Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Oreroraa parau a taeae Rutherford i te tairururaa i 1919 i Cedar Point, Ohio

1919: Hoê hanere matahiti i teie nei!

1919: Hoê hanere matahiti i teie nei!

HAU atu i te maha matahiti te maoro te Tamaˈi rahi matamua i te tupuraa e ua hope te reira i 1919. I te hopea matahiti 1918, ua faaea te mau nunaa i te aro e tupu atura te hoê rururaa no te faatupu i te hau i te 18 no Tenuare 1919 i Pari. Hoê o te mau faaotiraa i ravehia i reira, o te Parau faaau ïa o Versailles. Ua tarimahia tera faaauraa i te 28 no Tiunu 1919 e na te reira i faaore i te tamaˈi a te mau nunaa tahoê i te faatereraa Heremani.

Na roto i te Parau faaau o Versailles, ua haamau-atoa-hia te hoê faanahonahoraa apî parauhia Amuitahiraa o te mau Nunaa. Ta ˈna fa, “ia ohipa amui te mau nunaa e ia tupu te hau e te ati ore na te ao atoa nei.” E rave rahi haapaoraa tei turu i teie Amuitahiraa o te mau Nunaa. No te Apooraa rahi o te mau ekalesia a te Mesia i Marite, ua riro tera faanahonahoraa ei “haapapuraa te vai ra hoê tia o ta te Atua Faatereraa arii i te fenua nei.” Ua tono tera Apooraa rahi i te tahi o to ratou mau mero no te apiti atu i te rururaa no te faatupu i te hau i Pari. Ua parau hoê o ratou, “e tauiraa rahi teie i roto i te aamu o te taata.”

E tauiraa rahi mau â, e ere râ mai ta te mau taata tei ruru i Pari i manaˈo. I 1919, ua horoa Iehova i te itoito i to ˈna nunaa no te poro atu â! Na mua râ, ua titau-atoa-hia te hoê tauiraa rahi i rotopu i te Feia haapii Bibilia.

TE HOÊ FAAOTIRAA FAUFAA

Joseph Rutherford

Ua tarenahia te rururaa matahiti no te faaapî i te mau mero faatere o te taatiraa Watch Tower Bible and Tract Society i te Mahana maa 4 no Tenuare 1919. I tera taime, ua tapeahia taeae Joseph Rutherford, tei tiaau na i te ohipa a te nunaa o Iehova, e e hitu taeae ê atu i Atlanta. E rave rahi tei uiui, ‘E titauhia anei ia mono teie mau tia tei tapeahia?’

Evander Coward

I roto i te fare tapearaa, ua haapeapea taeae Rutherford no nia i te ananahi o te faanahonahoraa a te Atua. Ua ite oia te manaˈo ra te tahi mau taeae mea maitai aˈe ia maiti i te hoê peretiteni apî. No reira, ua papai atu taeae Rutherford no te ani ia maiti ia taeae Evander Coward ma te parau e taeae hau teie e te paari e te taiva ore atoa i te Fatu. Mea rahi râ tei ani ia tiai e ono â avaˈe no te faatupu i te maitiraa. Ua mauruuru te pǔpǔ paruru o te mau tia i tapeahia i tera manaˈo. E rave rahi râ taeae tei riri!

Richard Barber

Ia au i te faatiaraa a taeae Richard Barber, ua tupu te hoê ohipa i mauruuru ai te rahiraa! I mua i te taatoaraa, ua parau te hoê taeae: “E ere au i te mea aravihi i te pae o te ture, hoê râ ohipa ta ˈu i papu no nia i te ture o te taiva ore. E faaite tatou i te taiva ore i te Atua ia rave tatou i ta ˈna e ani mai ra. E no te haapapu te tiaturi mau nei tatou i te Atua, e faatupu anaˈe i te maitiraa e e maiti faahou anaˈe ia taeae Rutherford ei peretiteni.”—Sal. 18:25.

Alexander Macmillan

I te fare tapearaa, tei pihai iho noa mai te piha o taeae Macmillan i to taeae Rutherford. I te mahana i muri noa mai i te maitiraa, ua tupaipai taeae Rutherford i nia i te papai o te piha tapearaa o taeae Macmillan e na ô ihora: “A toro mai to oe rima.” Horoa ˈtura taeae Rutherford i te hoê poroi poto, taa oioi aˈera ia taeae Macmillan e parau apî teie no nia i te maitiraa. Ua maitihia taeae Joseph Rutherford e William Van Amburgh ei mero faatere e e tamau taeae Rutherford i te amo i te tiaraa peretiteni.

UA FAATIAMÂHIA!

Ua faaineine te Feia haapii Bibilia i te hoê parau aniraa no te faatiamâ i na taeae e vaˈu i te tapearaa. Ua noaa mai i teie mau taeae e tuahine taiva ore hau atu i te 700 000 tarimaraa. I te Mahana toru 26 no Mati 1919, hou a afaihia ˈi te parau aniraa i te peretiteni no te Hau Amui no Marite, matara mai nei taeae Rutherford e na hitu taeae i rapae i te fare tapearaa.

I roto i ta ˈna parau haamauruuru i te feia atoa i farii maitai ia ˈna, ua na ô taeae Rutherford: “Ua papu ia ˈu ua riro teie tupuraa ei faaineineraa ia tatou no te tahi tau fifi atu â. . . . Aita outou i rave i teie ohipa no te faatiamâ i to outou mau taeae i te fare tapearaa. E ere hoi tera te fa mau. . . . Ua na reira râ outou no te paturu i te parau mau e e haamaitairaa rahi mau ta outou e fanaˈo.”

Te haapapu maitai ra te tupuraa o te haavaraa o teie mau taeae te aratai ra Iehova i to ˈna nunaa. Tuu-faahou-hia ˈtura teie ohipa i mua i te tiripuna. I te 14 no Me 1919, teie te faaotiraa i ravehia: “Aita te feia faahapahia i fanaˈo i te hoê haavaraa e au i te taata atoa e no tera tumu e faaorehia ˈi te faaotiraa a te tiripuna matamua.” Ua parihia te mau taeae i te rave i te ohipa ino mau, auaa râ ua faaore-roa-hia te faautuaraa a te tiripuna matamua e ua tumâ-atoa-hia te mau pariraa no nia i teie mau taeae. Ua nehenehe atura ïa taeae Rutherford e amo noa i to ˈna toroa paruru no te nunaa o Iehova i mua i te Tiripuna teitei a te Hau Amui no Marite. E rave rahi taime to ˈna na reiraraa i muri aˈe i to ˈna faatiamâraahia.

UA FAAOTI PAPU RATOU I TE PORO

Te faatia ra taeae Macmillan: “Aita matou i parahi noa a tiai atu ai i te taime e rave ai te Fatu ia matou i te raˈi. Ua titauhia ia imi matou i ta te Fatu e hinaaro mau ra ia rave matou.”

Aita râ i tia i te mau taeae ia rave faahou i te ohipa neneiraa. No te aha? A tapeahia ˈi te mau taeae, ua vavahi-roa-hia te mau mauhaa neneiraa papai. E taime hepohepo mau e ua uiui te tahi mau taeae ua oti anei te ohipa pororaa.

Te vai noa ra anei te taata o tei anaanatae i te poroi o te Faatereraa arii porohia e te Feia haapii Bibilia? No te ite i te pahonoraa, ua faaoti taeae Rutherford i te horoa i te hoê oreroraa parau no te taata atoa. Ua parau taeae Macmillan: “Eita anaˈe te taata e haere mai, e tapao faaite ïa ua oti te ohipa pororaa.”

E. Poroi i roto i te hoê vea no nia i ta taeae Rutherford oreroraa parau “Te hoê tiaturiraa no te huitaata e autâ ra” i 1919 i Los Angeles

Noa ˈtu te maˈi, ua rave taeae Rutherford i ta ˈna oreroraa parau i te Tapati 4 no Me 1919 i Los Angeles. Ta ˈna tumu parau, “Te hoê tiaturiraa no te huitaata e autâ ra.” E 3 500 taata tei faaroo i te oreroraa parau e e rave rahi tei hoˈi no te navai ore o te parahiraa. I te mahana i muri iho, 1 500 â taata tei haere mai. Ua noaa i te mau taeae te pahonoraa o ta ratou uiraa, te vai noa nei â te feia o te anaanatae i te poroi!

Ua riro te ohipa a teie mau taeae ei hiˈoraa ia tamau te mau Ite no Iehova o to tatou nei tau i te poro i te Faatereraa arii.

UA INEINE RATOU NO TE PORO ATU Â

Ua faaite Te Pare Tiairaa o te 1 no Atete 1919 (Beretane) e tupu te hoê rururaa rahi i te omuaraa o te avaˈe Tetepa i Cedar Point, Ohio. Ei taurearea haapii Bibilia no Missouri, te faatia ra Clarence Beaty: “Ua hinaaro matou pauroa e tae i tera rururaa.” Ua hau atu i te 6 000 taeae e tuahine tei putuputu, aita roa ˈtu i manaˈohia e naea tera faito! Te mea faahiahia ˈtu â, ua hau atu i te 200 taata tei bapetizohia i te hoê vahi piri atu i te roto Érié.

Api matamua o Te tau auro o te 1 no Atopa 1919 (Beretane)

I te 5 no Tetepa 1919, te paeraa o te mahana tairururaa, ua horoa taeae Rutherford i te “Oreroraa parau no te mau hoa ohipa.” Ua faaara oia e haamata te piaraa o te hoê vea apî, parauhia Te tau auro (Beretane). * E itehia i roto te mau parau apî faufaa e te mau faataaraa Bibilia o te tahi mau tupuraa.

Ua faaitoitohia te Feia haapii Bibilia atoa ia faaohipa i teie vea apî i roto i te pororaa. Teie tei papaihia i roto i te rata e faataa ra e nafea ia faanaho i te pororaa: “Ia haamanaˈo te taatoaraa o te feia bapetizohia e fanaˈoraa taa ê ia tavini [i te Atua], ia taa teie te taime no te rave i tera ohipa e ia turu i te ohipa pororaa rahi roa ˈˈe!” Mea faahiahia mau tei tupu i muri aˈe! I te avaˈe Titema, ua hau atu i te 50 000 taata tei tapao i to ratou iˈoa no te fanaˈo tamau i teie vea apî.

Te mau taeae i Brooklyn i pihai iho i te hoê pereoo tei î i te papai Te tau auro (Beretane)

A hope ai te matahiti 1919, e tauiraa rahi tei itehia i roto i te faanahonahoraa a Iehova e ua itoitohia to ˈna nunaa. E rave rahi parau tohu faufaa no nia i te tau hopea tei tupu mai te tamataraa e te tamâraa i te nunaa o te Atua tei tohuhia i roto i te Malaki 3:1-4. Ua tiamâ atoa mai te nunaa o Iehova i te faatîtîraa a “Babulonia rahi” e ua faatoroa Iesu i “te tavini haapao maitai e te paari.” * (Apo. 18:2, 4; Mat. 24:45) Ua ineine ïa te Feia haapii Bibilia no te ohipa ta Iehova e titau ra ia rave ratou.

^ Te tau auro te iˈoa matamua o taua vea ra, tei tauihia i 1937 ei Tamahanahanaraa, e i 1946 ei A ara mai na!