Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 17

A farii i te tauturu a Iehova no te patoi i te mau varua ino

A farii i te tauturu a Iehova no te patoi i te mau varua ino

“E ere hoi te taata ta tatou e aro nei, te mau faatereraa râ, te mau tia mana, te mau arii o teie nei ao poiri e te mau varua ino i te raˈi.”—EPH. 6:12.

HIMENE 55 Eiaha e mǎtaˈu!

HAAPOTORAA *

1. Ia au i te Ephesia 6:10-13, mea nafea Iehova ia faaite i to ˈna here ia tatou? A faataa.

 AUÊ te mahanahana ia ite te tauturu ra Iehova i ta ˈna mau tavini ia patoi i te Diabolo e te mau demoni. Aita Iehova e faaara noa mai ra ia haapao maitai, te faaite atoa mai râ oia eaha te titauhia ia rave no te mau papu i mua i te enemi. (A taio i te Ephesia 6:10-13.) Ma te farii i ta ˈna tauturu e ma te turui i nia ia ˈna, eita tatou e hema i te Diabolo. Mai te aposetolo Paulo, e nehenehe tatou e parau ma te aueue ore: “Mai te peu e tei to tatou pae te Atua, o vai ïa te patoi mai ia tatou?”—Roma 8:31.

2. Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie haapiiraa?

2 Ei Kerisetiano, mea anaanatae aˈe na tatou ia haapii i te parau mau no nia ia Iehova e ia tavini ia ˈna. (Sal. 25:5) Tera râ, e titau-atoa-hia ia ite i ta Satani mau raveraa ia ore tatou ia vare ia ˈna. (Kor. 2, 2:11; nota) I roto i teie haapiiraa, e hiˈopoa tatou hoê o ta ˈna mau ravea no te haavare i te taata. E ite atoa mai tatou e nafea ia mau papu i mua i te Diabolo e ta ˈna mau demoni.

MEA NAFEA TE MAU VARUA INO IA HAAVARE I TE TAATA?

3-4. (a) Eaha te ohipa tahutahu? (b) Te tiaturi ra anei te taata i te ohipa tahutahu? A horoa i te hiˈoraa.

3 Hoê o te mau ravea rahi a Satani e a te mau demoni no te haavare i te taata, o te ohipa tahutahu ïa. Te parau ra te feia e rave ra i te peu tahutahu e mana to ratou no te ite e no te ohipa i nia i te oraraa o te taata. E rave vetahi i te peu hiˈohiˈo no te tohu i te a muri aˈe. Area te tahi atu, e paraparau ïa i te feia pohe. E pifao atoa vetahi no te haamauiui i te taata. *

4 E rave rahi o tei hema i te ohipa tahutahu. Ahuru ma vau fenua i Marite Latino e i Caraïbes tei titorotorohia. Hoê taata i nia e toru o te tiaturi ra i te mau ohipa manamana. Te rahiraa râ, te tiaturi ra ïa e nehenehe ratou e paraparau i te feia pohe na roto i tera mau ravea. I 18 fenua i Afirika, ua rave-atoa-hia te tahi atu titorotororaa. Hoê taata i nia e piti o te tiaturi ra i te mau ohipa manamana. E titauhia ia ara i te ohipa tahutahu noa ˈtu eaha to tatou fenua! Te imi ra hoi Satani i te haavare i “to te ao atoa nei.”—Apo. 12:9.

5. Eaha to Iehova manaˈo i te ohipa tahutahu?

5 Eaha to Iehova manaˈo i te ohipa tahutahu? Ua parau oia i to Iseraela: “Eiaha roa te hoê i roto ia outou e hopoi i ta ˈna tamaiti e ta ˈna tamahine i roto i te auahi na Moloha, eiaha hoi ei pifao, e te hiˈo ata, e tei imi i te tapao, e te hiˈohiˈo, e te hebere, e te feia imi i te varua ino, e te taura, e te feia uiui i tei pohe ra. O te feia atoa hoi i rave i te reira ra mau peu, e feia faufau ïa na Iehova.” (Deut. 18:10-12) Aita faahou te mau Kerisetiano i raro aˈe i te ture a Mose. Aita atoa râ to Iehova manaˈo i taui! (Mal. 3:6) E “Atua parau mau” Iehova, mea faufau roa ïa na ˈna te ohipa tahutahu!—Sal. 31:5.

6. (a) Mea nafea Satani ia faaohipa i te ohipa tahutahu no te haamauiui i te taata? (b) Ia au i te Koheleta 9:5, eaha te parau mau no nia i te feia pohe?

6 Ua taa anei ia tatou no te aha Iehova e ani mai ai ia patoi i te ohipa tahutahu? Ua ite oia te faaohipa ra Satani i te reira no te haamauiui e no te haavare i te taata. Te turu atoa ra te peu tahutahu i te haapiiraa hape e ora ˈtu te tahi mea i roto i te ao varua ia pohe te taata. (A taio i te Koheleta 9:5.) E ravea atoa te ohipa tahutahu no te haamǎtaˈu i te taata ia ore ratou ia fariu ia Iehova ra. Te hinaaro ra Satani ia tiaturi te taata i te mau varua ino, eiaha râ ia Iehova!

E NAFEA IA PATOI I TE MAU VARUA INO?

7. Eaha ta Iehova e faaite mai ra ia tatou?

7 Te faaite mai ra Iehova eaha te titauhia ia ite no te ore e vare i te mau varua ino. Teie te tahi mau manaˈo tauturu no te patoi ia Satani e te mau demoni.

8. (a) Eaha te ravea faufaa roa ˈˈe no te patoi i te mau varua ino? (b) E nafea te Koheleta 9:10 e faataa ˈi i ta Satani haavare no te feia i pohe?

8 A taio e a feruri maite i te Parau a te Atua. Tera te ravea faufaa roa ˈˈe no te patoi i te mau haapiiraa hape a te mau varua ino. E au te Parau a te Atua i te ˈoˈe e tâpû i te ahu e huna ra i te mau haapiiraa hape a Satani. (Eph. 6:17) Te faaite tia roa ra te Bibilia eita te feia pohe e nehenehe e paraparau i te feia e ora nei. (A taio i te Koheleta 9:10.) Te haamanaˈo atoa mai ra te Bibilia o Iehova anaˈe te nehenehe e faaite ma te papu i te tupu a muri aˈe. (Isa. 45:21; 46:10) Ma te tamau i te taio e te feruri maite i te Parau a te Atua, e ineine tatou i te patoi i te mau haapiiraa hape no ǒ mai ia Satani e te mau demoni.

9. Eaha te mau peu tahutahu ta tatou e patoi?

9 A patoi i te mau huru peu tahutahu atoa. Ei Kerisetiano mau, eita roa tatou e haere e farerei i te hoê tahuˈa e e paraparau i te feia pohe. Mai tei hiˈopoahia i roto i to na mua ˈtu haapiiraa, eita atoa tatou e apiti atu i te mau peu e turu ra i te haapiiraa hape e ora ˈtu te tahi mea ia pohe te taata. Eita atoa tatou e rave i te peu hiˈo fetia no te ite i te tupu a muri aˈe. (Isa. 8:19) Ua papu ia tatou mea atâta tera mau peu atoa e e ravea anaˈe te reira e mana ˈi Satani e te mau demoni i nia ia tatou.

Mai te mau Kerisetiano matamua, a haapae i te mau taoˈa e faaanaanataeraa manamana (A hiˈo i te paratarafa 10-12)

10-11. (a) I te haapiiraa ratou i te parau mau, eaha ta te tahi mau taata o te senekele matamua i rave? (b) Ia au i te Korinetia 1, 10:21, no te aha e tia ˈi ia pee tatou i to ratou hiˈoraa?

10 A faarue i te mau taoˈa manamana atoa. I te senekele matamua, i rave na te tahi mau taata i Ephesia i te peu tahutahu. I to ratou haapiiraa i te parau mau, e tauiraa rahi ta ratou i rave. “Haaputu maira e rave rahi tei rave na i te peu tahutahu i ta ratou mau buka e tanina ˈtura i te auahi i mua i te taata atoa.” (Ohi. 19:19) Ua rave ratou i te mau mea atoa i titauhia no te patoi i te mau varua ino. Aita teie mau Kerisetiano i nounou i ta ratou mau buka moni rahi. Aita atoa ratou i hoo atu aore ra i horoa i te tahi atu taata, ua tanina roa râ i te auahi! O te farii maitai a Iehova te mea faufaa aˈe no ratou.

11 E nafea ia pee i te hiˈoraa o teie mau Kerisetiano? Mea titauhia ia faarue i te mau taoˈa manamana atoa. Mai te mau taoˈa o te horoa mai i te manuïa e te oaoa, oia atoa te taoˈa o te paruru i te taata i te mau varua ino.—A taio i te Korinetia 1, 10:21.

12. Eaha te mau uiraa o te tauturu mai ia hiˈopoa maite i ta tatou mau faaanaanataeraa?

12 A hiˈopoa maite i ta oe mau faaanaanataeraa. E tutava anaˈe i te haa no te “tapea noa i te hoê manaˈo haava maitai i te aro o te Atua.” (Ohi. 24:16) E ui anaˈe ia tatou iho, ‘I roto i te buka, vea e te natirara, te taio ra anei au i te mau faatiaraa no nia i te mau ohipa manamana? Eaha te huru o ta ˈu mau pehe, hohoˈa teata aore ra hauti video? E anaanatae anei au i te mau mea e ohipa tahutahu to roto? Te itehia ra anei te aiharu, te tupapau e te ohipa manamana i roto ta ˈu faaanaanataeraa? Te faaitehia ra anei e ere te ohipa manamana i te mea ino?’ Aita e peu tahutahu i roto i te mau hohoˈa e aai atoa. E titauhia râ ia atea ê noa tatou i te mau mea atoa ta Iehova e faufau ra. *

13. Ia haapae tatou i te aha e tia ˈi?

13 E haapae anaˈe i te faatia i te ohipa a te mau demoni. Ua vaiiho mai Iesu i te hiˈoraa i roto i tera tuhaa. (Pet. 1, 2:21) I te raˈi, ua ite Iesu i te mau ohipa a Satani e te mau demoni. I to ˈna haereraa mai i nia i te fenua, aita Iesu i faatia haere i ta te mau varua ino i rave. Ua riro Iesu ei Ite no Iehova, eiaha râ ei taata faatianiani na Satani! E pee anaˈe ïa i to ˈna hiˈoraa ma te ore e faatia haere i te ohipa e manaˈohia ra e na te mau demoni i rave. E faaite anaˈe na roto i ta tatou mau parau te î nei to tatou aau i te parau mau.—Sal. 45:1.

Eiaha e mǎtaˈu i te mau varua ino. Mea puai aˈe Iehova, Iesu e te mau melahi! (A hiˈo i te paratarafa 14-15) *

14-15. (a) No te aha eiaha tatou ia mǎtaˈu i te mau varua ino? (b) Eaha te haapapu ra e mana to Iehova no te paruru i to ˈna nunaa i teie mahana?

14 Eiaha tatou e mǎtaˈu i te mau varua ino. I roto i teie ao, e nehenehe tatou e roo-taue-hia i te ati mai te hoê ati purumu, te maˈi e te pohe. E ere te mau varua ino to muri mai i teie mau ohipa. Te faataa ra te Bibilia e nehenehe te fifi manaˈo-ore-hia e tupu taue. (Koh. 9:12) Ua haapapu mai Iehova mea puai aˈe o ˈna i te mau varua ino. A feruri na, aita te Atua i vaiiho ia haapohe Satani ia Ioba. (Ioba 2:6) I te tau o Mose, e ohipa rahi aˈe ta Iehova i faatupu i ta te mau tahuˈa o Aiphiti. (Exo. 8:18; 9:11) Maoti te mana o Iehova, ua tia ia Iesu ia huri mai ia Satani e ta ˈna mau demoni i raro i te fenua. I mua nei, e tapeahia ratou i roto i te abuso, eita roa e tia faahou ia ratou ia haafifi i te taata.—Apo. 12:9; 20:2, 3.

15 I teie atoa mahana, te faaite papu nei Iehova e mana rahi to ˈna no te paruru i to ˈna nunaa. A feruri na: Te faaite e te haapii ra tatou i te parau mau na te ao atoa nei. (Mat. 28:19, 20) Na roto i ta tatou pororaa, e ite te taata i te mau ohipa ino atoa a te Diabolo. Ahani e tia ia Satani, ua tapea oia i ta tatou taviniraa, aita râ to ˈna e mana no te na reira! Eiaha ïa e mǎtaˈu i te mau varua ino. “Te hiˈo nei te mata o Iehova i to te ao atoa nei, ia horoa mai oia i te etaeta i te feia i tia te aau ia ˈna.” (Par. 2, 16:9) Ia tamau tatou i te tia ma te taiva ore i te pae o Iehova, eita te mau demoni e haafifi ia tatou.

E HAAMAITAIHIA TE FEIA E FARII I TE TAUTURU A IEHOVA

16-17. No te aha e titauhia te itoito i mua i te mau varua ino? A horoa i te hiˈoraa.

16 E titauhia te itoito i mua i te mau varua ino, a faahepo mai ai iho â râ te fetii e hoa o te tiaturi ra e nehenehe te reira e haamauiui ia tatou. E haamaitai râ Iehova i te feia atoa o te mau papu. A hiˈo na i te tuahine Erica e ora ra i Ghana. I te 21raa o to ˈna matahiti, ua farii Erica i te haapii i te Bibilia. E tahuˈa to ˈna metua tane e ua faahepohia Erica ia rave i te ohipa tahutahu ma te amu i te maa i pûpûhia i te mau atua ta to ˈna papa e haamori ra. No to ˈna fetii, i te mea aita Erica i faatura i to ratou mau atua, e roohia ratou i te maˈi.

17 Ua tamata te fetii o Erica i te faahepo ia ˈna ia apiti atu i ta ratou peu. Aita râ Erica i tuu noa ˈtu ua titauhia ia faarue oia i to ratou fare. E ua haamaitai Iehova ia ˈna ma te horoa ˈtu i te hoê utuafare fetii taeae e tuahine tei farii ia ˈna i to ratou fare! (Mar. 10:29, 30) Noa ˈtu ua faarue to ˈna fetii ia ˈna e ua tutui atoa i ta ˈna mau faufaa, aita Erica i taiva ia Iehova. Bapetizohia ˈtura o ˈna e riro mai nei ei pionie tamau. Aita ïa Erica i mǎtaˈu i te mau demoni. Te parau ra oia: “I te mau mahana atoa, e pure au ia ite to ˈu mau fetii o vai Iehova e ia tiamâ atoa ratou ma te tavini i to tatou Atua î i te here.”

18. Ma te tiaturi ia Iehova, eaha te mau haamaitairaa ta tatou e fanaˈo?

18 Eita paha to tatou faaroo e tamatahia mai tera. E titauhia râ ia tatou paatoa ia patoi i te mau varua ino e ia tiaturi ia Iehova. E rave rahi haamaitairaa ta tatou e fanaˈo. Eita tatou e vare i te mau parau haavare a Satani. Eita atoa tatou e mǎtaˈu i te mau varua ino. E piri atu â râ tatou ia Iehova. Ua papai hoi Iakobo: “A auraro i te Atua. A patoi râ i te Diabolo, e e horo ê oia ia outou. A faafatata ˈtu i te Atua, e e faafatata mai oia ia outou.”—Iak. 4:7, 8.

HIMENE 150 A imi i te Atua ia ora oe

^ Ma te here, te faaite mai ra Iehova i te parau mau no nia i te mau varua ino e ta ratou ohipa. Mea nafea te mau demoni ia haavare i te taata? Eaha te titauhia ia rave no te patoi i te mau varua ino? I roto i teie haapiiraa, e faataahia mai e nafea Iehova ia tauturu ia tatou ia mau papu i mua i te mau faahemaraa a te Diabolo e ta ˈna mau demoni.

^ NO TE TAA MAITAI ATU Â: E ohipa tahutahu te mau haapiiraa e peu atoa a te mau demoni. Te vai ra te haapiiraa e ora ˈtu te tahi mea ia pohe te taata. Hau atu â, e nehenehe te varua o tei pohe e paraparau i te feia e ora nei na roto i te hoê taata mai te tahuˈa ra te huru. E ohipa tahutahu atoa te peu hiˈohiˈo. I roto i teie haapiiraa, e faahiti-atoa-hia te parau o te mau ohipa manamana. Tei roto atoa te peu pifao no te haamauiui aore ra no te faaora i te taata. E ere te mau hauti haavarevare e ravehia nei no te faaanaanatae i te taata i te ohipa tahutahu.

^ Eiaha te mau matahiapo ia hamani i ta ratou iho mau faatureraa no nia i te faaanaanataeraa. Na te Kerisetiano tataitahi e faaohipa i to ˈna manaˈo haava haapii-maitai-hia e te Bibilia no te maiti i ta ˈna e taio, e mataitai e e hauti. Na te mau upoo utuafare e ara ia tuati te faaanaanataeraa a to ˈna utuafare i te mau faaueraa e aratairaa Bibilia.—I nia i te reni jw.org®, a taio i te tumu parau “Te opani ra anei te mau Ite no Iehova i te tahi mau hohoˈa teata, buka e himene?” A pata i nia NO NIA IA MATOU > UIRAA A TE TAATA.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: I te raˈi, te aratai ra to tatou Arii puai ra o Iesu i te nuu melahi. Tei nia ˈtu ia ratou te terono o Iehova.