Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 42

Ia mau papu tatou i te parau mau

Ia mau papu tatou i te parau mau

Ia papu ia outou te mau mea atoa, a mau noa ˈtu ai i te mea maitai roa.TES. 1, 5:21.

HIMENE 142 Ia mau papu i to tatou tiaturiraa

HAAPOTORAA *

1. No te aha ua painu roa e rave rahi taata?

 I TEIE mahana, e rave rahi tausani taata te parau ra e Kerisetiano ratou e te haamori ra ratou i te Atua ia au i to ˈna hinaaro. Ua painu roa e rave rahi e te ui ra ratou: “Te vai ra anei hoê haapaoraa mau aore ra te farii ra anei te Atua i te mau haapaoraa atoa?” E o tatou, ei Ite no Iehova? Ua papu anei ia tatou e o te parau mau ta tatou e haapii nei e o ta tatou huru haamoriraa ta Iehova e farii nei i teie mahana? No te pahono i tera mau uiraa, e hiˈo anaˈe eaha te mau haapapuraa.

2. No te aha ua papu i te aposetolo Paulo e ua itehia mai ia ˈna te parau mau? (Tesalonia 1, 1:5)

2 Ua papu i te aposetolo Paulo e ua itehia mai ia ˈna te parau mau. (A taio i te Tesalonia 1, 1:5.) Aita o ˈna i tiaturi i te reira no te mea noa ua faaoaoa te parau mau ia ˈna. Ua haapii maite râ Paulo i te Parau a te Atua e ua tiaturi e “te mau Papai moˈa atoa, ua papaihia ïa i raro aˈe i te aratairaa a te varua o te Atua.” (Tim. 2, 3:16) Eaha ta ˈna i haapii mai i roto i te mau Papai? Ua ite Paulo i te mau haapapuraa e o Iesu te Mesia fafauhia. E haapapuraa hoi tera ta te mau tia haapaoraa ati Iuda i ore i farii. E mau tia haapaoraa haavarevare ratou. Ua parau ratou e te haapii atu nei ratou i te parau mau no nia i te Atua. Tera râ, te rave nei ratou i te mau ohipa mea hae na te Atua. (Tito 1:16) Mea taa ê roa o Paulo ia ratou. Aita o ˈna i maiti i te mau tuhaa a te Parau a te Atua ta ˈna e farii e ta ˈna e ore e farii. Ua ineine râ o ˈna i te haapii e i te faaohipa i “te mau mea atoa no nia i te hinaaro o te Atua.”—Ohi. 20:27.

3. E titauhia anei ia pahono tatou i te mau uiraa atoa no te haapapu e tei roto tatou i te parau mau? (A hiˈo atoa i te tumu parau “ Ta Iehova mau ohipa e to ˈna mau manaˈo: ‘No te rahi, eita e pau ia faaite.’”)

3 No vetahi, e pahono te haapaoraa mau i te mau uiraa atoa, oia atoa te mau uiraa aita e pahonoraa i roto i te Bibilia. Mea tano anei tera huru feruriraa? A feruri na i te hiˈoraa o Paulo. Ua faaitoito o ˈna i to ˈna mau hoa Kerisetiano “ia papu ia [ratou] te mau mea atoa.” (Tes. 1, 5:21) Ua farii atoa râ o ˈna e aita o ˈna i taa pauroa te mau haapiiraa. Ua papai o ˈna: “Maa vahi iti noa ta tatou i ite . . . E hohoˈa mohimohi ta tatou e ite nei mai te huru ra e mea na roto i te hiˈo veo.” (Kor. 1, 13:9, 12) Mai ia Paulo, eita atoa tatou e taa pauroa i te mau haapiiraa. Ua taa râ ia Paulo eaha te mau haapiiraa tumu no nia ia Iehova. Ua navai noa te reira no te haapapu e ua itehia mai ia ˈna te parau mau.

4. E nafea tatou ia puai atu â to tatou tiaturi e tei roto tatou i te parau mau e eaha ta tatou e ite no nia i te mau Kerisetiano mau?

4 Ia puai atu â to tatou tiaturi e tei roto tatou i te parau mau, e titauhia ia faaau i te huru haamoriraa ta Iesu i haamau i ta te mau Ite no Iehova e rave ra i teie mahana. I roto i teie tumu parau haapiiraa, e ite tatou eaha ta te mau Kerisetiano mau e rave: (1) E patoi ratou i te haamoriraa idolo, (2) e faaite ratou i te tura i te iˈoa o Iehova, (3) e haafaufaa ratou i te parau mau e (4) e here rahi ratou te tahi i te tahi.

E PATOI TE KERISETIANO MAU I TE HAAMORIRAA IDOLO

5. Eaha ta tatou e haapii mai i te hiˈoraa o Iesu no nia i te haamoriraa i te Atua e e nafea tatou e faaohipa ˈi i te reira?

5 No to ˈna here rahi i te Atua, ua haamori Iesu ia Iehova anaˈe i te taime i ora ˈi o ˈna i te raˈi e i te fenua nei. (Luka 4:8) Ua haapii o ˈna i ta ˈna mau pǐpǐ ia na reira atoa. Aita roa ˈtu Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ haapao maitai i faaohipa i te mau idolo no te haamori i te Atua. Inaha e Atua ite-ore-hia o Iehova, aita hoê aˈe taata e nehenehe e hamani i te tahi mea no te faahohoˈa ia Iehova. (Isa. 46:5) E nehenehe anei râ e hamani i te hohoˈa o te mau peata e e pure ia ratou? I roto i te piti o te ture o na Ture ahuru, ua parau Iehova: “Eiaha roa oe e hamani na oe i te hoê tii taraihia, aore ra te hoê hohoˈa no te tahi mea i nia i te raˈi, i raro i te fenua nei . . . Eiaha roa oe e piˈo i raro i mua ia ratou.” (Exo. 20:4, 5) Mea papu teie faaueraa no te feia e hinaaro ra e faaoaoa i te Atua.

6. Eaha te hiˈoraa ta te mau Ite no Iehova e pee ra i teie mahana?

6 Ua parau te mau aivanaa e i te tau o te mau aposetolo, ua haamori te mau Kerisetiano i te Atua anaˈe. Ei hiˈoraa, ia au i te buka Te aamu o te mau haapaoraa (Beretane), ua faufau roa te mau Kerisetiano matamua i te manaˈo e faaohipa i te hohoˈa no te haamori i te Atua. I teie mahana, te pee ra te mau Ite no Iehova i te hiˈoraa o te mau Kerisetiano matamua. Eita tatou e pure i te mau peata aore ra i te mau melahi. Eita tatou e pure ia Iesu. Eita atoa tatou e rave i te tahi noa ˈˈe ohipa no te faahanahana i to tatou aiˈa aore ra i te hau faatere. Noa ˈtu te faaheporaa a vetahi ê, e pee maite noa tatou i teie mau parau a Iesu: “O Iehova to oe Atua ta oe e haamori.”—Mat. 4:10.

7. Eaha te taa-ê-raa e vai ra i rotopu i te mau Ite no Iehova e te tahi atu mau haapaoraa?

7 I teie mahana, e rave rahi o te pee ra i te mau tia haapaoraa aore ra vetahi taata aratai. Ua tae roa te taata i te haamori ia ratou. E haere te taata i ta ratou vahi putuputuraa, e hoo mai i ta ratou mau buka e e horoa atoa ratou i ta ratou faufaa no te turu i teie mau aratai. E vare roa vetahi i ta ratou mau parau atoa. Mai te huru ra e o Iesu ta ratou e ite ra! Mea taa ê roa te feia e haamori ra ia Iehova. Aita ratou e pee i te taata. Noa ˈtu te faatura ra tatou i te feia aratai, te farii ra tatou i teie haapiiraa a Iesu: “E taeae anaˈe outou paatoa.” (Mat. 23:8-10) Noa ˈtu e tia faaroo aore ra e feia mana, eita tatou e turu i ta ratou mau opuaraa. E tapea tatou i to tatou tiaraa amui ore. No reira, mea taa ê roa tatou i te mau haapaoraa atoa o te parau ra e Kerisetiano ratou.—Ioa. 18:36.

E FAAITE TE KERISETIANO MAU I TE TURA NO TE IˈOA O IEHOVA

No te Kerisetiano mau, e haapeuraa ia faaite i te taata o vai Iehova (A hiˈo i te paratarafa 8-10) *

8. E nafea tatou e ite ai e te hinaaro ra Iehova ia faahanahana tatou i to ˈna iˈoa e ia faaite atu ia vetahi ê?

8 I te hoê mahana, ua pure Iesu: “To ˈu Metua, a faahanahana i to iˈoa.” Ua pahono Iehova i ta ˈna pure ma te reo puai na te raˈi mai a fafau atu ai e faahanahana oia i to ˈna iˈoa. (Ioa. 12:28) I te roaraa o ta ˈna taviniraa, ua faahanahana Iesu i te iˈoa o to ˈna Metua. (Ioa. 17:26) No reira, e fanaˈoraa taa ê no te mau Kerisetiano ia faaohipa i te iˈoa o te Atua e ia faaite i te reira ia vetahi ê.

9. E nafea te mau Kerisetiano matamua i haapapu ai mea faufaa te iˈoa o te Atua?

9 I te senekele matamua, i muri noa mai i te haamauraahia te amuiraa Kerisetiano, ua farii Iehova “i te mau nunaa ěê e ua maiti i rotopu ia ratou i te hoê nunaa no to ˈna iˈoa.” (Ohi. 15:14) Ua oaoa roa taua mau Kerisetiano ra i te faaohipa i te iˈoa o te Atua e i te faaite atu ia vetahi ê. Ua faaohipa ratou i te iˈoa o te Atua a poro ai e a papai ai i te mau buka Bibilia. * Ma te na reira, ua haapapu ratou e nunaa ratou no to te Atua iˈoa.—Ohi. 2:14, 21.

10. Eaha te haapapu nei e nunaa te mau Ite no Iehova no to Iehova iˈoa?

10 E nunaa anei te mau Ite no Iehova no to Iehova iˈoa? A feruri na i teie mau haapapuraa. I teie mahana, e rave rahi tia faaroo o te huna nei i to te Atua iˈoa. Ua tatara ratou i te reira i roto i ta ratou huriraa Bibilia e i te tahi mau taime ua patoi ratou i te faaohipa i teie iˈoa i roto i ta ratou vahi haamoriraa. * Mea papu maitai e o te mau Ite no Iehova anaˈe te haafaufaa nei i te iˈoa o te Atua. Eita hoê aˈe pǔpǔ haapaoraa e faaite rahi nei i to te Atua iˈoa maori râ o tatou. E rave tatou i te mau mea atoa no te amo maitai i to te Atua iˈoa ei Ite no Iehova. (Isa. 43:10-12) Ua pia tatou hau atu i te 240 mirioni Bibilia o te Huriraa o te ao apî o te mau Papai moˈa. Ua faahoˈi tatou i te iˈoa o Iehova i te vahi i tatarahia ˈi e vetahi mau taata huri Bibilia. E ua neneihia e rave rahi papai Bibilia o te faaohipa nei i to te Atua iˈoa na roto hau atu 1 000 reo.

E HAAFAUFAA TE KERISETIANO MAU I TE PARAU MAU

11. Mea nafea te mau Kerisetiano matamua i te faaiteraa mea faufaa te parau mau no ratou?

11 Na roto i to ˈna huru oraraa, ua faaite Iesu e mea faufaa roa te parau mau no nia i te Atua e ta ˈna mau opuaraa e ua hinaaro o ˈna ia ite atoa vetahi ê i te parau mau. (Ioa. 18:37) Mea faufaa atoa te parau mau no te mau pǐpǐ a Iesu. (Ioa. 4:23, 24) Ua faaau te aposetolo Petero i te faaroo o te hoê Kerisetiano i “te eˈa o te parau mau.” (Pet. 2, 2:2) No te mea mea faufaa roa te parau mau no te mau Kerisetiano matamua, ua patoi ratou i te mau tiaturiraa hape a te mau haapaoraa, te mau peu tuutuu a te taata e te mau manaˈo atoa tei ore e tuati ra i te Bibilia. (Kol. 2:8) I teie mahana, te tutava nei te mau Kerisetiano mau i “te pee noa i te parau mau” ma te niu i ta ratou haapiiraa e to ratou huru oraraa i nia i te Parau a te Atua.—Ioa. 3, 3, 4.

12. Eaha ta te Tino aratai e rave ia tapao ratou e titauhia ia faatano i te tahi haapiiraa e no te aha ratou e na reira ˈi?

12 Eita te mau Ite no Iehova e parau e ua taa ia ratou pauroa tei papaihia i roto i te Bibilia. Ua hape paha ratou i te tahi taime a faataa ˈi i te tahi haapiiraa aore ra a haamau ai i te tahi faanahoraa i roto i te amuiraa. Aita tatou e maere nei. Ua haapapu te Bibilia e e taa maitai atu â te taata i te parau mau a mairi ai te tau. (Kol. 1:9, 10) Te faaite mǎrû nei Iehova i te parau mau e mea tia ia tatou ia tiai i te taime e anaana ˈtu â te maramarama o te parau mau. (Mas. 4:18) Ia tapao te Tino aratai e titauhia ia rave i te faatanoraa no te tahi haapiiraa aore ra faanahoraa, e faatano oioi ratou i te reira. E rave rahi haapaoraa i teie mahana o te taui i ta ratou haapiiraa no te tapea aore ra no te huti i te taata i roto i ta ratou pǔpǔ faaroo. Area no tatou, ei Ite no Iehova, e rave tatou i te mau faatanoraa no te faafatata ˈtu â i te Atua e no te haamori ia ˈna mai ia Iesu. (Iak. 4:4) E na reira tatou no te mea ua taa maitai atu â ia tatou te Bibilia, eiaha râ no te mea ua taui te huru feruriraa o teie ao. Mea faufaa roa te parau mau no tatou.—Tes. 1, 2:3, 4.

E HERE RAHI TE KERISETIANO MAU TE TAHI I TE TAHI

13. Eaha te huru maitai faufaa roa ˈˈe ta te Kerisetiano mau e faaite e e nafea te mau Ite no Iehova e faaite ai i te reira?

13 Ua matau-maitai-hia te mau Kerisetiano matamua no to ratou mau huru maitatai, e te mea faufaa roa ˈˈe no te here e vai ra i rotopu ia ratou. Ua parau Iesu: “I te mea e mea here outou te tahi i te tahi, e ite ïa te taata atoa e e pǐpǐ outou na ˈu.” (Ioa. 13:34, 35) I teie mahana, te fanaˈo nei te mau Ite no Iehova na te ao atoa nei i te here mau e te auhoêraa. Aita ˈtu faanahonahoraa mai tera no te mea e utuafare pae varua tatou noa ˈtu e reo ê e e fenua ê to tatou. Te ite nei tatou i te here mau i ta tatou mau putuputuraa e tairururaa. E haapapuraa te reira e te haamori nei tatou ia Iehova ia au i to ˈna hinaaro.

14. Ia au i te Kolosa 3:12-14, e nafea tatou e faaite ai i te here rahi te tahi i te tahi?

14 Te faaue mai ra te Bibilia: “Ia here rahi . . . outou te tahi i te tahi.” (Pet. 1, 4:8) E faaite tatou i to tatou here ma te faaore i te hapa a vetahi ê e ma te faaoromai noa i te tahi e te tahi. E imi atoa tatou i te mau ravea no te faaite i te aau horoa noa e te farii maitai i te mau mero atoa o te amuiraa, oia atoa i te feia tei haamauiui ia tatou. (A taio i te Kolosa 3:12-14.) Ma te faaite i te here rahi, te haapapu ra tatou e Kerisetiano mau tatou.

“HOÊ ANAˈE FAAROO”

15. I roto i teihea tuhaa o te haamoriraa e pee ai tatou i te hiˈoraa o te mau Kerisetiano o te senekele matamua?

15 E pee tatou i te hiˈoraa o te mau Kerisetiano o te senekele matamua i roto i te tahi atu mau tuhaa o te haamoriraa. Ei hiˈoraa, e tiaau haaati, e matahiapo e e tavini tauturu ta tatou mai tei faanahohia i te tau o te mau aposetolo. (Phil. 1:1; Tito 1:5) E mai ia ratou, te pee nei tatou i te mau faaueraa a Iehova no nia i te mau peu taotoraa, te faaipoiporaa, te toto e te faanahoraa no te paruru i te amuiraa i te feia o te ore e hinaaro faahou e pee i te ture a te Atua.—Ohi. 15:28, 29; Kor. 1, 5:11-13; 6:9, 10; Heb. 13:4.

16. Eaha ta te Ephesia 4:4-6 e haapii mai ia tatou?

16 Ua faaara Iesu e rave rahi te parau e pǐpǐ ratou na ˈna. E ere râ o ratou pauroa i te Kerisetiano mau. (Mat. 7:21-23) Te faaara atoa nei te mau Papai e i te mau mahana hopea, e rave rahi ia hiˈohia ˈtu “e au ra e te haamori ra ratou i te Atua.” (Tim. 2, 3:1, 5) Te haapapu ra te Bibilia “hoê anaˈe faaroo” ta te Atua e farii ra.—A taio i te Ephesia 4:4-6.

17. O vai te haamori mau ra i te Atua i teie mahana?

17 Ua haapii mai tatou no nia i te huru haamoriraa ta Iesu i haamau e ta te mau Kerisetiano matamua i pee. O vai te haamori mau ra i te Atua i teie mahana? Mea papu roa te pahonoraa. O te mau Ite no Iehova anaˈe. Auê ïa fanaˈoraa taa ê ia riro ei Ite no Iehova e ia ite i te parau mau no nia i te Atua e i ta ˈna mau opuaraa. A mau papu ïa i te parau mau!

HIMENE 3 To matou tiaturiraa e puai

^ I roto i teie tumu parau haapiiraa, e ite tatou eaha te haamoriraa mau ta Iesu i haamau e mea nafea te mau pǐpǐ matamua i te peeraa i te reira. E ite atoa tatou eaha te mau haapapuraa e faaite ra te pee ra te mau Ite no Iehova i tera huru haamoriraa i teie mahana.

^ A hiˈo i te tumu parau “Ua faaohipa anei te mau Kerisetiano matamua i te iˈoa o te Atua?” o Te Pare tiairaa 1 no Atete 2010 api 6.

^ Ei hiˈoraa, i 2008, ua faaue te Pâpa Benoît XVI eiaha e faaohipa e e faahiti i to te Atua iˈoa i roto i te mau rururaa Katolika, himene aore ra pure.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Ua matara mai te Bibilia Huriraa o te ao apî na roto hau atu e 200 reo, ia nehenehe te taata e taio i te reira na roto i to ratou iho reo. I roto e ite-atoa-hia ˈi te iˈoa o te Atua.