea rahi te taata o te ore e tiaturi nei e ua poietehia te mau mea atoa?

5 Inaha te vai ra te mau haapapuraa e te vai mau ra te hoê Atua poiete, no te aha mea rahi te taata o te ore e tiaturi ra na te Atua i poiete i te mau mea atoa? Peneiaˈe aita ratou i rave i te maimiraa no nia i te reira. Teie ta taeae Robert e parau ra: “I te fare haapiiraa, aita matou i haapiihia ua poietehia te mau mea atoa. Aita iho â ïa vau i tiaturi i te reira. I te 20raa râ o to ˈu matahiti, ua farerei au i te mau Ite no Iehova. I reira to ˈu iteraa i te mau haapapuraa e na te hoê Atua i poiete i te mau mea atoa.” *—A hiˈo i te tumu parau “ Faaararaa i te mau metua.”

6. No te aha aita vetahi e tiaturi ra e te vai ra te hoê Atua poiete?

6 Aita vetahi e tiaturi ra i te hoê Atua poiete no te mea e tiaturi noa ratou i te mau mea ta ratou e ite ra. Te tiaturi nei râ ratou i te tahi mau mea o te ore e itehia, mai te mataˈi. E haapapuraa ta ratou e faaite ra e te vai mau ra te reira. Ua niuhia te faaroo e faataahia ra i roto i te Bibilia i nia i “te haapapuraa maramarama o te mau mea mau aita e itehia ra.” (Heb. 11:1) E titauhia te taime e te tutavaraa no te rave i te mau maimiraa no nia i te reira. Mea rahi râ o te ore e hinaaro ra e tuatapapa i te reira. E parau paha te feia o te ore e rave i te mau maimiraa, aita e Atua!

7. Te vai ra anei te tahi mau aivanaa te tiaturi ra na te Atua i poiete i te ao nui? A faataa.

7 Na roto i te mau maimiraa ta ratou i rave, ua papu i te tahi mau aivanaa na te Atua i poiete i te ao nui. * Mai ia Robert, te vai ra vetahi o tei ore i farii e te vai ra te hoê Atua poiete no te mea aita ratou i haapiihia te reira i te haapiiraa teitei. Noa ˈtu râ, mea rahi te aivanaa tei haapii o vai Iehova e tei tavini ia ˈna i muri mai. Mai teie mau aivanaa, mea titauhia ia tatou tataitahi ia haapuai i to tatou iho faaroo i te Atua noa ˈtu eaha tei haapiihia ia tatou.

E NAFEA IA PATU I TO OE FAAROO I TE ATUA POIETE?

8-9. (1) Eaha ta tatou e hiˈopoa mai i teie nei? (2) No te aha mea faufaa ia hiˈopoa i te mau mea poietehia?

8 E nafea ia patu i to oe faaroo i te Atua poiete? E hiˈo mai tatou e maha ravea.

9 A hiˈopoa i te mau mea poietehia. E nehenehe oe e patu i to oe faaroo i te hoê Atua poiete ma te hiˈopoa i te mau animara, te mau raau tupu e te mau fetia. (Sal. 19:1; Isa. 40:26) Ia hiˈopoa oe i te reira, e papu roa ïa ia oe o Iehova te Atua poiete. I roto i ta tatou mau papai, te vai ra te mau tumu parau e faataa maitai ra no nia i te mau mea poietehia. A taio ïa i tera mau tumu parau noa ˈtu e ere i te mea ohie ia taa. I nia i ta tatou reni jw.org, te vai atoa ra te mau video no nia i te mau mea poietehia ta tatou i fanaˈo i te mau tairururaa e toru mahana. E nehenehe tatou e mataitai faahou i te reira.

10. A horoa i te hoê hiˈoraa e faaite ra e te vai mau ra te hoê Atua poiete. (Roma 1:20)

10 A hiˈopoa ˈi oe i te mau mea poietehia, a tapao eaha ta oe e nehenehe e haapii mai no nia i to tatou Atua poiete. (A taio i te Roma 1:20.) Ei hiˈoraa mea faufaa roa te mahana no te mau mea ora i nia i te fenua. Tera râ, te vai ra te mau hihi mahana ino e mea atâta roa no te taata e no te mau mea ora atoa i nia i te fenua. Auaa râ, te vai ra te hoê mâhu e haaati ra i te fenua o te paruru ia tatou i te mau hihi mahana ino. Mea rahi anaˈe te hihi mahana ino, e meumeu atu â tera mâhu paruru. E ere anei ïa teie i te haapapuraa e te vai mau ra te hoê Atua here e te maramarama tei poiete i tera mau mea?

11. Eaha te mau ravea e vai ra ia tatou no te patu i to tatou faaroo i te Atua poiete? (A hiˈo i te tumu parau “ Te tahi mau mauhaa no te patu i to faaroo.”)

11 E nehenehe tatou e patu i to tatou faaroo ma te faaohipa i te buka Index des publications des Témoins de Jéhovah e ma te rave i te mau maimiraa i nia i ta tatou reni jw.org. E haamata paha tatou ma te hiˈopoa i te mau tumu parau e te mau video e vai ra i roto i te anairaa tumu parau “Mea poietehia anei?” Mea poto te reira e mea rahi te haamaramaramaraa no nia i te mau animara e te tahi atu mau mea poietehia. Te vai atoa ra te hiˈoraa o te mau aivanaa tei hiˈopoa i te mau mea i roto i te natura a tamata ˈtu ai i te hamani i te tahi mau mea.

12. Ia haapii oe i te Bibilia, eaha te mau mea ta oe e feruri maite?

12 A haapii i te Bibilia. Aita te aivanaa i faahitihia i te paratarafa 4 i tiaturi oioi e te vai ra te hoê Atua poiete. I muri mai to ˈna papuraa i te reira. Te na ô ra oia: “Aita to ˈu faaroo i niu-noa-hia i nia i te ihi, i nia atoa râ i ta ˈu i haapii mai i roto i te Bibilia.” Peneiaˈe ua matau maitai oe i te mau haapiiraa Bibilia. Tera râ, no te patu i to faaroo i te Atua poiete, e titauhia ia tamau i te haapii i te Parau a te Atua. (Ios. 1:8; Sal. 119:97) Ei hiˈoraa, a feruri i te papuraa o te Bibilia. Te tano ra ta te Bibilia e parau ra i te mau ohipa mea maoro i te tupuraa. A feruri atoa i te mau parau tohu tei tupu, e nafea te parau a tera e tera taata papai Bibilia i tuati maitai ai. Ma te na reira, e puai atu â to oe tiaturiraa e ua hamanihia tatou e te hoê Atua here e te maramarama, e na ˈna i haapapai i te Bibilia. *Tim. 2, 3:14; Pet. 2, 1:21.

13. Eaha te tahi aˈoraa paari e itehia ra i roto i te Parau a te Atua?

13 A haapii ai i te Bibilia, a feruri e nafea te mau aˈoraa i roto e tauturu ai ia oe. Ei hiˈoraa, ua faaara aˈena te Bibilia e roohia te nounou moni i “te mauiui e rave rahi.” (Tim. 1, 6:9, 10; Mas. 28:20; Mat. 6:24) E ere anei te reira ta tatou e ite ra i teie mahana? Te na ô ra te hoê buka: “Aita te feia taoˈa rahi e oaoa mau ra, te hepohepo nei râ ratou. Aita atoa te feia e imi rahi ra i te moni e oaoa, e ino roa râ to ratou feruriraa e e maˈi-roa-atoa-hia vetahi.” E ere anei teie i te aˈoraa î i te paari ta te Bibilia e horoa mai ra no nia i te nounou moni? Te vai ra anei te tahi atu mau aratairaa Bibilia tei tauturu ia oe? Ia feruri tatou i te mau aratairaa maitai roa a te Bibilia, i reira ïa tatou e papu ai e ua ite to tatou Atua poiete î i te here eaha te mea maitai no tatou e e hinaaro noa tatou e imi i ta ˈna aratairaa. (Iak. 1:5) I reira noa to tatou oraraa e faufaahia ˈi!—Isa. 48:17, 18.

14. Eaha ta te Bibilia e haapii mai ra no nia ia Iehova?

14 A haapii i te Bibilia ia piri atu â oe ia Iehova. (Ioa. 17:3) A tamau noa ˈi i te haapii i te Parau a te Atua, e ite atu â oe i to ˈna mau huru maitatai tei ite-atoa-hia ra i roto i te mau mea ta ˈna i poiete. I reira ïa oe e papu roa ˈi e te vai mau ra iho â Iehova. (Exo. 34:6, 7; Sal. 145:8, 9) Ia haapii atu â oe no nia ia Iehova, e rahi atu â to oe faaroo e to oe here ia ˈna e e piri atu â oe i to oe Atua poiete.

15. E nafea oe e faufaahia ˈi ia faaite oe i to oe faaroo i te Atua ia vetahi ê?

15 A faaite i to oe faaroo i te Atua ia vetahi ê. Ma te na reira, e puai atu â to oe tiaturi ia Iehova. Mai te peu e parau mai te hoê taata ta oe e poro ra aita o ˈna i papu roa e te vai mau ra te Atua e aita ta oe e pahonoraa, a rave ïa i te maimiraa i roto i ta tatou mau papai e a horoa ˈtu i te pahonoraa. (Pet. 1, 3:15) E nehenehe atoa oe e ani i te tauturu a te hoê Kerisetiano aravihi. Noa ˈtu aita te taata ta oe e poro ra e hinaaro i te pahonoraa a te Bibilia, e faufaahia oe i te mau maimiraa ta oe i rave. E puai atu â to oe faaroo e eita oe e vare hanoa i te feia e au ra e mea maramarama e o te parau ra e aita e Atua poiete.

A TAMAU I TE HAAPUAI I TO FAAROO

16. Eaha te nehenehe e tupu ia ore tatou e tamau i te patu e i te haapuai i to tatou faaroo?

16 Noa ˈtu mea maoro tatou i te taviniraa ia Iehova, e titauhia ia tamau tatou i te patu e i te haapuai i to tatou faaroo ia ˈna. Ia ore tatou e na reira, e nehenehe to tatou faaroo e paruparu. A haamanaˈo ïa, ua niuhia to tatou faaroo i nia i te haapapuraa maramarama o te mau mea mau aita e itehia ra. E moˈe oioi ia tatou te mau mea ta tatou e ore e ite. Ia ere tatou i to tatou faaroo, te parau ra Paulo e hara tera o te “faataupupu ohie ia tatou.” (Heb. 12:1) E nafea ïa ia ore ia topa i roto i tera marei?—Tes. 2, 1:3.

17. Eaha ta te Atua e horoa mai no te tauturu ia tatou ia puai noa to tatou faaroo?

17 Na mua roa, a tamau i te ani ia Iehova i to ˈna varua moˈa. E huru maitai hoi te faaroo ta te varua moˈa e faatupu. (Gal. 5:22, 23) Aita anaˈe te varua moˈa, eita tatou e nehenehe e patu e e haapuai i to tatou faaroo i to tatou Atua poiete. Ia tamau tatou i te ani ia Iehova i to ˈna varua moˈa, e horoa mai iho â o ˈna i te reira. (Luka 11:13) E nehenehe atoa tatou e ani ia ˈna ia “faarahi mai” i to tatou faaroo.—Luka 17:5.

18. Ia au i te Salamo 1:2, 3, eaha te haamaitairaa rahi ta tatou e fanaˈo ra i teie mahana?

18 A tamau i te rave i ta oe iho haapiiraa Bibilia. (A taio i te Salamo 1:2, 3.) I te papairaahia teie salamo, mea varavara te Iseraela tei fanaˈo i te taatoaraa o te mau ture a Iehova i to ratou fare. Ua nehenehe râ te arii e te mau tahuˈa e taio i tera mau ture. Pauroa te hitu matahiti, e haaputuputuhia “te tane, te vahine, te tamarii e te taata ê” e noho ra i rotopu i te nunaa o Iseraela no te faaroo ia taiohia te mau ture a te Atua. (Deut. 31:10-12) I te tau o Iesu, tei te sunago te rahiraa o te mau otaro. I teie râ mahana, mea rahi te taata e fanaˈo ra i te Parau a te Atua. Auê ïa fanaˈoraa taa ê! E nafea râ tatou e faaite ai i to tatou mauruuru no tera haamaitairaa rahi?

19. Eaha te titauhia ia puai noa to tatou faaroo?

19 E nehenehe tatou e faaite i to tatou mauruuru ma te tamau i te taio i te Parau a te Atua i te mau mahana atoa. E titauhia ia faaherehere i te taime no te taio, no te haapii e no te feruriruri i te Bibilia. Eiaha e taio i te reira i te taime noa e anaanatae ai tatou. Ia tamau tatou i te rave i ta tatou iho haapiiraa Bibilia, e puai noa to tatou faaroo.

20. Eaha ta tatou i faaoti papu i te rave?

20 Ua niuhia to tatou faaroo i nia i te mau haapapuraa maramarama o te Bibilia e eita tatou e hinaaro e pee i te huru feruriraa o “te feia paari e te maramarama” o teie nei ao. (Mat. 11:25, 26) Maoti ta tatou mau maimiraa niuhia i nia i te Bibilia, ua ite tatou no te aha te ino noa ˈtu ra te fenua e eaha ta te Atua e rave no te faatitiaifaro i tera mau tupuraa. E tamau anaˈe ïa i te haapuai i to tatou faaroo e i te tauturu e rave rahi ia faatupu atoa i te faaroo i to tatou Atua poiete. (Tim. 1, 2:3, 4) E tamau anaˈe i te feruri i te taime e umere ai tatou i te mau parau i papaihia i roto i te Apokalupo 4:11: “E au roa ia oe Iehova to matou Atua te hanahana, . . . no te mea na oe i poiete i te mau mea atoa.”

HIMENE 2 O Iehova to oe iˈo

^ I roto i te Bibilia, te haapapu-maitai-hia ra o Iehova te Atua poiete. Mea rahi râ te taata o te ore e tiaturi ra i te reira e te parau ra ratou ua tupu noa mai te mau mea atoa. Ia tamau râ tatou i te haapuai i to tatou faaroo i te Atua e i te Bibilia, eita ta ratou e parau e faaaueue i to tatou tiaturiraa. I roto i teie tumu parau haapiiraa, e hiˈo mai ïa tatou e nafea.

^ I roto e rave rahi fare haapiiraa, aita te mau orometua e haapii ra na te Atua i poiete i te mau mea atoa no te mea, ia haapii ratou i te reira, mai te mea ra ïa te faahepo ra ratou i te mau piahi ia tiaturi i te Atua.

^ Ua hau atu i te 60 feia îite, oia atoa te aivanaa, tei faataa i to ratou tiaturiraa i te hoê Atua poiete. A hiˈo i te buka Index des publications des Témoins de Jéhovah, i te tumu parau “Science” i te upoo parau “scientifiques partisans de la création.” E nehenehe atoa teie mau faatiaraa e itehia mai i roto i te buka Maimiraa Bibilia no te mau Ite no Iehova, i te tumu parau “Ihi e ravea apî” i te upoo parau “‘Uiuiraa manaˈo’ (anairaa o te A ara mai na!).”

^ A hiˈo i te tumu parau “Te tuati ra anei te ihi e te Bibilia?” i roto i te A ara mai na! no Fepuare 2011 (Farani) e te tumu parau “Te tupu ra te mau parau tohu a Iehova” i roto i Te Pare Tiairaa o te 1 no Tenuare 2008 (Farani).