Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 41

A tapea i te taiva ore i te roaraa o te “ati rahi”

A tapea i te taiva ore i te roaraa o te “ati rahi”

“A here ia Iehova outou to ˈna feia taiva ore e! Te paruru ra Iehova i ta ˈna mau tavini taiva ore.”—SAL. 31:23, New World Translation.

HIMENE 129 E faaoromai tamau â tatou

HAAPOTORAA *

1-2. (a) Eaha te poroi ta te mau faatere o te ao e fatata i te faahiti? (b) Eaha te mau uiraa e titauhia ia pahono?

 A FERURI na mai te aha te huru i te taime e faahiti ai te mau faatere o te ao i te poroi o “te hau e te ati ore”! E riro paha ratou i te teoteo e ua riro mai te ao ei vahi hau e te ati ore! E hinaaro te mau nunaa ia manaˈo te taata ua roaa ia ratou te faaafaro i te mau fifi atoa! E parau haavare râ, eita hoi e roaa ia ratou ia tapea i te mau ohipa e tupu i muri iho. Ia au i te parau tohu Bibilia, “ei reira iho” ratou e haamouhia ˈi e “aita roa e hororaa no ratou.”—Tes. 1, 5:3.

2 E rave rau uiraa faufaa te hiti mai: Eaha te tupu i te roaraa o te “ati rahi”? Eaha ta Iehova e titau ia tatou ia rave i roto i tera area taime? E nafea ia faaineine ia tatou i teie nei â no te mau papu i te roaraa o te ati rahi?—Mat. 24:21.

EAHA TE TUPU I TE ROARAA O TE “ATI RAHI”?

3. Ia au i te Apokalupo 17:5, 15-18, e nafea te Atua ia haamou ia “Babulonia rahi”?

3 A taio i te Apokalupo 17:5, 15-18. E haamouhia “Babulonia rahi”! Eita roa e roaa i te mau nunaa ia tapea i te reira. No te aha? “E tuu hoi te Atua i te manaˈo i roto i to ratou aau e rave i to ˈna hinaaro.” Oia hoi, ia haamou i te taatoaraa o te mau haapaoraa hape mai te mau ekalesia e parau ra e Kerisetiano ratou. * E tuu te Atua i to ˈna manaˈo i roto i te aau o na “ahuru tara” o te “puaa taehae uteute.” Te faahohoˈa ra na tara hoê ahuru i te mau tia poritita atoa e turu ra i te “puaa taehae,” oia hoi te Nunaa Amui. (Apo. 17:3, 11-13; 18:8) Ia fariu tera mau hau poritita i nia i te taatoaraa o te mau haapaoraa hape, ua haamata ïa te ati rahi. E hitimahuta to te fenua atoa i tera tauiraa taue e te riaria mau!

4. (a) Eaha te mau tumu ta te mau nunaa e nehenehe e faahiti no te aro ia Babulonia rahi? (b) Eaha ta te mau mero o te mau haapaoraa hape e rave?

4 Aita tatou i papu eaha te turai i te mau nunaa ia aro ia Babulonia rahi. E parau paha ratou aita te mau haapaoraa e faatupu i te hau e ua tamau noa ratou i te faaô i roto i te mau ohipa poritita. Aore ra, peneiaˈe e faahapa ratou i te oraraa fanaˈo o te mau haapaoraa e te rahi o ta ratou mau faufaa. (Apo. 18:3, 7) O te mau haapaoraa hape te haamouhia, e toe mai râ te tahi o to ratou mau mero. I muri mai i tera haamouraa, e taa i teie mau mero ua haavare atu to ratou mau tia faaroo e e tamata ratou i te faataa ê mai i ta ratou haapaoraa.

5. Eaha ta Iehova e rave no nia i te ati rahi e no te aha oia e na reira ˈi?

5 Aita te Bibilia e faaite ra ehia taime te titauhia no te haamou ia Babulonia rahi. Te mea papu, e ere i te taime maoro roa. (Apo. 18:10, 21) E haapoto Iehova i “taua mau mahana ra” o te ati rahi ia ora ˈtu “te feia ta ˈna i maiti” e ia toe noa mai te haapaoraa mau. (Mar. 13:19, 20) Mai te taime e haamata ˈi te ati rahi e tae roa ˈtu i te tamaˈi ra o Aramagedo, eaha ta Iehova e titau mai ra ia rave?

A TAMAU I TE PATURU I TE HAAMORIRAA VIIVII ORE A IEHOVA

6. No te aha eita e navai ia faataa ê mai i te haapaoraa hape?

6 Mai tei hiˈopoahia i roto i to na mua ˈtu tumu parau haapiiraa, te titau ra Iehova ia faataa ê mai ta ˈna mau tavini ia Babulonia rahi. E ere râ tera anaˈe. E titau-atoa-hia ia turu ratou i te haapaoraa mau, te haamoriraa viivii ore a Iehova! E hiˈopoa anaˈe e piti ravea no te na reira.

Noa ˈtu te fifi, eiaha roa e faarue i ta tatou mau putuputuraa (A hiˈo i te paratarafa 7) *

7. (a) E nafea tatou ia paturu i ta Iehova mau ture aveia tia? (b) Ia au i te Hebera 10:24, 25, no te aha mea faufaa te mau putuputuraa, hau roa ˈtu â i teie mahana?

7 A tahi, e titauhia ia tamau i te paturu i ta Iehova mau ture aveia tia. Eita roa tatou e farii i te haerea tia ore o teie nei ao. Ei hiˈoraa, eita tatou e farii i te mau peu taotoraa tia ore, oia atoa te faaipoiporaa o te mau mahu e ta ratou mau peu atoa. (Mat. 19:4, 5; Roma 1:26, 27) A piti, e titauhia ia tamau i te amui e to tatou mau hoa Kerisetiano no te haamori ia Iehova. E na reira tatou noa ˈtu eaha te vahi, i te Piha a te Basileia anei, i te fare o te tahi Kerisetiano e ia titauhia, i te vahi omoˈe. Noa ˈtu eaha te tupuraa, eiaha roa tatou e faarue i te mau putuputuraa. E titauhia ia na reira e “ia rahi atu â a ite ai [tatou] i taua mahana ra e fatata mai ra.”—A taio i te Hebera 10:24, 25.

8. E nafea ta tatou poroi e taui ai?

8 Ia haamata te ati rahi, e taui te poroi ta tatou e faaite. I teie mahana, e poro tatou i te parau apî oaoa o te Faatereraa arii e e faariro atoa i te taata ei pǐpǐ na te Mesia. I te roaraa râ o te ati rahi, e faaite tatou i te hoê poroi teimaha e au i te ûa paari. (Apo. 16:21) E poro tatou ua fatata roa te ao a Satani i te haamouhia. I tera taime tatou e ite roa ˈi eaha mau na ta tatou e parau e te ravea ta tatou e faaohipa. Hoê â anei raveraa mai teie mahana aore ra mea taa ê? Aita tatou i ite! Te mea papu, e fanaˈoraa taa ê mau ia poro ma te itoito i ta Iehova faautuaraa!—Ezk. 2:3-5.

9. Eaha te huru o te mau nunaa i mua i ta tatou poroi, eaha râ ta tatou i papu?

9 Eita e ore e imi te mau nunaa i te ravea ia faaea roa tatou i te faaite i ta Iehova poroi faautuaraa. I tera taime, e titauhia ïa ia tamau i te tiaturi ia Iehova mai ta tatou e rave nei i teie mahana. Ua papu ia tatou e horoa mai iho â Iehova i te puai rahi no te faatupu i to ˈna hinaaro.—Mika 3:8.

A VAI INEINE NOA IA ARO GOGA I TE NUNAA O TE ATUA

10. Mai tei tohuhia i roto i te Luka 21:25-28, eaha te huru o te rahiraa i te roaraa o te ati rahi?

10 A taio i te Luka 21:25-28. I te roaraa o te ati rahi, e hitimahuta te taata i te mau ohipa arepurepu atoa e itehia na te ao. Tera te taime ahoaho roa ˈˈe i roto i te aamu o te taata, e haapeapea te rahiraa no to ratou ora. (Zeph. 1:14, 15) I te mea e eita tatou e turu i teie nei ao, e faaruru atu â te nunaa o Iehova i te mau ati e rave rau i te roaraa o te ati rahi. E ere atoa paha tatou i te mau mea rii o te oraraa nei.

11. (a) No te aha te mau nunaa e riri ai i te mau Ite no Iehova? (b) No te aha eita tatou e mǎtaˈu i te ati rahi?

11 Ia tae i te hoê taime, e riri te feia ua haamouhia ta ratou haapaoraa te tamau ra te mau Ite no Iehova i te haamori i te Atua. Eita e ore e tupu te aimârôraa rahi, oia atoa i nia i te reni natirara. E hae te mau nunaa e to ratou faatere ra o Satani te vai noa nei te haapaoraa mau. Aita i tia ia ratou ia haamou i te taatoaraa o te mau haapaoraa i nia i te fenua. I tera taime, e fariu mai ratou i nia i te nunaa o Iehova. I reira te mau nunaa e rave mai ai i te tiaraa o Goga no Magoga. * E tahoê ratou pauroa no te haamou i te nunaa o Iehova. (Ezk. 38:2, 14-16) Mea ohie ia taiâ ia ore tatou ia papu i te tupuraa o te mau mea atoa. Hoê mea râ ta tatou i papu maitai, eita tatou e mǎtaˈu i te ati rahi. E horoa mai hoi Iehova i te mau faaueraa o te faaora ia tatou. (Sal. 34:19) I tera taime, ‘e tia e e faateitei anaˈe i to tatou upoo, no te mea ua fatata to tatou faaoraraa.’ *

12. Mea nafea to “te tavini haapao maitai e te paari” faaineineraa ia tatou no te ati rahi?

12 E rave rau ravea ta “te tavini haapao maitai e te paari” i faaohipa no te faaineine ia tatou ia tapea i te taiva ore i te roaraa o te ati rahi. (Mat. 24:45) Hoê o ta ˈna mau ravea, o te mau tairururaa e toru mahana o te matahiti 2016 e tae mai i te matahiti 2018. Na roto i taua mau tairururaa ra, ua faaitoitohia tatou ia faatupu i te mau huru maitatai e titauhia a piri noa mai ai to Iehova mahana. E hiˈopoa faahou anaˈe i tera mau huru maitatai.

A FAAITE NOA I TE TAIVA ORE, TE FAAOROMAI TAMAU E TE ITOITO

A faaineine i teie nei â no te ora ˈtu i te “ati rahi” (A hiˈo i te paratarafa 13-16) *

13. E nafea ia tapea i te taiva ore ia Iehova e no te aha e titauhia ia na reira i teie nei â?

13 Te taiva ore: “Eiaha e taiva ia Iehova!” te manaˈo tumu o te tairururaa e toru mahana i 2016. Ua haapii tatou e titauhia te hoê auhoaraa piri roa e o Iehova no te ore e taiva ia ˈna. E faafatata tatou ia Iehova na roto i te pureraa ia ˈna ma te aau tae e te haapii-maite-raa i te Bibilia. I reira noa e noaa mai ai ia tatou te puai no te faaruru i te mau fifi. I te mea e ere tatou no teie nei ao, e rahi atu â te taata i te faaino e i te faaooo ia tatou. (Pet. 2, 3:3, 4) A piri noa mai ai te hopea o te ao a Satani, e tamatahia ˈtu â to tatou taiva ore i te Atua e i ta ˈna Faatereraa arii. E titauhia ïa te taiva ore i teie nei â no te mau papu i te roaraa o te ati rahi.

14. (a) Eaha te tauiraa e tupu i rotopu i te mau taeae e aratai ia tatou i nia i te fenua? (b) No te aha e titauhia te taiva ore i tera taime?

14 I te roaraa o te ati rahi, e tupu te hoê tauiraa no te mau taeae e aratai ia tatou i nia i te fenua. Ia tae i te hoê taime, e ravehia ˈtu te toea o te feia faatavaihia i te raˈi ia apiti atoa ratou i te tamaˈi ra o Aramagedo. (Mat. 24:31; Apo. 2:26, 27) Aita faahou ïa te Tino aratai i te fenua nei. E ere râ te auraa e faarue-noa-hia te nahoa rahi. Na te mau taeae faatoroahia no roto mai i te mau mamoe ê atu e aratai ia tatou. E titauhia ia faaite i te taiva ore ma te turu i teie mau taeae e ma te pee i ta ratou aratairaa no ǒ mai ia Iehova ra. I reira noa tatou e ora ˈtu ai i te ati rahi!

15. E nafea ia faatupu i te faaoromai tamau e no te aha e titauhia ia na reira i teie nei â?

15 Te faaoromai tamau: “A tamau i te faaoromai!” te manaˈo tumu o te tairururaa e toru mahana i 2017. Ua tauturu mai te reira ia faatupu i te faaoromai tamau i mua i te ati. Ua haapii tatou e noa ˈtu eaha te tupuraa, e noaa mai te faaoromai tamau ia tiaturi tatou ia Iehova. (Roma 12:12) Eiaha e haamoˈe i ta Iesu i fafau: “Te taata râ o te faaoromai tamau ra e tae noa ˈtu i te hopea, e ora ïa.” (Mat. 24:13, nota) E titauhia ïa ia tapea i te taiva ore noa ˈtu eaha te fifi. Ia faaoromai tamau tatou i teie nei â, e noaa ia tatou te hoê faaroo puai hou te ati rahi e haamata ˈi.

16. Eaha te horoa mai i te itoito e eaha te titauhia ia rave i teie nei â no te itoito atu â?

16 Te itoito: “Ia itoito outou!” te manaˈo tumu o te tairururaa e toru mahana i 2018. Ua haamanaˈohia mai eita te itoito e noaa mai ia tiaturi tatou ia tatou iho. Mai te faaoromai tamau, e noaa atoa mai te itoito ma te turui i nia ia Iehova. E nafea ia rahi atu â to tatou tiaturi ia Iehova? Na roto ïa i te taioraa i te Bibilia i te mau mahana atoa e te feruri-maite-raa i ta Iehova i rave no te faaora i to ˈna nunaa i tahito ra. (Sal. 68:20; Pet. 2, 2:9) Ia aro mai te mau nunaa i te ati rahi, e titauhia te itoito e te tiaturi ia Iehova. (Sal. 112:7, 8; Heb. 13:6) Ia na reira tatou i teie nei â, e noaa ia tatou te itoito hinaarohia ia aro Goga i te nunaa o Iehova. *

A TIATONU I NIA I TO OUTOU FAAORARAA!

Fatata Iesu e ta ˈna nuu i te raˈi i te haamou i te mau enemi o te Atua i te tamaˈi ra o Aramagedo! (A hiˈo i te paratarafa 17)

17. No te aha eita tatou e mǎtaˈu i te tamaˈi ra o Aramagedo? (A hiˈo i te hohoˈa i te api matamua.)

17 Mai tei hiˈopoahia i roto i to na mua ˈtu tumu parau haapiiraa, e rave rahi o tatou tei fanauhia i te roaraa o te anotau hopea. Te tiaturi nei tatou e na roto atu tatou i te ati rahi! E mou roa te faanahoraa o teie nei ao i te tamaˈi ra o Aramagedo. E mǎtaˈu anei tatou? Eita, na Iehova hoi tera tamaˈi. (Mas. 1:33; Ezk. 38:18-20; Zek. 14:3) Ia horoa Iehova i te faaueraa, e aratai Iesu Mesia i te nuu a te Atua, te feia faatavaihia tei faatiahia mai i te raˈi e te mau muriadi melahi. E tahoê ratou paatoa no te aro ia Satani, ta ˈna mau demoni e i ta ˈna mau nuu i nia i te fenua.—Dan. 12:1; Apo. 6:2; 17:14.

18. (a) Eaha te parau papu ta Iehova i horoa mai? (b) E nafea to tatou hau e topa roa ˈi i te Apokalupo 7:9, 13-17?

18 Teie te parau papu ta Iehova i horoa mai: “Te mauhaa ra no oe i hamanihia ˈi ra, e ore ïa e tupu.” (Isa. 54:17) E na roto atu te “nahoa rahi” o te mau tavini taiva ore a Iehova i te ati rahi! E tamau ratou i te pûpû ia Iehova i te hoê taviniraa moˈa. (A taio i te Apokalupo 7:9, 13-17.) Auê te mahanahana e! E topa roa to tatou hau i te ite “te paruru ra Iehova i ta ˈna mau tavini taiva ore.” (Sal. 31:23, NWT) E oaoa roa te feia atoa o te here e te arue ra i te Atua ia haamoˈa-roa-hia te iˈoa o Iehova!—Ezk. 38:23.

19. Eaha te haamaitairaa faahiahia e tiai maira ia tatou?

19 A feruri na e nafea tatou ia taio i te Timoteo 2, 3:2-5 i roto i te hoê ao aita faahou o Satani! (A hiˈo i te tumu parau “ Te huru o te taata i roto i te ao apî.”) Teie ta taeae George Gangas * tei tavini na ei mero o te Tino aratai i parau: “Auê te au ia ora i roto i te hoê ao e taeae aore ra e tuahine te taatoaraa! Fatata outou i te fanaˈo i te haamaitairaa ia ora i roto i te hoê faanahoraa apî! E Atua mure ore Iehova, area tatou e ora noa ïa e a muri noa ˈtu!” Auê haamaitairaa faahiahia, e ere anei?

HIMENE 122 Ia mau papu, eiaha e aueue!

^ Ua ite tatou fatata roa te huitaata atoa i te faaruru i “te hoê ati rahi.” Eaha te tiai maira i te mau tavini o Iehova? Eaha ta Iehova e titau ia tatou ia rave i te roaraa o te ati rahi? Eaha te mau huru maitatai e titauhia ia faatupu i teie nei â no te mau papu i te roaraa o te ati rahi? E hiˈopoa mai tatou i te pahonoraa o teie mau uiraa.

^ NO TE TAA MAITAI ATU Â: Te mau ekalesia e parau ra e Kerisetiano ratou, o te mau pǔpǔ faaroo ïa e faahua Kerisetiano ia ratou o te ore e haapii i te taata ia haamori ia Iehova e ia pee i ta ˈna mau ture aveia tia.

^ NO TE TAA MAITAI ATU Â: Goga no Magoga, haapoto-noa-atoa-hia Goga, o te mau nunaa ïa o te tahoê no te aro i te haamoriraa mau i te pae hopea o te ati rahi.

^ No te ite atu â i te mau ohipa e aratai i te tamaˈi ra o Aramagedo, a hiˈo i te pene 21 o te buka Te faatere nei te Basileia o te Atua! A hiˈo i Te Pare Tiairaa 15 no Tiurai 2015 api 9-15 no te hiˈopoa ˈtu â i te aroraa a Goga no Magoga e e nafea Iehova ia paruru i to ˈna nunaa i Aramagedo.

^ I 2019, “Eita roa te here e mure!” te manaˈo tumu o te tairururaa e toru mahana. E haapapu mai te reira eita tatou e roohia i te ati ia faaea noa tatou i raro aˈe i te parururaa î i te here a Iehova.—Kor. 1, 13:8.

^ A hiˈo i te tumu parau ‘E apee ta ˈna mau ohipa ia ˈna’ i roto i Te Pare Tiairaa 1 no Titema 1994.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: I te roaraa o te ati rahi, te putuputu ra te hoê pǔpǔ taeae e tuahine i roto i te hoê uru raau

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: E na roto atu te “nahoa rahi” oaoa o te mau tavini taiva ore a Iehova i te ati rahi!