Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 33

Te haapao noa ra Iehova i ta ˈna mau tavini

Te haapao noa ra Iehova i ta ˈna mau tavini

“Tei nia te mata o Iehova i te feia e mǎtaˈu ra ia ˈna.”​—SAL. 33:18.

HIMENE 4 “O Iehova to ˈu tiai”

HAAPOTORAA *

1. No te aha Iesu i ani ai ia Iehova ia paruru i ta ˈna mau pǐpǐ?

 I TE po hou Iesu a pohe ai, e aniraa taa ê mau ta ˈna i faatae atu i to ˈna Metua i te raˈi. Ua ani o ˈna ia Iehova ia paruru i ta ˈna mau pǐpǐ. (Ioa. 17:15, 20) Papu maitai, ua tamau Iehova i te paruru e i te aupuru i ta ˈna mau tavini. Ua ite râ Iesu e e faaruru ta ˈna mau pǐpǐ i te patoiraa a Satani. Ua taa atoa ia ˈna e e hinaaro ratou i te tauturu a Iehova no te faaoromai tamau i te mau raveraa a te Diabolo.

2. Ia au i te Salamo 33:18-20, no te aha eita tatou e mǎtaˈu i mua i te mau fifi?

2 Te haafifi nei teie ao faaterehia e Satani i te Kerisetiano mau. Te faaruru ra tatou i te mau fifi o te faatoaruaru ia tatou e o te tamata i to tatou faaroo. Mai ta tatou râ e ite i roto i teie tumu parau haapiiraa, eita roa ˈtu tatou e mǎtaˈu. Te haapao nei hoi Iehova ia tatou, ua ite o ˈna i te mau fifi ta tatou e faaruru e ua ineine o ˈna i te tauturu. E hiˈopoa anaˈe e piti hiˈoraa Bibilia o te haapapu ra e “tei nia te mata o Iehova i te feia e mǎtaˈu ra ia ˈna.”​—A taio i te Salamo 33:18-20.

IA MOˈEMOˈE TATOU

3. Eaha te tahi tumu e moˈemoˈe ai tatou?

3 Noa ˈtu e rave rahi taeae e tuahine te haaati ra ia tatou, e nehenehe tatou e moˈemoˈe i te tahi taime. Ei hiˈoraa, e moˈemoˈe te feia apî ia titauhia ia ratou ia faataa i ta ratou mau tiaturiraa i te fare haapiiraa aore ra ia taui ratou i te amuiraa. E toaruaru e e hepohepo atoa vetahi o tatou a manaˈo atu ai e aita hoê aˈe taata te nehenehe e tauturu mai. E taiâ atoa tatou i te faaite ia vetahi ê i ta tatou e faaruru ra no te mea e manaˈo tatou eita ratou e taa aore ra e tâuˈa ia tatou. I te tahi taime, e moˈemoˈe tatou a manaˈo atu ai e aita e ravea faahou no tatou. Eita râ Iehova e hinaaro ia manaˈo tatou mai tera.

4. No te aha te peropheta Elia i parau ai: “O vau anaˈe te toe ra”?

4 Teie te hiˈoraa o Elia, te hoê tavini taiva ore a Iehova. A horeo ai Iezebela e haapohe ia ˈna, ua horo ê Elia e 40 mahana te maoro. (Arii 1, 19:1-9) Tei roto o ˈna i te hoê ana i to ˈna parauraa ia Iehova, ‘O vau anaˈe te peropheta e toe ra.’ (Arii 1, 19:10) Tera râ, e hanere peropheta ta Obadia i faaora i te rima o Iezebela. (Arii 1, 18:7, 13) No te aha râ Elia i parau ai o ˈna anaˈe te peropheta e toe ra? Ua manaˈo anei o ˈna e ua haapohehia te mau peropheta ta Obadia i faaora? Ua moˈemoˈe anei o ˈna no te mea aita taua mau peropheta ra i turu i te haamoriraa a Iehova i muri aˈe i tei tupu i te mouˈa Karemela? Ua manaˈo atoa paha o ˈna e aita hoê aˈe taata te ite ra i te fifi ta ˈna e faaruru ra e aita o ˈna e tâuˈahia ra. Aita te Bibilia e faataa pauroa ra i te huru aau o Elia. Te mea papu râ, ua ite maitai Iehova no te aha Elia i moˈemoˈe ai e e nafea o ˈna e tauturu ai ia Elia.

Ia moˈemoˈe tatou, eaha te haapiiraa e huti mai i to Iehova tautururaa ia Elia? (A hiˈo i te paratarafa 5-6)

5. Mea nafea to Iehova tamahanahanaraa ia Elia?

5 Ua tauturu Iehova ia Elia na roto e rave rau ravea. Ua faaitoito o ˈna ia Elia ia paraparau. E piti taime to ˈna aniraa ia Elia: “Eaha ta oe ohipa i ǒ nei?” (Arii 1, 19:9, 13) I te mau taime atoa i haamahora ˈi Elia i to ˈna aau, ua faaroo maite Iehova ia ˈna. Ua pahono atu Iehova ma te faaite e tei pihai iho o ˈna ia Elia e o ˈna te Atua Manahope. Ua haapapu atoa o ˈna ia Elia e e rave rahi Iseraela o te tamau ra i te tavini ia ˈna. (Arii 1, 19:11, 12, 18) Papu, ua tamahanahanahia Elia i tera mau parau. Ua horoa Iehova i te tahi atu hopoia faufaa mau na Elia. Ua ani atu o ˈna ia faatoroa ia Hazaela ei arii no Suria, ia Iehu ei arii no Iseraela e ia Elisaia ei peropheta. (Arii 1, 19:15, 16) Ma te horoa i taua mau hopoia ra ia Elia, ua tauturu Iehova ia ˈna ia tapea i te hoê huru feruriraa tano. Ua horoa atoa Iehova ia Elisaia ei hoa maitai no Elia. Ia moˈemoˈe tatou, e nafea Iehova e tauturu mai ai?

6. Eaha ta outou e faahiti i roto i te pure ia moˈemoˈe outou? (Salamo 62:8)

6 Te hinaaro ra Iehova ia pure outou ia ˈna. Te ite ra o ˈna i te mau fifi ta outou e faaruru ra e te haapapu ra o ˈna e e faaroo o ˈna i ta outou mau pure. (Tes. 1, 5:17) Mea au na Iehova e faaroo i te pure a ta ˈna mau tavini. (Mas. 15:8) Eaha râ te faahiti i roto i te pure ia moˈemoˈe outou? Mai ia Elia, a haamahora i to outou aau ia Iehova. (A taio i te Salamo 62:8.) A faaite ia ˈna i ta outou mau haapeapearaa e to outou mau huru aau e a ani i te tauturu no te faaoromai tamau. Ei hiˈoraa, ia taiâ outou i te faaite i ta outou mau tiaturiraa i te fare haapiiraa, a ani ia Iehova i te itoito no te paraparau e te paari no te faataa maitai i ta outou mau tiaturiraa. (Luka 21:14, 15) Ia toaruaru outou, a ani ia Iehova i te tauturu no te paraparau i te hoê Kerisetiano paari i te pae varua o te faaroo maite ia outou e o te taa i to outou tupuraa. A haamahora i to outou aau ia Iehova, a tapao e nafea o ˈna e pahono ai i ta outou mau pure e a farii i te tauturu a vetahi ê. Eita ïa outou e moˈemoˈe.

Te imi ra anei oe i te ravea no te rave hau atu â i roto i te taviniraa e no te poro na muri i te mau taeae e tuahine? (A hiˈo i te paratarafa 7)

7. Eaha ta tatou e haapii mai i te hiˈoraa o Mauricio?

7 E ohipa faufaa mau ta Iehova i horoa ia tatou paatoa. Papu maitai, te tapao e te mauruuru ra o ˈna i te mau tutavaraa atoa ta oe e rave ra i roto i te amuiraa e te pororaa. (Sal. 110:3) E nafea te tamauraa i roto i te taviniraa e tauturu ai ia oe ia ore e moˈemoˈe? Teie te hiˈoraa o Mauricio, * te hoê taeae apî. I muri iti noa ˈˈe i te bapetizoraa, ua faarue hoê o to ˈna mau hoa piri ia Iehova. Te na ô ra Mauricio: “I to ˈna faarueraa ia Iehova, ua moˈemoˈe roa vau. Ua mǎtaˈu atoa vau i te taiva ia Iehova e i te faarue i te faanahonahoraa. Ua manaˈo atoa vau e eita hoê aˈe taata te nehenehe e taa i to ˈu huru aau.” Eaha râ tei tauturu ia Mauricio? Te na ô ra o ˈna: “Ua haa ˈtu â vau i roto i te taviniraa, ua tauturu te reira ia ˈu ia ore e haapao noa ia ˈu iho. A poro ai e te mau taeae e tuahine, ua oaoa roa vau e aita vau i moˈemoˈe faahou.” Noa ˈtu aita tatou e poro tia roa ˈtu e to tatou mau taeae e tuahine, e itoitohia tatou a poro ai e o ratou na roto i te niuniu paraparau e te rata. Eaha tei tauturu atoa ia Mauricio? Te na ô ra o ˈna: “Ua ohipa ˈtu â vau i roto i te amuiraa. Na ˈu e faaineine i te mau tumu parau ta te mau piahi e horoa i te mau putuputuraa. Maoti te reira, ua ite au e mea faufaa vau no Iehova e no vetahi ê.”

IA TOARUARU TATOU I MUA I TE MAU FIFI

8. Eaha to tatou huru a faaruru ai e rave rahi fifi?

8 I teie mau mahana hopea e faaruru iho â tatou i te fifi. (Tim. 2, 3:1) E nehenehe râ tatou e maere ia tupu taue te reira. E fifihia paha tatou i te pae moni, e parau-atoa-hia mai paha e e maˈi ino mau to tatou, aore ra, ua pohe hoê o tei herehia e tatou. I mua i tera mau tupuraa, e nehenehe tatou e toaruaru e e hepohepo roa, mai te peu iho â râ e faaruru tatou e rave rahi fifi i te hoê â taime. A haamanaˈo, te ite ra Iehova i ta outou e faaruru ra e e tauturu o ˈna ia outou ia faaoromai tamau.

9. Eaha te tahi o te mau fifi ta Ioba i faaruru?

9 A feruri na i te hiˈoraa o Ioba. E rave rahi fifi ta ˈna i faaruru i te hoê noa mahana. Ua eiâhia e ua haapohehia ta ˈna mau animara, ua taparahi-pohe-atoa-hia ta ˈna mau tavini e te mea mauiui roa ˈtu â, ua pohe ta ˈna mau tamarii. (Ioba 1:13-19) Aita i navai noa tera oto rahi, i muri iti noa ˈˈe, ua roohia o ˈna i te maˈi ino mau. (Ioba 2:7) Ua mauiui roa Ioba e ua tae roa o ˈna i te parau: “Mea faufau na ˈu to ˈu oraraa. Aita vau e hinaaro faahou ra i te ora.”​—Ioba 7:16.

Te faaite ra Iehova ia Ioba e te haapao ra o ˈna i te mau mea atoa ta ˈna i poiete, ei haapapuraa ïa ia Ioba e te here e te tâuˈa mau ra Iehova ia ˈna (A hiˈo i te paratarafa 10)

10. Mea nafea to Iehova tautururaa ia Ioba i mua i te fifi? (A hiˈo i te hohoˈa i te api matamua.)

10 No to ˈna here ia Ioba, aita roa ˈtu Iehova i faarue ia ˈna. Ua tauturu o ˈna ia Ioba ia faaoromai tamau e ia ore e taiva i mua i tera mau fifi. Ua haamanaˈo Iehova ia Ioba e e Atua î i te paari e te here o ˈna o te haapao ra i te mau mea ta ˈna i poiete. Ua faahiti atoa o ˈna i te tahi mau animara faahiahia. (Ioba 38:1, 2; 39:9, 13, 19, 27; 40:15; 41:1, 2) I muri aˈe, ua faaohipa o ˈna ia Elihu, te hoê taata apî e te haapao maitai, no te faaitoito e no te tamahanahana ia Ioba. Ua haapapu Elihu ia Ioba e haamaitai Iehova i ta ˈna mau tavini o te faaoromai tamau. Ua turai atoa Iehova ia Elihu ia horoa i te aˈoraa î i te here ia Ioba. Ua tauturu Elihu ia Ioba ia ore e haapao noa ia ˈna iho ma te haamanaˈo atu e mea nainai roa tatou ia faaauhia i te Atua poiete. (Ioba 37:14) Ua ani atoa Iehova ia Ioba ia pure no to ˈna na hoa e toru tei hara. (Ioba 42:8-10) E nafea Iehova e tauturu ai ia tatou ia faaruru i te fifi?

11. E nafea te Bibilia e tauturu mai ai i te taime fifi?

11 Eita Iehova e paraparau tia roa ˈtu ia tatou mai ta ˈna i rave no Ioba. Te faaite ra o ˈna i to ˈna manaˈo na roto i ta ˈna Parau, te Bibilia. (Roma 15:4) Te tamahanahana ra o ˈna ia tatou ma te horoa i te hoê tiaturiraa no a muri aˈe. E hiˈopoa anaˈe te tahi manaˈo mahanahana. I roto i te Bibilia, te haapapu ra Iehova e aita hoê aˈe mea te “nehenehe e faataa ê ia tatou i [to ˈna] here.” (Roma 8:38, 39) Te haapapu atoa mai ra Iehova e “tei pihai iho [o ˈna] i te feia e tiaoro ra ia ˈna.” (Sal. 145:18) Te parau mai ra Iehova e ia tiaturi tatou ia ˈna, e nehenehe tatou e faaoromai tamau e e oaoa noa ˈtu te mau fifi. (Kor. 1, 10:13; Iak. 1:2, 12) Te haapapu ra te Bibilia e no te hoê taime poto noa te mau fifi ta tatou e faaruru ra ia faaauhia i te ora mure ore e tiai ra ia tatou. (Kor. 2, 4:16-18) Te haapapu ra Iehova e haamou o ˈna i te mau tumu e mauiui ai tatou, oia atoa ia Satani e te feia ino. (Sal. 37:10) Ua mau aau anei ia oe te tahi irava Bibilia o te tamahanahana ia oe i te taime fifi?

12. Eaha ta Iehova e titau ra ia rave ia faufaahia tatou i ta ˈna Parau?

12 Te hinaaro ra Iehova ia faataa tatou i te taime i te mau mahana atoa no te haapii e no te feruri maite i nia i te Bibilia. A faaohipa ˈi i ta tatou e haapii ra, e puai atu â to tatou faaroo e e piri atu â tatou ia Iehova. Ei faahopearaa, e faaoromai tamau tatou i te fifi. Te horoa atoa ra Iehova i te varua moˈa i te feia e tiaturi ra i ta ˈna Parau. Maoti te varua moˈa e fanaˈo tatou i “te puai o te hau ê i to te taata nei” no te faaoromai tamau i te fifi.​—Kor. 2, 4:7-10.

13. E nafea te maa pae varua ta “te tavini haapao maitai e te paari” e horoa ra e tauturu ai ia tatou ia faaoromai tamau?

13 Maoti Iehova e faaineine ai “te tavini haapao maitai e te paari” i te mau vea, video e upaupa o te haapuai i to tatou faaroo e o te tauturu mai ia vai piri noa ia Iehova. (Mat. 24:45) E haafaufaa tatou i te mau mea atoa ta Iehova e horoa mai ra. Ua na ô te hoê tuahine no Marite: “I na 40 matahiti taviniraa ia Iehova, ua tamata-noa-hia to ˈu faaroo.” E rave rahi fifi ta ˈna i faaruru: Ua pohe to ˈna papa ruau i roto i te hoê ati purumu, ua pohe to ˈna na metua no te hoê maˈi ino mau e e piti taime to ˈna rooraahia i te mariri ai taata. Eaha tei tauturu ia ˈna ia faaoromai tamau? Te na ô ra o ˈna: “Ua aupuru noa Iehova ia ˈu. Ua nehenehe au e faaoromai tamau maoti noa te maa pae varua ta te tavini haapao maitai e te paari e horoa ra. Hoê â manaˈo to ˈu e to Ioba: ‘E ore au e faarue i to ˈu hapa ore e pohe noa ˈtu vau!’”​—Ioba 27:5.

E nafea tatou e tauturu ai i te mau taeae e tuahine? (A hiˈo i te paratarafa 14)

14. E nafea Iehova e faaohipa ˈi i te mau taeae e tuahine no te tauturu ia tatou i te taime ahoaho? (Tesalonia 1, 4:9)

14 Ua haapii Iehova i ta ˈna mau tavini ia here e ia tamahanahana te tahi i te tahi i te taime ahoaho. (Kor. 2, 1:3, 4; a taio i te Tesalonia 1, 4:9.) Mai ia Elihu, ua ineine te mau taeae e tuahine i te tauturu ia tatou ia vai taiva ore i mua i te fifi. (Ohi. 14:22) Teie te hiˈoraa o Diane. I te taime a roohia ˈi ta ˈna tane i te maˈi ino mau, ua tauturu rahi te mau taeae e tuahine o ta raua amuiraa ia ˈna ia itoito noa i te pae varua. Te na ô ra o ˈna: “Ua ite mau mâua i te rima puai o Iehova. Ua haere mai te mau taeae e tuahine e farerei ia mâua, ua taniuniu mai e ua tauahi atoa mai. Maoti te reira, ua itoito-roa-hia mâua. I te mea e aita vau e faahoro i te pereoo, ua haapao te mau taeae e tuahine ia tae iho â vau i te putuputuraa e i roto i te pororaa.” E haamaitairaa rahi ia riro ei mero o te hoê utuafare pae varua î i te here!

A FAAITE I TE MAURUURU NO TO IEHOVA HERE

15. No te aha tatou e papu ai e e nehenehe tatou e faaoromai tamau i te mau fifi?

15 O tatou pauroa te faaruru i te fifi. Mai ta tatou râ i ite, te fanaˈo ra tatou i te tauturu no te faaoromai tamau. Mai te hoê metua î i te here, te haapao noa ra Iehova ia tatou. Tei pihai iho o ˈna ia tatou. Ua ineine noa o ˈna i te faaroo i ta tatou mau taparuparuraa e i te tauturu ia tatou. (Isa. 43:2) E faaoromai tamau tatou i te fifi no te mea e horoa mai Iehova i te mau mea atoa i te taime e hinaaro mau ai tatou i te tauturu. Ua horoa mai o ˈna i te ô o te pure, te Bibilia, te maa pae varua e te fetii taeae.

16. Eaha te titauhia ia rave ia aupuru noa Iehova ia tatou?

16 Auê tatou i te mauruuru e te haapao noa ra to tatou Metua i te raˈi ia tatou! E nehenehe tatou e parau: “Te oaoa nei to matou aau ia ˈna.” (Sal. 33:21) E faaite tatou i to tatou mauruuru ia Iehova ma te faaohipa maitai i te mau ô atoa ta ˈna i horoa mai. E titau-atoa-hia râ ia tatou ia rave i ta tatou tuhaa. Te auraa ïa, ia tutava tatou i te faaroo ia Iehova e i te rave i te mea maitai i to ˈna aro, e tamau o ˈna i te haapao ia tatou i teie nei â e a muri noa ˈtu.​—Pet. 1, 3:12.

HIMENE 30 E Atua, Hoa, Metua oia no ˈu

^ Ua tauihia te tahi mau iˈoa.

^ E hinaaro tatou i te tauturu a Iehova no te faaoromai tamau i te mau fifi o te oraraa. I roto i teie tumu parau haapiiraa, te haapapu mai ra Iehova e te haapao ra o ˈna i ta ˈna mau tavini. Te ite atoa ra o ˈna i te mau fifi ta tatou tataitahi e faaruru ra e e tauturu iho â o ˈna ia tatou.