Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 16

A paturu i te parau mau no nia i te tupu ia pohe te taata

A paturu i te parau mau no nia i te tupu ia pohe te taata

“Mea na reira ïa tatou e ite ai e e parau tohu mau tera aore ra e parau tohu haavare.”—IOA. 1, 4:6.

HIMENE 73 Horoa mai na i te mǎtaˈu ore

HAAPOTORAA *

Eiaha e apiti atu i te mau peu eita te Atua e mauruuru, e tamahanahana râ i te fetii ua pohe tei herehia (A hiˈo i te paratarafa 1-2) *

1-2. (a) Mea nafea Satani ia haavare i te taata? (b) Eaha ta tatou e hiˈopoa mai i roto i teie haapiiraa?

 UA HAAVARE Satani, “te metua no te haavare,” i te taata mai te omuaraa mai â. (Ioa. 8:44) Te tahi o ta ˈna mau parau e haaparare nei, o te mau haapiiraa hape ïa no nia i te tupu ia pohe te hoê taata. Tera te tumu i rahi roa ˈi te mau peu e tiaturiraa hape. Ia pohe te hoê fetii, e titauhia i te tahi mau taeae e tuahine ia “aro uˈana no te faaroo” i mua i te faaheporaa a vetahi ê.—Iuda 3.

2 Tera anei to outou tupuraa? E nafea ia mau maite i te parau mau Bibilia no nia i te tupu ia pohe te hoê taata? (Eph. 6:11) E nafea ia tamahanahana e ia faaitoito i te hoê Kerisetiano o te faahepohia ra ia apiti atu i te peu ta te Atua e ore e au? E faaite mai teie haapiiraa i te mau aratairaa a Iehova i roto i teie mau tuhaa. Na mua râ, e hiˈo anaˈe i ta te Bibilia e parau ra no te ite eaha te tupu ia pohe te taata.

EAHA MAU NA TE TUPU IA POHE TAATA?

3. Eaha tei tupu no te parau haavare matamua?

3 Aita te pohe i roto i te opuaraa a te Atua. No te fanaˈo i te ora mure, i titauhia na ia Adamu raua Eva ia faaroo ia Iehova. Ua faaue atu hoi Oia: “To te raau e ite ai i te maitai e te ino, eiaha oe e amu i te reira; ei te mahana e amu ai oe i te reira, e pohe ïa oe.” (Gen. 2:16, 17) Ua faaohipa ˈtura Satani i te hoê ophi no te parau ia Eva: “E ore roa orua e pohe.” Ua vare roa Eva e amu ihora i to taua raau ra e ua na reira atoa Adamu i muri aˈe. (Gen. 3:4, 6) Raea ˈtura te huitaata atoa i te hara e te pohe.—Roma 5:12.

4-5. Mea nafea Satani i te tamauraa i te haavare i te taata?

4 Mai ta te Atua i parau, ua pohe Adamu e Eva. Area Satani, ua tamau ïa i te haaparare i te tahi atu mau haapiiraa hape no nia i te tupu ia pohe te taata. Ua haavare oia e ora ˈtu te tahi mea ia pohe te hoê taata, peneiaˈe i roto i te ao varua. Ua rau ta Satani haapiiraa hape no nia i te pohe e e rave rahi tei vare i te reira e tae roa mai i teie mahana.—Tim. 1, 4:1.

5 Ua ite Satani te hinaaro ra te taata e ora e a muri noa ˈtu e e enemi te pohe no ratou. (Kor. 1, 15:26) Tera ïa te ravea ta ˈna e faaohipa nei no te haavare i te taata!

6-7. (a) Ua tia anei ia Satani ia huna noa i te parau mau no nia i te pohe? A faataa. (b) Mea nafea te parau mau i te tautururaa mai ia ore e mǎtaˈu faahou i te feia pohe?

6 Noa ˈtu ta Satani mau raveraa, aita te parau mau Bibilia no nia i te pohe i huna-faahou-hia i te taata. Te rahi noa ˈtura te feia o te haapii nei i ta te Bibilia e parau ra no nia i te tupu ia pohe te hoê taata e te tia-faahou-raa. (Koh. 9:5, 10; Ohi. 24:15) Auê tatou i te tamahanahanahia i teie pue parau mau! Aita tatou e mǎtaˈu faahou i te feia pohe, ua ite papu hoi tatou eaha te tupu ia pohe te taata. Ua faaea tei pohe i te ora, eita ïa e nehenehe e haamauiui mai. Hau atu â, te taoto ra ratou i roto i te pohe. (Ioa. 11:11-14) Aita te feia pohe e ite ra ia mairi te tau. Noa ˈtu ua pohe ratou e rave rahi matahiti aˈenei, a tia faahou mai ai e au ra no nanahi noa ˈtura ratou i te poheraa.

7 E ere anei ta te Bibilia e parau ra no nia i te pohe i te mea tano, ohie roa e te maramarama maitai? Area ta Satani mau haapiiraa, e haafifi roa ïa i te feruriraa o te taata! Hau atu â, te faaino ra ta ˈna mau parau haavare i to tatou Atua poiete. No te taa maitai i te ino rahi ta Satani i faatupu, e pahono anaˈe i teie mau uiraa: Mea nafea ta Satani mau parau haavare i faaino ai ia Iehova? Mea nafea te reira i turai ai i te taata ia haafaufaa ore i te tusia taraehara o Iesu? Mea nafea te taata i te otoraa e te mauiuiraa i tera mau parau haavare?

E HAAMAUIUI TA SATANI MAU PARAU HAAVARE

8. Ia au i te Ieremia 19:5, e nafea te mau parau haavare a Satani no nia i te pohe e faaino ai i te Atua?

8 Te faaino ra ta Satani mau parau haavare ia Iehova. Hoê o tera mau parau haavare a Satani, o te haapiiraa ïa e haamauiui te Atua i te feia pohe i roto i te po auahi. E nafea te reira e faaino ai i te Atua? E manaˈo hoi te feia i vare i tera haapiiraa e Atua ino Iehova! (Ioa. 1, 4:8) Eaha to outou huru i mua i tera parau haavare? Te mea faufaa roa ˈtu â, eaha to Iehova huru? Mea au ore roa hoi na ˈna ia haamauiuihia te taata!—A taio i te Ieremia 19:5.

9. Ia au i te Ioane 3:16 e te 15:13, e nafea ta Satani mau parau haavare no nia i te pohe e haafaufaa ore ai i te tusia taraehara o Iesu?

9 Te haafaufaa ore ra ta Satani mau parau haavare i te tusia taraehara o Iesu. (Mat. 20:28) Hoê parau haavare a Satani: ahani e tamau te tahi mea i te ora i muri aˈe i te pohe, e ora mure ore ïa to te taata! Aita ïa i titauhia ia horoa Iesu i to ˈna ora ei hoo no tatou no te fanao i te ora mure ore! O te tusia o Iesu te haapapuraa rahi roa ˈˈe o to te Atua here i te huitaata! (A taio i te Ioane 3:16; 15:13.) A feruri na ïa i te huru o Iehova e o Iesu i mua i te mau parau haavare a Satani no nia i te pohe! Te haafaufaa-ore-hia ra te ô faufaa roa ˈˈe a te Atua!

10. E nafea te taata e oto e e mauiui ai i ta Satani mau parau haavare no nia i te pohe?

10 E oto e e mauiui atu â te taata. Eaha te huru o te metua ia parauhia ˈtu e na te Atua i rave i ta ratou tamarii ei melahi na ˈNa i te raˈi? E tamǎrû anei tera parau i te metua, aore ra e haamauiui atu â? Ua haapararehia te haapiiraa hape no te po auahi no te haapapu e mea tano ia haamauiui e ia tanina i te auahi te feia atoa o te patoi i te mau haapiiraa a te mau tia faaroo. Ua faatia te tahi buka i ta te hoê tiripuna Paniora i rave i nia i te feia atoa o te faahapa i te mau haapiiraa a te haapaoraa Katolika. Te faataahia ra i roto, ua na reira vetahi tia o tera tiripuna ia ite te feia patoi e mea mauiui mau ia tutuihia i te auahi. E tatarahapa ïa te feia patoi hou a pohe ai e eita ˈtura ratou e tuuhia i roto i te po auahi. I te tahi mau fenua, e pûpû vetahi i te maa aore ra i te tusia na to ratou feia pohe. No te tahi atu, e faatura aore ra e ani atu ïa i te haamaitairaa. Ia ore ratou ia faautuahia, e imi atoa vetahi taata i te ravea no te tamǎrû i tei pohe. Aita roa ïa te mau parau haavare a Satani i tamahanahana i te taata, ua faarahi atu â râ i to ratou mǎtaˈu i te feia pohe!

E NAFEA IA PATURU I TE PARAU MAU?

11. E nafea vetahi fetii e hoa e faahepo ai ia tatou ia ofati i ta te Bibilia e haapii ra?

11 Ia pohe te hoê taata, e faahepo mai paha te fetii e hoa ia apiti atu i te tahi peu o te ore e tuati i ta te Bibilia e haapii ra. E parau mai paha ratou, aita tatou e here e e faatura ra i te taata o tei pohe. Peneiaˈe, e parau roa mai ratou e turai to tatou haerea i tei pohe ia haamauiui ia tatou. I roto i tera mau tupuraa, mea faufaa roa te here ia Iehova e i ta ˈna Parau. E nafea tatou ia mau papu noa i te parau mau Bibilia? E hiˈopoa anaˈe i te tahi mau aratairaa Bibilia o te tauturu mai.

12. Ia pohe te hoê taata, eaha te tahi mau peu e ravehia, o te ore râ e tuati i ta te Bibilia e haapii ra?

12 A faaoti papu i te “faataa ê mai ia outou” i te mau haapiiraa e peu o te ore e tuati i ta te Bibilia e haapii ra. (Kor. 2, 6:17) E rave rahi i rotopu i te tahi nunaa taata no te taamotu Caraïbes e tiaturi ra e varua to te taata i pohe e e faautua oia i te feia i haamauiui ia ˈna. I te tahi mau fenua i Afirika, e peu matauhia ia tapoˈi i te mau hiˈo atoa o te fare o tei pohe e ia faahuri i te mau hohoˈa atoa. Eaha te tumu? No te faaatea ïa i te varua o te taata i pohe! Ei tavini no Iehova, eita roa tatou e tiaturi e e apiti atu i te mau peu atoa o te turu ra i te mau parau haavare a Satani!—Kor. 1, 10:21, 22.

Ia ore te aimârôraa ia tupu, a rave maite i te mau maimiraa e a faataa maitai atu i te fetii e ere i te Ite no Iehova (A hiˈo i te paratarafa 13-14) *

13. Ia au i te Iakobo 1:5, eaha te titauhia ia rave aita anaˈe outou i papu no nia i te tahi peu aore ra ohipa?

13 Aita anaˈe outou i papu no nia i te tahi peu aore ra ohipa, a pure ia Iehova no te ani i te paari. (A taio i te Iakobo 1:5.) I muri iho, a rave i te mau maimiraa i roto i ta tatou mau papai. Ia titauhia, a ani i te tauturu a te mau matahiapo o te amuiraa. Eita ratou e parau atu eaha te rave, e faaite atu râ ratou i te mau aratairaa Bibilia taa maitai, mai tei hiˈopoahia i roto i teie haapiiraa. Ma te na reira, te faaohipa noa ra ïa outou i te “haroˈaroˈa” no te “faataa ê i te maitai i te ino.”—Heb. 5:14.

14. E nafea ia ore tatou ia riro ei turoriraa no vetahi ê?

14 “A rave i te mau mea atoa ia hanahana te Atua. Eiaha outou ia riro ei tumu e turori ai” vetahi ê. (Kor. 1, 10:31, 32) Hou a apiti atu ai i roto i te tahi peu, e titau-atoa-hia ia feruri i te manaˈo haava o te taata, o te mau taeae e tuahine iho â râ. Eiaha roa tatou ia riro ei turoriraa no vetahi ê! (Mar. 9:42) Eita atoa tatou e hinaaro e haamauiui faufaa ore noa i te feia o te ore e tavini ra ia Iehova. Na te here e turai ia tatou ia faatura ia vetahi ê ma te faahiti i te mau parau e hanahana ˈi Iehova! Eita tatou e tatamaˈi aore ra e faaooo i te taata no te tahi peu ta ratou e rave ra. E mana rahi to te here! E nehenehe ïa te aau o te feia patoi e mǎrû mai ia tâuˈa e ia faatura tatou ia ratou!

15-16. (a) No te aha mea maitai ia faaite i te taata i ta outou e tiaturi ra? A horoa i te hiˈoraa. (b) E nafea tatou e haapao ai i ta Paulo i parau i roto i te Roma 1:16?

15 A faaite i te taata e Ite no Iehova outou. (Isa. 43:10) Mea ohie aˈe ia mau papu i mua i te fetii e te feia tapiri ia ite ratou e tavini tatou no Iehova. Te faatia ra Francisco e ora ra i Mozambique: “I to mâua Carolina iteraa i te parau mau, ua faaite mâua i te fetii e faaea mâua i te pûpû i te tusia na te feia pohe. Ua tamatahia râ to mâua faaroo i te poheraa te tuahine o Carolina. I ǒ nei, ua matau te taata i te faatupu i te hoê oroa e faahopuhia ˈi te taata pohe i te pape. No te tamǎrû i te varua o tei pohe, e taoto te fetii piri roa ˈˈe e toru po i te vahi i maniihia ˈi taua pape ra. Ua manaˈo ïa te fetii o Carolina na ˈna e amo i tera hopoia.”

16 Ua nafea Francisco raua ta ˈna vahine? Te pahono ra oia: “No to mâua here ia Iehova, ua patoi mâua i te apiti atu i ta ratou mau peu. Ua riri roa te fetii o Carolina, ua parau ratou aita mâua e faatura ra i te taata i pohe e eita ratou e tauturu e e haere faahou mai e hiˈo ia mâua. No to ratou riri, aita mâua i mârô no te faataa faahou i ta mâua e tiaturi ra. Ua faatura vetahi i ta mâua faaotiraa. I muri aˈe, ua mǎrû mai te fetii o Carolina e ua hau matou. Ua haere atoa mai vetahi i te fare no te ani i te papai Kerisetiano.” Eiaha roa ïa tatou ia haama i te paturu i te parau mau no nia i te feia pohe!—A taio i te Roma 1:16.

A TAMAHANAHANA E A TAUTURU I TE FEIA E OTO RA

E tamahanahana e e tauturu te hoa mau i te feia ua pohe tei herehia (A hiˈo i te paratarafa 17-19) *

17. E nafea ia riro ei hoa papu no te Kerisetiano e oto ra i tei herehia?

17 Ia pohe tei herehia, e titauhia ia riro tatou ei “taeae no te anotau e ati ai ra.” (Mas. 17:17) I roto i tera tupuraa, e nehenehe te tahi taeae e tuahine e faahepohia ia rave i te peu o te ofati i te mau faaueraa Bibilia. E nafea ia riro ei hoa papu no taua Kerisetiano ra? E hiˈopoa anaˈe e piti aratairaa Bibilia o te tauturu mai ia tamahanahana i te feia e oto ra i tei herehia.

18. No te aha Iesu i taˈi ai e eaha te haapiiraa e huti mai?

18 “A taˈi e te feia e taˈi ra.” (Roma 12:15) Ia pohe tei herehia, e ere i te mea ohie ia ite eaha te parau atu i te taata e oto ra. I te tahi taime, na to tatou noa roimata e faaite te taa ra ia tatou i to ratou oto. I te poheraa Lazaro, ua taˈi Maria e Mareta i to raua taeae here, e te tahi atu i to ratou hoa. Ua taˈi atoa Iesu noa ˈtu ua ite oia e faatiahia mai Lazaro. (Ioa. 11:17, 33-35) Ua faaite mau te roimata o Iesu i te oto o to ˈna Metua i te raˈi. Ua haapapu atoa te reira i to Iesu here ia Lazaro. Eita e ore ua mahanahana roa te aau o Maria raua Mareta. Ia faaite atoa tatou i te here e te aumauiui i to tatou mau taeae e oto ra, e papu ia ratou e hoa mau tatou no ratou.

19. No te tamahanahana i te tahi Kerisetiano ua pohe tei herehia, e nafea tatou ia faaohipa i te Koheleta 3:7?

19 “E taime to te mamû noa, e taime to te parau.” (Koh. 3:7) E nafea ˈtu â tatou e tamahanahana ˈi i te Kerisetiano ua pohe tei herehia? Ma te faaroo maite ïa ia ˈna. A vaiiho ia ˈna ia haamahora i to ˈna aau e eiaha e inoino ia faahiti oia i te parau huru ê. (Ioba 6:2, 3) Peneiaˈe, te hepohepo ra oia no te mau faaheporaa a te fetii e ore e tavini ra ia Iehova. A pure ïa e o ˈna. A taparu i “tei faaroo i te pure” ia fanaˈo tera taata i te puai e te paari. (Sal. 65:2) Ia nehenehe, a taio atu i te Bibilia aore ra i te tahi tumu parau e tano i to ˈna tupuraa mai te hoê faatiaraa faaitoito mau i roto i ta tatou mau papai.

20. Eaha ta tatou e hiˈo mai i roto i to mua ˈtu haapiiraa?

20 Ua ite tatou i te parau mau no nia i te feia pohe e te tia-faahou-raa e tiai mai ra i tei taoto i roto i te menema. Auê tatou i te mauruuru e! (Ioa. 5:28, 29) Na roto i ta tatou mau parau e ohipa, e paturu anaˈe i te parau mau ma te itoito! E tutava anaˈe i te faaite i te mau taata atoa i ta te Bibilia e haapii ra. I roto i to mua ˈtu haapiiraa, e hiˈo mai tatou te tahi atu ravea ta Satani e faaohipa ra no te haapoiri i te feruriraa o te taata, oia hoi te peu tahutahu. E ite atoa mai tatou eaha te titauhia ia rave no te ore e hema i te mau peu e faaanaanataeraa tei taaihia i te mau demoni.

HIMENE 24 A haere mai i to Iehova mouˈa

^ Ua haavare Satani e te mau demoni i te taata na roto i ta ratou mau haapiiraa hape no nia i te pohe. Mea na reira e rave rahi peu au-ore-hia e te Atua i te faraa mai. E tauturu mai teie haapiiraa ia ore e taiva ia Iehova noa ˈtu e faahepo mai vetahi ê ia apiti atu i tera mau peu.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: A oto ai te hoê fetii i tei herehia, te tamahanahana ra na mero utuafare Ite no Iehova ia ˈna.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: I muri aˈe i ta ˈna mau maimiraa no nia i te tahi peu e ravehia ia pohe te hoê taata, e faataa te tahi Ite no Iehova i ta ˈna e tiaturi ra i to ˈna mau fetii.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te tamahanahana e te tauturu ra na matahiapo i te Kerisetiano ua pohe tei herehia.