Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 41

E nafea ia aratai i te hoê piahi i te bapetizoraa? (Tuhaa matamua)

E nafea ia aratai i te hoê piahi i te bapetizoraa? (Tuhaa matamua)

“E rata outou na te Mesia ta matou te mau tavini i papai.”—KOR. 2, 3:3.

HIMENE 78 “Haapiiraa i te parau a te Atua”

HAAPOTORAA *

Eaha te huru o ta outou amuiraa ia bapetizohia te hoê piahi Bibilia? (A hiˈo i te paratarafa 1)

1. E nafea te Korinetia 2, 3:1-3 e tauturu ai ia tatou ia haafaufaa i te fanaˈoraa ia haapii e ia faariro i te taata ei pǐpǐ na te Mesia? (A hiˈo i te hohoˈa i te api matamua.)

 EAHA te huru o ta outou amuiraa ia bapetizohia te hoê piahi Bibilia? Papu, e oaoa te taatoaraa! (Mat. 28:19) E mai te peu na oe e faatere ra i te haapiiraa a te piahi, e oaoaraa ïa na oe! (Tes. 1, 2:19, 20) Ua riro te mau pǐpǐ bapetizo-apî-hia ei “rata haapapuraa” eiaha noa na te feia i faatere i ta ratou haapiiraa, na te amuiraa atoa râ.—A taio i te Korinetia 2, 3:1-3.

2. (1) Eaha te uiraa faufaa ta tatou e hiˈopoa, e no te aha? (2) Eaha te hoê haapiiraa Bibilia? (A hiˈo i te nota.)

2 I na maha matahiti i mairi, mea oaoa roa ia ite 10 000 000 aˈe haapiiraa Bibilia * tei faaterehia i te avaˈe hoê na te ao atoa nei. E i na matahiti tataitahi, ua hau atu i te 280 000 piahi Bibilia tei bapetizohia e tei riro mai ei pǐpǐ na Iesu Mesia. E nafea ia tauturu e rave rahi atu â mirioni piahi Bibilia ia bapetizo ia ratou? E rave anaˈe i tei maraa ia tatou no te aratai i teie feia i te bapetizoraa hou te hopea a tae mai ai. No to ˈna faaoromai, te vaiiho noa nei â Iehova i te taime i te taata ia riro mai ei Ite no ˈna.—Kor. 1, 7:29; Pet. 1, 4:7.

3. Eaha ta tatou e hiˈopoa mai no nia i te faatereraa i te hoê haapiiraa Bibilia?

3 I te mea mea faufaa roa ia faariro i te taata ei pǐpǐ na te Mesia i teie nei â, ua ani te Tino aratai i te mau amaa ia imi i te ravea no te tauturu e rave rahi atu â piahi Bibilia ia tapae i te bapetizoraa. I roto i teie e i to mua ˈtu tumu parau, e huti mai tatou i te haapiiraa i te mau ravea ta te mau pionie, mitionare e tiaau haaati aravihi i faaohipa. * (Mas. 11:14; 15:22) Ua faataa ratou eaha te tauturu i te taata haapii e i ta ˈna piahi. E hiˈopoa mai tatou e pae taahiraa e titauhia i te piahi ia rave no te tapae i te bapetizoraa.

A HAAPII ATU I TE MAU HEBEDOMA ATOA

A ani i te piahi aita anei e vahi e nehenehe orua e parahi no te tauaparau no nia i te Bibilia (A hiˈo i te paratarafa 4-6)

4. Eaha te titauhia ia ite no nia i te mau aparauraa Bibilia i te pae opani?

4 Ua haamata e rave rahi taeae e tuahine i te mau aparauraa Bibilia i te pae opani aore ra aua. E ravea maitai te reira no te atuatu i te anaanatae o te taata no nia i te Bibilia, eita râ te aparauraa e maoro roa e peneiaˈe, eita atoa e ravehia i te mau hebedoma atoa. Ta vetahi raveraa, o te niuniuraa ïa aore ra haponoraa i te poroi vini no te horoa i te hoê manaˈo poto no nia i te Bibilia. E na reira paha ratou tau avaˈe, eita râ te haapiiraa Bibilia e haamauhia. No te tapae i te bapetizoraa, e titauhia i te hoê piahi ia horoa ˈtu â i te taime e ia tutava atoa.

5. I roto i te Luka 14:27-33, eaha ta Iesu i faataa no nia i ta tatou ohipa e faariro i te taata ei pǐpǐ na ˈna?

5 No te faataa i te titauhia ia rave no te riro ei pǐpǐ na ˈna, ua horoa Iesu i te faahohoˈaraa o te hoê taata e hinaaro e patu i te hoê pare e o te hoê arii e hinaaro e haere i te aroraa. Ua parau Iesu e titauhia ia “parahi na mua, a numera ˈtu ai i te haamâuˈaraa” no te faaoti i te paturaa o te pare. Area te arii, e titauhia ïa ia “parahi na mua, a uiui atu ai ia vetahi ê” no te ite e upootia anei ta ˈna nuu. (A taio i te Luka 14:27-33.) Ua ite Iesu mea faufaa ia hiˈopoa maite te taata e hinaaro e riro ei pǐpǐ na ˈna i te titauhia ia rave no te pee ia ˈna. Mea faufaa roa ïa ia faaitoito i te piahi ia haapii i te Bibilia e o tatou i te mau hebedoma atoa. E nafea râ tatou?

6. Eaha ta tatou e tamata i te rave no te tauturu i te piahi ia nuu oioi i mua?

6 A rave ia maoro rii atu â te aparauraa Bibilia i te pae opani ma te hiˈopoa paha, eiaha hoê noa, e piti râ irava Bibilia i te mau farereiraa atoa. Ia farii te piahi i te na reira, a ani ia ˈna aita anei e vahi e nehenehe orua e parahi no te tauaparau. E faaite mai ta ˈna pahonoraa e mea faufaa anei no ˈna te aparauraa Bibilia. Ia nuu oioi oia i mua, no te aha e ore ai e ani ia ˈna ia haapii e piti taime i te hebedoma. Eita râ e navai ia na reira noa!

A FAAINEINE HOU TE HAAPIIRAA BIBILIA

A faaineine maitai ia oe no te faatere i te haapiiraa Bibilia e a faaite i te piahi e nafea ia faaineine i ta ˈna haapiiraa (A hiˈo i te paratarafa 7-9)

7. E nafea te taata haapii e faaineine maitai ai ia ˈna no te faatere i te haapiiraa Bibilia?

7 Ei taata haapii, e titauhia ia oe ia faaineine maitai no te faatere i te haapiiraa Bibilia tataitahi. E nehenehe oe e haamata ma te taio i te tumu parau e te mau irava. A imi eaha te mau manaˈo faufaa, a feruri i te upoo parau, te mau upoo parau iti, te mau uiraa, te mau irava taio, te mau hohoˈa e peneiaˈe atoa i te mau video. Ma te manaˈo i te piahi, a feruri e nafea oe ia faataa i te haapiiraa ma te ohie e te maramarama ia taa oioi te piahi e nafea ia faaohipa i te reira.—Neh. 8:8; Mas. 15:28.

8. Ia au i te Kolosa 1:9, 10, eaha te titauhia ia rave a pure ai tatou no te piahi?

8 I roto i ta oe faaineineraa, a pure ia Iehova ma te faahiti i ta oe piahi e i to ˈna mau hinaaro. A ani ia Iehova ia tauturu ia oe ia faaohipa i te Bibilia no te haaputapû i to ˈna aau. (A taio i te Kolosa 1:9, 10.) A feruri eaha ta te piahi e ore e taa aore ra e farii oioi. Eiaha e haamoˈe i ta oe fa, o te tautururaa ïa ia ˈna ia tapae i te bapetizoraa.

9. E nafea oe ia tauturu i te piahi ia faaineine i ta ˈna haapiiraa? A faataa.

9 Te tiaturi nei tatou maoti te hoê haapiiraa Bibilia tamau, e haafaufaa te piahi i ta Iehova e i ta Iesu i rave a hinaaro atu ai oia e haapii atu â. (Mat. 5:3, 6) Ia faufaa-mau-hia te piahi i ta ˈna haapiiraa, e titauhia ia ˈna ia feruri noa i ta ˈna e haapii ra. A faataa ˈtu ïa i te faufaaraa ia faaineine ia ˈna no ta ˈna haapiiraa ma te taio e ma te feruri e nafea oia ia faaohipa i te tumu parau ta ˈna e hiˈopoa ra. E nafea oe e tauturu ai ia ˈna? A faaineine i te hoê haapiiraa e ta oe piahi. * A faataa e nafea ia ite oioi i te pahonoraa e ia reni i te mau taˈo aore ra pereota o te tauturu ia ˈna ia haamanaˈo i te manaˈo faufaa. I muri iho, a ani ia faataa mai na roto i ta ˈna iho mau parau, e ite ïa oe ua taa maitai anei oia i te haapiiraa. E taahiraa ê atu â ta outou e nehenehe e faaitoito i te piahi ia rave.

A HAAPII ATU IA FAAROO E IA PARAPARAU IA IEHOVA

A haapii atu e nafea ia faaroo e ia paraparau ia Iehova (A hiˈo i te paratarafa 10-11)

10. No te aha mea faufaa ia taio i te Bibilia i te mau mahana atoa e e nafea te piahi e faufaa-mau-hia ˈi i ta ˈna taioraa Bibilia?

10 Taa ê atu i ta ˈna haapiiraa i te mau hebedoma atoa, e faufaahia te piahi ia rave o ˈna i te tahi mau mea i tera e tera mahana. Mea faufaa ia faaroo e ia paraparau oia ia Iehova. E nehenehe te piahi e faaroo i te Atua ma te taio i te Bibilia i te mau mahana atoa. (Ios. 1:8; Sal. 1:1-3) A faaite ia ˈna e nafea ia faaohipa i te “Porotarama no te taioraa Bibilia” e vai ra i nia i te jw.org. * Ia faufaa-mau-hia oia i ta ˈna taioraa Bibilia, a faaitoito ia ˈna ia feruri maite i ta te Bibilia e haapii ra no nia ia Iehova e e nafea atoa ia faaohipa i te reira i roto i to ˈna oraraa.—Ohi. 17:11; Iak. 1:25.

11. E nafea te piahi e haapii ai ia pure e no te aha mea faufaa ia pure tamau oia ia Iehova?

11 A faaitoito i te piahi ia paraparau ia Iehova ma te pure ia ˈna i te mau mahana atoa. I te omuaraa e te hopearaa o te haapiiraa, a pure ma te aau atoa e ta oe piahi e no to ˈna mau hinaaro. E ite ïa o ˈna e nafea ia pure ia Iehova ma te aau atoa i te iˈoa o Iesu Mesia. (Mat. 6:9; Ioa. 15:16) Papu, e piri roa ˈtu â te piahi i te Atua ia taio oia i te Bibilia i te mau mahana atoa e ia pure oia ia Iehova! (Iak. 4:8) E tauturu te reira i te piahi ia pûpû ia ˈna i te Atua a bapetizohia ˈtu ai. Eaha ˈtu â râ te tahi mea faufaa no te piahi?

A TAUTURU ATU IA FAATUPU I TE AUHOARAA E TE ATUA

12. E nafea ia tauturu i te piahi ia riro ei hoa no Iehova?

12 Mea maitai ia noaa i te piahi te ite papu no nia ia Iehova, mea faufaa atoa râ ia putapû to ˈna aau. Na to ˈna hoi aau e turai ia ˈna ia faaohipa i ta ˈna e haapii ra. Ua haaferuri Iesu a haapii ia vetahi ê, ua pee râ te taata ia ˈna i te putapûraa to ratou aau. (Luka 24:15, 27, 32) E titauhia ia faahoa te piahi ia Iehova e ia riro oia ei Metua, ei Atua e ei Hoa no ˈna. (Sal. 25:4, 5) A faatere ai i ta ˈna haapiiraa, a haamatara i te mau huru maitatai o te Atua. (Exo. 34:5, 6; Pet. 1, 5:6, 7) A na reira noa ˈtu eaha te tumu parau ta orua e hiˈopoa. A tauturu i te piahi ia ite i to Iehova mau huru maitatai mai to ˈna here, to ˈna hamani maitai e to ˈna aumihi. Ua parau Iesu te faaueraa rahi roa ˈˈe e te matamua, o te ‘hereraa ia Iehova to Atua.’ (Mat. 22:37, 38) No reira, mea faufaa ia tauturu i ta oe piahi ia here ia Iehova.

13. E nafea ia tauturu i te piahi ia haroˈaroˈa i to Iehova mau huru maitatai? A horoa i te hiˈoraa.

13 A aparau ai e te piahi, a faataa i te tumu e here ai oe ia Iehova. E tauturu te reira i te piahi ia taa i te faufaaraa ia faatupu o ˈna iho i te auhoaraa e te Atua e ia haapii i te here ia ˈna. (Sal. 73:28) Ua putapû anei oe i te hoê parau aore ra irava i roto i te haapiiraa o te faaite ra i to Iehova here, paari, parau-tia e puai? A faahiti ïa i te reira i te piahi ma te haapapu atoa râ e ere tera anaˈe te tumu e here ai oe i to tatou Metua i te raˈi, te vai ra ˈtu â. Eaha te tahi atu mea faufaa o te aratai i te piahi i te bapetizoraa?

A FAAITOITO ATU IA APITI I TE MAU PUTUPUTURAA

A faaitoito atu ia apiti oioi i te mau putuputuraa (A hiˈo i te paratarafa 14-15)

14. E nafea te Hebera 10:24, 25 e tauturu ai i te piahi ia haere oioi i mua i te pae varua?

14 E hinaaro tatou paatoa e aratai i te piahi i te bapetizoraa. Te tahi ravea e naea ˈi tera fa, o te faaitoitoraa ïa ia ˈna ia apiti i te mau putuputuraa. Ua parau te mau taata poro aravihi, o te mau piahi te apiti i te mau putuputuraa te haere oioi i mua i te pae varua. (Sal. 111:1) E faataa vetahi i te piahi mea faufaa ta ratou haapiiraa i te fare, mea faufaa atoa râ te mau putuputuraa. A taio i te Hebera 10:24, 25 i ta oe piahi e a faataa ia ˈna i te mau maitai ta ˈna e fanaˈo i te mau putuputuraa. A haamataitai ia ˈna i te video Eaha te ravehia i te hoê Piha a te Basileia? * Mea faufaa ia taa te piahi eiaha o ˈna ia mairi i te hoê noa ˈˈe putuputuraa.

15. E nafea tatou ia faaitoito i te piahi ia apiti tamau i te putuputuraa?

15 Mai te peu aita â te piahi i apiti atu ra aore ra e ere o ˈna i te mea tamau i te putuputuraa, eaha ta oe e nehenehe e rave? A faaite i te hoê mea faahiahia ta oe i haapii i te putuputuraa i mairi. E anaanatae aˈe ïa te piahi i te apiti mai i te putuputuraa. A horoa ˈtu i te mau papai e faaohipahia i te mau putuputuraa mai Te Pare Tiairaa e te api parau Faaineineraa no te putuputuraa Oraraa e taviniraa. A faaite atu eaha te hiˈopoahia i to mua ˈtu putuputuraa e a ani atoa eaha te tuhaa ta ˈna e anaanatae. Eita e ore e faahiahia te piahi i ta tatou putuputuraa ia faaau o ˈna i ta ˈna e ite e e faaroo i roto i te tahi atu haapaoraa. (Kor. 1, 14:24, 25) I reira atoa o ˈna e farerei ai i te mau taeae e tuahine hiˈoraa maitai o te tauturu ia ˈna ia tapae i te bapetizoraa.

16. Eaha te titauhia ia rave no te aratai i te hoê piahi i te bapetizoraa e eaha ta to mua ˈtu tumu parau e faaite mai?

16 Te haamanaˈo ra anei tatou i te titauhia ia rave no te aratai i te hoê piahi i te bapetizoraa? E tauturu anaˈe i te piahi ia haafaufaa i ta ˈna haapiiraa ma te faaitoito atu ia faaineine ia ˈna e ia rave tamau i te reira. E haapii anaˈe ia ˈna ia faaroo e ia paraparau i te Atua i te mau mahana atoa e ia faatupu i te auhoaraa e o Iehova. E e faaitoito anaˈe ia ˈna ia apiti i te mau putuputuraa a te amuiraa. (A hiˈo i te tumu parau “ Eaha te aratai i te piahi i te bapetizoraa?”) Tera râ, e faaite mai to mua ˈtu tumu parau e pae atu â mea faufaa ta te taata haapii e nehenehe e rave no te aratai i te piahi i te bapetizoraa.

HIMENE 76 Oaoa oe

^ Te haapiiraa i te hoê taata, o te tautururaa ïa ia ˈna “ia feruri, ia farii e ia ohipa ia au i ta ˈna i haapii mai.” Ua haamanaˈo mai te irava matahiti 2020, oia hoi te Mataio 28:19, i te faufaaraa ia haapii i te Bibilia ia vetahi ê e ia faariro ia ratou ei pǐpǐ na Iesu Mesia. I roto i teie e i to mua ˈtu tumu parau, e ite tatou e nafea tatou ia aravihi atu â i roto i tera ohipa faufaa roa.

^ NO TE TAA MAITAI ATU Â: Mai te peu e tumu parau Bibilia taa maitai ta oe e hiˈopoa e te hoê taata e mea tamau te reira, te faatere ra ïa oe i te hoê haapiiraa Bibilia. I roto i ta oe tapura taviniraa, e nehenehe oe e taio hoê haapiiraa ua faatere anaˈe oe i te reira e piti aˈe taime i muri aˈe i to oe faaiteraa i te tereraa o te hoê haapiiraa Bibilia e ia manaˈo oe e tamau te reira.

^ E hiˈopoa atoa tatou i te mau manaˈo tauturu i roto i te tumu parau “E faatere anaˈe i te mau haapiiraa Bibilia o te paturu i te mau haereraa i mua” o Ta tatou taviniraa i te Basileia tei piahia i Tiurai 2004 tae atu i Me 2005.

^ A mataitai i te video e maha minuti A haapii i ta tatou piahi ia faaineine i ta ˈna haapiiraa. I roto i te JW Library®, a pata i nia MULTIMÉDIA > NOS RÉUNIONS ET NOTRE MINISTÈRE > DEVENONS PLUS HABILES.

^ A pata i nia PIAHIA > BUKA E BUKA RAIRAI.

^ I roto i te JW Library®, a pata i nia MULTIMÉDIA > NOS RÉUNIONS ET NOTRE MINISTÈRE > OUTILS POUR LA PRÉDICATION.