Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Joseph Rutherford e te tahi atu mau taeae a tere ai i Europa

1920: Hoê hanere matahiti i teie nei!

1920: Hoê hanere matahiti i teie nei!

I TE omuaraa o te matahiti 1920, ua itoitohia te nunaa o Iehova no te ohipa e tiai mai ra ia ratou. Teie te irava tei maitihia no te matahiti 1920, “O to ˈu ïa etaeta e o ta ˈu ïa himene o Iehova.”—Sal. 118:14.

Na Iehova i faaitoito i te feia poro o tera mau matahiti. Ua maraa te numera o te mau pionie, na mua ˈˈe e 225 ratou e i te matahiti 1920, e 350 ïa! Te mea faahiahia, ua hau atu i te 8 000 feia poro tei faahoˈi i ta ratou tapura ohipa i te pu rahi. Ua haamaitai rahi mau Iehova ia ratou!

E FEIA PORO ITOITO MAU!

I te 21 no Mati 1920, ua horoa Joseph Rutherford, o te aratai ra i tera taime i te Feia haapii Bibilia, i te oreroraa parau “E ore roa te mau mirioni taata e ora ra i teie nei e pohe!” Aita ratou i vaiiho i te tahi noa ˈˈe mea ia tapea ia ratou ia titau manihini i te taata ia haere mai e faaroo i tera oreroraa parau. Ua tarahu ratou hoê o te mau vahi hautiraa teata rahi roa ˈˈe i te oire o New York e ua opere atoa 320 000 titau-manihini-raa.

Parau faaite i roto i te vea no te oreroraa parau “E ore roa te mau mirioni taata e ora ra i teie nei e pohe!”

Mea rahi te taata tei farii i te titau-manihini-raa. Ua î roa te fare hautiraa teata, ua hau atu i te 5 000 taata tei fariihia ia tomo e e 7 000 tei ore i ô mai. I roto i Te Pare Tiairaa, ua parauhia e “hoê tera o te mau rururaa rahi roa ˈˈe i faatupuhia e te Feia Haapii Bibilia Nunaa rau.”

Matauhia ˈtura te Feia haapii Bibilia mai te feia o te faaite i te poroi “E ore roa te mau mirioni taata e ora ra i teie nei e pohe!” I tera tau, aita â ratou i taa ˈtu ra e titauhia ia poro haere atu â i te Faatereraa arii. E feia poro itoito mau râ ratou! Te na ô ra Ida Olmstead tei haamata i te apiti i te mau putuputuraa i te matahiti 1902: “Ua ite matou e haamaitairaa rahi te tiai mai ra i te huitaata atoa e aita matou i tapea noa i tera parau apî oaoa na matou, ua faaite râ i te feia atoa ta matou i farerei i roto i te taviniraa.”

TA RATOU IHO VAHI NENEIRAA

Ia opere-maite-hia te maa pae varua, ua faaoti te mau taeae i te Betela na ratou iho e nenei i te tahi mau papai. Ua hoo mai ratou i te matini e ua vaiiho i te reira i roto i te hoê fare tahua ta ratou i tarahu i te aroâ 35 Myrtle Avenue i Brooklyn, New York, e ere i te mea atea roa i te Betela.

Teie ta Walter Kessler i faahiti no nia i ta raua Leo Pelle taviniraa i te Betela i te avaˈe Tenuare o te matahiti 1920: “I to mâua taeraa ˈtu, ua hiˈo mai te taeae haapao i te neneiraa ia mâua e na ô maira: ‘Hoê hora e te afa te toe ra ia orua na mua ˈˈe i te taime tamaaraa.’ Ua tono o ˈna ia mâua no te amo i te mau afata buka i te tahua i raro roa.”

Te faatia ra Leo i te ohipa i tupu i te mahana i muri iho: “Na mâua e tamâ na i te mau pǎpai o te tahua i raro roa o te fare. O te ohipa repo roa ˈˈe ta ˈu i rave aˈenei! Na Iehova râ tera ohipa, e hoona iho â ïa te taime!”

Te matini tei nenei na i Te Pare Tiairaa

I roto noa tau hebedoma, ua oti Te Pare Tiairaa i te neneihia e te mau rima tauturu itoito mau. Ua neneihia 60 000 vea o Te Pare Tiairaa o te 1 no Fepuare 1920 i te tahua matamua. Ua pii te mau taeae i te matini o te tahua i raro roa i te iˈoa, Te Pahi tamaˈi! Mai te 14 no Eperera 1920, ua haamatahia te neneiraa o te vea Te tau auro (Beretane). Ua haamaitai mau Iehova i te tutavaraa a teie mau rima tauturu.

“Na Iehova râ tera ohipa, e hoona iho â ïa te taime!”

“IA FAAEA HAU NOA TATOU”

Ua oaoa te nunaa haapao maitai o Iehova i te rave faahou i te ohipa e i te amuimui i to ratou mau hoa Kerisetiano. Ua faarue râ vetahi Feia haapii Bibilia i te faanahonahoraa a tupu ai te hoê tau fifi mai 1917 tae atu i 1919. Eaha tei ravehia no te faaitoito i te mau tavini haapao maitai a Iehova?

Ua piahia te tumu parau “Ia faaea hau noa tatou” i roto i Te Pare Tiairaa o te 1 no Eperera 1920. Teie te faaitoitoraa i horoahia: “Ua papu . . . ia matou ua ineine te feia atoa tei ia ratou te manaˈo o te Fatu . . . i te haamoˈe i te mau ohipa i tupu . . . no te faaea hau noa e no te ohipa amui e te nunaa o te Atua.”

Mea rahi tei faaitoitohia i teie mau parau mahanahana mau. Teie ta te hoê taeae e ta ˈna vahine faaipoipo i papai: “Ua taa ia mâua ua hape mâua i te oreraa e apiti i te ohipa [pororaa] i te mau matahiti i mairi. . . . I teie nei, ua faaoti papu mâua i te tamau i te poro.” Mea rahi te ohipa e tiai mai ra i teie feia poro!

TE OPERERAA O TE “ZG”

I te 21 no Tiunu 1920, ua haamata te Feia haapii Bibilia i te hoê opereraa taa ê o te “ZG,” te hoê buka nainai o te papai Ua tupu te parau aro (Beretane). * E rave rahi o teie mau buka nainai tei haapuehia a opanihia ˈi te buka rahi i 1918.

Ua anihia i te feia poro atoa, eiaha noa i te mau pionie, ia apiti i teie opereraa taa ê. Te faatia ra Edmund Hooper a tahi ra e rave rahi o ratou e poro ai i tera e tera fare. Te na ô ra oia: “E titauhia i te mau taata atoa tei pûpû ia ratou i te Atua [e tei bapetizohia] i roto i te mau amuiraa atoa ia apiti i te opereraa ma te oaoa. Teie tei parauhia no te faaitoito i te feia poro: ‘Aita ˈtu ohipa faufaa maori râ te opereraa i te buka ZG!’ . . . Ua haamata matou i te taa maitai atu â i te titauhia ia matou ia rave.”

UA FAANAHO-FAAHOU-HIA TE OHIPA I EUROPA

I te Tamaˈi rahi matamua, mea fifi roa ia faatae i te mau aratairaa i te Feia haapii Bibilia o te tahi atu mau fenua. No reira, ua hinaaro te taeae Rutherford e faaitoito i te mau taeae atoa e e faanaho faahou i te ohipa pororaa. I te 12 no Atete 1920, ua tere o ˈna e e maha taeae i Beretane e i te tahi atu mau fenua.

Taeae Rutherford i Aiphiti

A tere ai Rutherford i Beretane, ua faatupu te Feia haapii Bibilia e toru tairururaa e 12 putuputuraa no te taata atoa. Ua taiohia e 50 000 taata tei tae mai. Teie tei faatiahia i roto i Te Pare Tiairaa: “Ua itoitohia te mau taeae atoa, ua hoê atu â ratou i roto i te here e i te taviniraa e e rave rahi tei oaoa atoa.” I Pari, ua horoa faahou te taeae Rutherford i te oreroraa parau “E ore roa te mau mirioni taata e ora ra i teie nei e pohe!” Ua î roa te piha rururaa e e 300 taata tei hinaaro e ite atu â.

Parau faaite no te oreroraa parau i horoahia i te piha Royal Albert i Lonedona

I te mau hebedoma i muri aˈe, ua tere te tahi mau taeae i Ateno, i Le Caire e i Ierusalema. No te atuatu i te hiaai o te feia no ǒ no nia i te Bibilia, ua faanaho te taeae Rutherford ia haponohia te mau papai i te hoê oire piri atu ia Ierusalema o Ramallah te iˈoa. I muri iho, ua hoˈi oia i Europa e ua haamau i te amaa o Europa no Ropu e ua faanaho atoa ia neneihia te mau papai i reira.

FAAITERAA I TE MAU OHIPA TIA ORE

I Tetepa 1920, ua pia te Feia haapii Bibilia i Te tau auro No 27 (Beretane) o te faaite ra i te hamani-ino-raa ta ratou i faaruru i te roaraa o te matahiti 1918. Ua tere te Pahi tamaˈi, ta ratou ïa matini neneiraa, i te po e te ao e ua neneihia hau atu i te 4 000 000 o tera vea.

Hohoˈa a te mau mutoi no Emma Martin

Ua ite te feia i taio i tera vea i te tupuraa ta Emma Martin i faaruru. E pionie tera tuahine i te tuhaa fenua o San Bernardino i Kalifonia. I te 17 no Mati 1918, ua apiti oia e te taeae Hamm, Sonnenburg e Stevens i te hoê putuputuraa a te Feia haapii Bibilia.

Aita te tahi taata i haere mai no te haapii i te Bibilia, ua na ô râ oia: “Ua apiti au i tera putuputuraa . . . na nia i te faaueraa a te auvaha ture. Ua tonohia vau no te imi i te mau haapapuraa o te mau pariraa [i faahitihia no te Feia haapii Bibilia].” Ua noaa te mea ta ˈna i imi, oia hoi te buka Ua tupu te parau aro. Tau mahana i muri iho, ua tapeahia te tuahine Martin e na taeae e toru. Ua parihia ratou i te ofatiraa i te ture ma te opere i te hoê buka opanihia.

Ua faahapahia tuahine Martin e na taeae e toru, e faautuahia ˈtura ratou e toru matahiti fare tapearaa. I te 17 no Me 1920, ua hope te taime i horoahia no te horo faahou i mua i te ture e haamata ˈtura ta ratou tau tapearaa. Fatata râ te hoê tauiraa i te tupu!

I te 20 no Tiunu 1920, i te tairururaa i San Francisco, ua faatia taeae Rutherford i te tupuraa ta ratou i faaruru. Ua peapea roa te taatoaraa i te ohipa i ravehia i nia i teie mau Kerisetiano e faaoti atura ratou i te hapono i te hoê poroi i te peretiteni o te hau Marite. Teie ta ratou i papai: “No matou, e ere i te mea tano te ohipa i ravehia i nia ia Emma Martin. . . . Ua faaohipa te feia mana i to ratou tiaraa . . . no te hoê opuaraa ino . . . ia parihia Emma Martin i mua i te ture e ia tapeahia o ˈna. Te parau nei matou . . . mea ino roa te ohipa i ravehia.”

I te mahana i muri iho, ua faaore oioi te peretiteni Woodrow Wilson i te utua a tuahine Martin e oia atoa ta taeae Hamm, Sonnenburg e Stevens. Ua matara mai ratou i te fare tapearaa.

I te pae hopea o te matahiti 1920, mea rahi te ohipa e oaoa ˈi te Feia haapii Bibilia. Ua rahi noa ˈtu â te ohipa i te pu rahi e oia atoa te feia poro tei faaite ma te itoito o te Faatereraa arii a te Atua anaˈe te faatitiaifaro i te mau fifi atoa. (Mat. 24:14) Ua riro te matahiti 1921 ei matahiti no te poro rahi atu â i te Faatereraa arii!

^ O te papai Ua tupu te parau aro te hitu o te buka Haapiiraa o te mau Papai (Beretane). Ua neneihia te buka nainai “ZG” i te hoê â taime e Te Pare Tiairaa o te 1 no Mati 1918. E tuati te reta “Z” i Te Pare Tiairaa a Ziona (Beretane) e te “G” i te hitu ïa o te reta o te piapa Beretane no te mea o te hitu teie o te buka Haapiiraa o te mau Papai.