Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 44

E faaoti anei ta outou tamarii e tavini ia Iehova?

E faaoti anei ta outou tamarii e tavini ia Iehova?

“A rahi mai ai Iesu, rahi atoa ˈtura to ˈna paari e to te Atua e te taata farii-maitai-raa ia ˈna.”—LUKA 2:52.

HIMENE 134 E ô te tamarii no ǒ mai i te Atua

HAAPOTORAA *

1. Eaha te faaotiraa maitai roa ˈˈe ta te taata e rave?

 MEA faufaa te faaotiraa ta te mau metua e rave. E ere anaˈe te reira i te mea maitai, e nehenehe ta ratou tamarii e fifihia. Mea maitai anaˈe râ te faaotiraa, e nehenehe te reira e tauturu i te tamarii ia fanaˈo i te hoê oraraa oaoa e te mauruuru. Mea titau-atoa-hia râ ia rave te tamarii i te faaotiraa maitai. E te faaotiraa maitai roa ˈˈe ta te taata e rave, o te taviniraa ïa i to tatou Metua î i te here o Iehova!—Sal. 73:28.

2. Eaha te mau faaotiraa maitai ta Iesu e to ˈna na metua i rave?

2 Ua faaoti papu to Iesu na metua i te tauturu i ta raua tamarii ia tavini ia Iehova e ua faaite te mau faaotiraa ta raua i rave, tera te mea faufaa roa ˈˈe no raua. (Luka 2:40, 41, 52) Ua rave atoa Iesu i te mau faaotiraa maitai tei tauturu ia ˈna ia faatupu i to Iehova hinaaro. (Mat. 4:1-10) A paari mai ai, ua riro Iesu ei taata maitai, itoito e te taiva ore, o te huru tamarii iho â ïa e haapeu e e oaoa ˈi te metua e mǎtaˈu ra i te Atua.

3. Eaha te mau uiraa ta tatou e hiˈopoa i roto i teie haapiiraa?

3 Teie te mau uiraa ta tatou e hiˈopoa i roto i teie haapiiraa: Eaha te mau faaotiraa paari ta Iehova i rave no te maitai o Iesu? Eaha ta te mau metua e haapii mai i te mau faaotiraa ta Iosepha raua Maria i rave? E eaha ta te feia apî e haapii mai i te mau faaotiraa a Iesu?

A HAAPII MAI I TE HIˈORAA O IEHOVA

4. Eaha te tahi faaotiraa paari ta Iehova i rave no te maitai o ta ˈna Tamaiti?

4 Ua maiti Iehova i te metua maitai roa no Iesu. (Mat. 1:18-23; Luka 1:26-38) Ua faaite te mau parau putapû mau a Maria tei papaihia i roto i te Bibilia i to ˈna here rahi ia Iehova e to ˈna hinaaro i ta ˈna Parau. (Luka 1:46-55) Ma te auraro i ta Iehova mau aratairaa, ua haapapu Iosepha i to ˈna mǎtaˈu e here i te Atua.—Mat. 1:24.

5-6. Eaha ta Iehova i vaiiho ia faaruru ta ˈna Tamaiti?

5 A tapao na aita Iehova i maiti i te feia taoˈa no te riro ei metua no Iesu. Ua itehia te veve o Iosepha raua Maria na nia i te tusia ta raua i pûpû i muri aˈe to Iesu fanauraa. (Luka 2:24) Ua rave paha Iosepha i ta ˈna ohipa tamuta i roto i te tahi fare nainai piri atu i to ˈna nohoraa i Nazareta. E oraraa haihai aˈena to raua Maria, ua hau roa ˈtu â râ a fanau mai ai ta raua e hitu tamarii.—Mat. 13:55, 56.

6 Ua paruru Iehova ia Iesu i te tahi mau tupuraa atâta, i te tahi râ mau taime ua vaiiho oia ia faaruru Iesu i te fifi. (Mat. 2:13-15) Ei hiˈoraa, ua titauhia ia ora Iesu e te tahi mau mero utuafare tei ore i faatupu i te faaroo ia ˈna. A feruri na ïa i to Iesu huru a ore ai ratou i farii oioi o ˈna te Mesia. (Mar. 3:21; Ioa. 7:5) Ua ite atoa Iesu i te oto a pohe ai to ˈna papa faaamu ra o Iosepha. Ei tamaiti matahiapo, ua titauhia ia mono Iesu ia Iosepha i roto i ta ˈna ohipa tamuta. (Mar. 6:3) A paari rii mai ai, ua haapii Iesu e nafea ia aupuru i te tahi atu mau mero o to ˈna utuafare. Ua ohipa rahi atoa oia no te faatamaa ia ratou, ua ite Iesu eaha te auraa ia rohirohi i te hopearaa o te mahana.

E te mau metua, a haapii i ta outou tamarii ia imi i te mau aˈoraa Bibilia o te tauturu atu ia faaruru i te mau fifi o te oraraa (A hiˈo i te paratarafa 7) *

7. (1) Eaha te mau uiraa o te tauturu i te feia faaipoipo e opua ra e fanau i te tamarii? (2) E nafea te Maseli 2:1-6 e tauturu ai i te metua ia haapii i ta ratou tamarii?

7 E te feia faaipoipo, te opua ra anei outou e fanau i te tamarii? Mai te peu e e, a ui ia outou iho: ‘E taata haehaa anei mâua o te here ra ia Iehova e o te hinaaro ra i ta ˈna Parau? E maiti anei Iehova ia mâua no te aupuru i te hoê aiû iti?’ (Sal. 127:3, 4) E mai te peu e metua ê na outou, mea maitai ia ui ia outou iho: ‘Te haapii ra anei au i ta ˈu tamarii i te faufaaraa ia rave i te ohipa? (Koh. 3:12, 13) Te rave ra anei au i ta ˈu tuhaa no te paruru i ta ˈu tamarii i te mau tupuraa atâta i roto i teie nei ao? (Mas. 22:3)’ Eita iho â outou e nehenehe e paruru ia ratou i te mau fifi atoa! Tera râ, e tia ia outou ia haapii ia ratou ia imi i te mau aˈoraa Bibilia o te tauturu atu ia faaruru i te mau fifi o te oraraa. (A taio i te Maseli 2:1-6.) Ia faaea te hoê mero utuafare i te tavini ia Iehova, a faaohipa i te Bibilia no te faataa i ta outou tamarii i te faufaaraa ia ore e taiva ia Iehova. (Sal. 31:23) Aore ra ia pohe te hoê taata tei herehia, a faaite atu i te mau irava Bibilia o te tauturu ia ratou ia faaoromai e ia vai hau noa.—Kor. 2, 1:3, 4; Tim. 2, 3:16.

A HAAPII MAI I TE HIˈORAA O IOSEPHA RAUA MARIA

8. Ia au i te Deuteronomi 6:6, 7, eaha tei titauhia ia Iosepha raua Maria ia rave?

8 Ua tauturu Iosepha raua Maria ia Iesu ia riro ei taata fariihia e Iehova. Mea nafea? Ua haapao raua i te mau faaueraa ta Iehova i horoa i te mau metua. (A taio i te Deuteronomi 6:6, 7.) Mea here roa na Iosepha raua Maria ia Iehova e aita ˈtu mea faufaa no raua maori râ te tautururaa i ta raua tamarii ia here atoa ia ˈNa.

9. Eaha te mau faaotiraa faufaa ta Iosepha raua Maria i rave?

9 Ua tamau Iosepha raua Maria i te haamori ia Iehova e ta raua mau tamarii. Eita e ore, e haere na ratou i te sunago i te mau hebedoma atoa i Nazareta, e i te mau matahiti atoa, i te oroa Pasa ïa i Ierusalema. (Luka 2:41; 4:16) I to ratou mau tere no te haere i Ierusalema, ua faatia paha raua ia Iesu e i to ˈna mau taeae e tuahine i te aamu o te nunaa o Iehova a ratere noa ˈi ratou na te mau vahi faahitihia i roto i te Bibilia. No te rahi o ta raua tamarii, e ere paha i te mea ohie no Iosepha raua Maria ia haamori tamau ia Iehova. Tera râ ta raua i faaoti i te tuu i te parahiraa matamua e ua tauturu mau te reira i to raua utuafare ia piri noa ia Iehova.

10. Eaha te haapiiraa ta te mau metua e huti mai i te hiˈoraa o Iosepha raua Maria?

10 Eaha te haapiiraa ta te mau metua e huti mai i te hiˈoraa o Iosepha raua Maria? Mea faufaa roa ia ite te tamarii na roto i ta outou parau e ohipa te here ra outou ia Iehova. Te ohipa maitai roa ˈˈe ta outou e nehenehe e rave, o te tautururaa ïa i ta outou tamarii ia here ia Iehova. E te peu maitai roa ˈˈe ta outou e nehenehe e haapii atu, o te tamauraa ïa i te haapii i te Bibilia, i te pure, i te apiti i te mau putuputuraa e i te haamori i te Atua anaˈe. (Tim. 1, 6:6) E horoa iho â outou i te mau mea hinaarohia e ta outou tamarii. (Tim. 1, 5:8) A haamanaˈo râ, na te auhoaraa piri e o Iehova e tauturu ia ratou ia ora ˈtu i te haamouraa o teie ao e ia tomo i roto i te ao apî, e ere râ na te faufaa e te moni. *Ezk. 7:19; Tim. 1, 4:8.

Mea oaoa mau ia ite e rave rahi metua Kerisetiano ia rave i te faaotiraa paari no te maitai o to ratou utuafare! (A hiˈo i te paratarafa 11) *

11. (1) E nafea te Timoteo 1, 6:17-19 e tauturu ai i te mau metua ia rave i te faaotiraa paari no te maitai o ta ratou tamarii? (2) Eaha te mau fa ta to outou utuafare e nehenehe e tapi e eaha te mau haamaitairaa ta outou e fanaˈo? (A hiˈo i te tumu parau “ Eaha te mau fa ta to outou utuafare e nehenehe e tapi?”)

11 Mea oaoa mau ia ite e rave rahi metua Kerisetiano ia rave i te faaotiraa paari no te maitai o to ratou utuafare! Te tamau ra ratou i te haamori ia Iehova e ta ratou tamarii. Te apiti amui ra ratou i te putuputuraa, i te tairururaa e i roto i te taviniraa. Ua nehenehe atoa te tahi mau utuafare e poro i roto i te tuhaa fenua mea varavara i te porohia. E haere vetahi e mataitai i te Betela aore ra e ohipa i roto i te hoê paturaa a te faanahonahoraa a Iehova. E titauhia te haapaeraa no te rave i teie mau ohipa e e faaruru paha ratou i te tahi mau fifi. E hoona râ to ratou taime, e piri roa ˈtu â hoi ratou ia Iehova! (A taio i te Timoteo 1, 6:17-19.) Pinepine te mau tamarii o tei paari i roto i te utuafare mai tera te huru i te tamau i te rave i tei haapiihia ia ratou e aita roa ratou i tatarahapa i te faarooraa i to ratou metua! *Mas. 10:22.

A HAAPII MAI I TE HIˈORAA O IESU

12. Eaha tei titauhia ia Iesu ia rave a paari mai ai?

12 Ua rave noa to Iesu Metua i te raˈi i te faaotiraa paari e ua na reira atoa Iosepha raua Maria, to ˈna na metua i nia i te fenua. A paari mai ai râ Iesu, ua rave oia i ta ˈna iho mau faaotiraa. (Gal. 6:5) Mai ia tatou, e tiamâraa to Iesu ia maiti. Ua nehenehe o ˈna e haapao i to ˈna hinaaro na mua roa, aita râ, ua maiti oia i te rave i te mau mea e mauruuru ai Iehova. (Ioa. 8:29) Eaha te haapiiraa no te feia apî i teie mahana?

E te feia apî, eiaha e faaroo ore i to outou na metua! (A hiˈo i te paratarafa 13) *

13. Eaha te faaotiraa faufaa ta Iesu i rave i to ˈna apîraa?

13 I to ˈna apîraa iho â, ua faaoti Iesu i te auraro noa i to ˈna na metua. Aita oia i faaroo ore noa ˈˈe ma te manaˈo mea ite aˈe o ˈna ia raua, ua “auraro noa ˈtura” râ ia raua. (Luka 2:51) Ei tamaiti matahiapo, ua haapao maite oia i te mau ohipa atoa i tuuhia i roto i to ˈna rima. Ua faaitoito oia i te haapii i pihai iho i to ˈna papa faaamu i te toroa tamuta ia riro ei imiraa moni na ˈna no te faatamaa i te utuafare.

14. Eaha te faaite ra e taata Iesu o tei haapii maite i te Parau a te Atua?

14 Eita e ore ua faatia Iosepha raua Maria ia Iesu i te semeio ta te Atua i faatupu ia fanauhia mai o ˈna ei taata, oia atoa râ i ta te mau melahi i parau no nia ia ˈna. (Luka 2:8-19, 25-38) Aita Iesu i farii noa i tei parauhia ˈtu, ua hiˈopoa atoa râ i ta te mau Papai e faahiti ra no nia ia ˈna. Eaha te faaite ra e taata Iesu o tei haapii maite i te Parau a te Atua? E tamarii noa â oia a maere ai te mau orometua i Ierusalema i “to ˈna maramarama e ta ˈna mau pahonoraa.” (Luka 2:46, 47) I te 12raa o to ˈna matahiti, ua papu ê na ia Iesu o Iehova to ˈna Metua.—Luka 2:42, 43, 49.

15. Eaha te haapapu ra ua faaoti Iesu i te rave i te hinaaro o Iehova?

15 I to Iesu iteraa i ta ˈna tuhaa i roto i te opuaraa a Iehova, ua farii oia i te reira. (Ioa. 6:38) Ua ite oia e au-ore-hia o ˈna e te taata e rave rahi e peneiaˈe ua haapeapea oia no te reira. Noa ˈtu râ, ua faaoti oia i te auraro ia Iehova. I to ˈna bapetizoraahia i te matahiti 29, o te raveraa i te hinaaro o Iehova te mea faufaa roa ˈˈe no Iesu. (Heb. 10:5-7) A mauiui noa ˈi i nia i te pou, aita roa ˈtu Iesu i otohe, ua rave hope roa râ i te hinaaro o to ˈna Metua.—Ioa. 19:30.

16. Eaha te tahi haapiiraa ta te mau tamarii e huti mai i te hiˈoraa o Iesu?

16 A auraro i to outou na metua. Mai ia Iosepha raua Maria, mea tia ore to outou na metua. Tera râ, ua ani Iehova ia raua ia paruru, ia haapii e ia aratai ia outou. Ia faaroo outou i ta raua mau aˈoraa ma te faatura atoa i to raua tiaraa, e “maitai noa” outou.—Eph. 6:1-4.

17. Ia au i te Iosua 24:15, eaha te faaotiraa e titauhia i te feia apî ia rave?

17 A maiti o vai ta outou e haamori. Mea faufaa ia papu ia outou o vai Iehova, eaha ta ˈna opuaraa e eaha atoa ta ˈna e titau ra. (Roma 12:2) I reira noa outou e nehenehe ai e rave i te faaotiraa faufaa roa ˈˈe o to outou oraraa, e haamori ïa ia Iehova. (A taio i te Iosua 24:15; Koh. 12:1) Ia tamau outou i te taio e i te haapii i te Bibilia, e rahi noa ˈtu â to outou here ia Iehova e e puai atu â to outou faaroo.

18. Eaha te tahi faaotiraa e titauhia i te feia apî ia rave e eaha te haamaitairaa ta ratou e fanaˈo?

18 A faaoti i te rave na mua i te hinaaro o Iehova. Te haapii ra te ao a Satani e oaoa te taata ia faatupu na mua ratou i to ratou iho hinaaro. Mea hape râ, te feia atoa hoi e titau i te taoˈa rahi, e roohia ïa i “te mauiui e rave rahi.” (Tim. 1, 6:9, 10) Ia faaroo râ outou ia Iehova a faaoti atu ai i te rave na mua i to ˈna hinaaro, i reira outou e oaoa e e “manuïa roa ˈi.”—Ios. 1:8.

EAHA TA OUTOU E FAAOTI I TE RAVE?

19. Eaha te titauhia i te mau metua ia haamanaˈo?

19 E te mau metua, a rave i te maraa ia outou no te tauturu i ta outou tamarii ia tavini ia Iehova. A tiaturi ia Iehova, na ˈna e tauturu ia outou ia rave i te faaotiraa paari. (Mas. 3:5, 6) A haamanaˈo e haafaufaa te tamarii i ta outou e rave, eiaha noa râ i ta outou e parau. No reira, a rave i te mau faaotiraa o te tauturu i ta outou tamarii ia riro ei taata fariihia e te Atua.

20. Eaha te mau haamaitairaa ta te feia apî e fanaˈo ia maiti ratou i te tavini ia Iehova?

20 E te feia apî, e nehenehe to outou na metua e tauturu ia outou ia rave i te faaotiraa paari. Na outou iho râ e maiti i te rave i te hinaaro o te Atua. No reira, a pee i te hiˈoraa o Iesu e a maiti i te tavini i to outou Metua i te raˈi. Ia na reira outou, e mauruuru e e oaoa outou i to outou oraraa i teie nei â e a muri aˈe atoa!—Tim. 1, 4:16.

HIMENE 133 Haamori ia Iehova i te apîraa

^ E hinaaro te mau metua Kerisetiano ia oaoa e ia riro ta ratou tamarii ei tavini na Iehova a paari mai ai. Eaha ïa ta te mau metua e nehenehe e rave no te tauturu i ta ratou tamarii? Eaha te faaotiraa e titauhia i te feia apî ia rave no te oaoa noa? E pahonohia tera nau uiraa i roto i teie haapiiraa.

^ A hiˈo i te paratarafa 17-18 i te api 69-70 o te buka Le culte pur de Jéhovah enfin rétabli!

^ A hiˈo i te tumu parau “Aita ˈtu metua maitai aˈe no ˈu” i te api 20 o te A ara mai na! no Atopa 2011 (Farani) e “Te hoê rata taa ê i to raua na metua” i te api 25 o te A ara mai na! 8 no Mati 1999 (Farani).

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Mai ia Maria, e nehenehe atoa te mau metua vahine e tauturu i ta ratou tamarii ia here ia Iehova.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Mai ia Iosepha, mea faufaa atoa no te mau metua tane ia apiti to ratou utuafare taatoa i te mau putuputuraa a te amuiraa.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Mai ia Iesu, te haapii atoa ra te feia apî i pihai iho i to ratou metua tane e nafea ia rave i te ohipa.