Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 16

A tamau i te faaite i te mauruuru no te hoo

A tamau i te faaite i te mauruuru no te hoo

“Ua haere mai hoi te Tamaiti a te taata nei . . . no te horoa i to ˈna ora ei hoo no te taata e rave rahi.”—MAR. 10:45.

HIMENE 18 Mauruuru no te hoo

HAAPOTORAA *

1-2. Eaha te hoo e no te aha e titauhia ˈi te reira?

 I TE hararaa Adamu, ua ere o ˈna i te ora mure ore. Ua tano iho â ta ˈna utua, no te mea aita o ˈna i faaroo i te Atua. No to ˈna faaroo ore, ua ere atoa to ˈna huaai i te ora mure ore. E ere hoi no ratou te hape. (Roma 5:12, 14) Auaa râ, i muri iti noa ˈˈe i to Adamu hararaa, ua faaite mai Iehova e nafea oia e faaora ˈi ia ratou i te hara e te pohe i roohia to ratou tupuna ra o Adamu. (Gen. 3:15) I te taime faataahia, e tono mai Iehova i ta ˈna Tamaiti mai te raˈi mai, “no te horoa i to ˈna ora ei hoo no te taata e rave rahi.”—Mar. 10:45; Ioa. 6:51.

2 Eaha te hoo? I roto i te mau Papai Heleni Kerisetiano, o te aufauraa ïa a Iesu ia noaa faahou mai i te mea ta Adamu i ere. (Kor. 1, 15:22) Mea titauhia te hoo no te mea, i roto i te Ture a te Atua, e titauhia ia horoahia te ora no te ora. (Exo. 21:23, 24) Ua ere Adamu i to ˈna ora tia roa. No reira Iesu i horoa ˈi i to ˈna ora tia roa. (Roma 5:17) Mea na reira o ˈna i te riroraa mai ei “Metua no te ui a muri atu” oia hoi no te feia o te faatupu i te faaroo i te hoo.—Isa. 9:6; Roma 3:23, 24.

3. Ia au i te Ioane 14:31 e 15:13, no te aha Iesu i horoa ˈi i to ˈna ora tia roa?

3 Ua horoa Iesu i to ˈna ora no to ˈna here rahi i to ˈna Metua i te raˈi e ia tatou. (A taio i te Ioane 14:31; 15:13.) Na to ˈna here i turai ia ˈna ia ore e taiva e ia hope noa ˈtu ia ˈna i te rave i te hinaaro o to ˈna Metua. Aita roa ˈtu Iesu i taiva e tae roa ˈtu i to ˈna poheraa. Maoti te tusia o Iesu e tupu ai te opuaraa a Iehova no te huitaata e te fenua. I roto i teie tumu parau haapiiraa, e ite mai tatou no te aha Iehova i vaiiho noa ˈi ia mauiui Iesu hou oia a pohe ai. E hiˈo poto atoa mai tatou i te hiˈoraa o te hoê taata papai Bibilia, o tei faaite i to ˈna mauruuru rahi no te hoo. E hiˈo atoa mai tatou e nafea ia faaite i to tatou mauruuru no te hoo e e nafea ia faarahi atu â i to tatou mauruuru no teie tusia.

NO TE AHA I TITAUHIA ˈI IA MAUIUI IESU?

A feruri i te mauiui ta Iesu i faaruru i to ˈna horoaraa i to ˈna ora ei hoo no tatou (A hiˈo i te paratarafa 4)

4. A faataa mea nafea Iesu i te poheraa.

4 A feruri na i te mahana hopea o Iesu i nia i te fenua. Ua haru e ua hui te mau faehau Roma ia ˈna. Ua nehenehe o ˈna e pii i te mau nuu melahi no te paruru ia ˈna, aita râ o ˈna i na reira. (Mat. 26:52-54; Ioa. 18:3; 19:1) I to ˈna huiraahia, ua mutumutu roa to ˈna iri a tarere mai ai te iˈo e a tahe noa mai ai te toto. I muri iho, ua faaamo te mau faehau ia ˈna i ta ˈna pou haamauiuiraa i nia i to ˈna tua mutumutu. Tutava noa ˈtura Iesu i te amo i ta ˈna pou i te vahi e haapohehia ˈi oia. I muri aˈe, faauehia ˈtura hoê taata ia amo i te reira. (Mat. 27:32) I te taeraa Iesu i te vahi e haapohehia ˈi oia, ua faataravahia o ˈna i nia i te pou e ua patitihia to ˈna na rima e to ˈna na avae. I te faatiaraahia te pou, rahi roa ˈtura te mauiui no te teiaha o to ˈna tino. Ua taˈi to Iesu mau hoa e to ˈna mama, area te mau aratai ati Iuda, ua faaooo ïa ia ˈna. (Luka 23:32-38; Ioa. 19:25) E rave rahi hora to Iesu faaoromairaa i te mauiui e fatata roa to ˈna aho i te mure. Mea mauiui mau e mea haama to ˈna pohe! Noa ˈtu mea fifi no ˈna i te huti i te aho, ua pure â o ˈna. Piˈo atura oia i to ˈna upoo i raro e pohe atura!—Mar. 15:37; Luka 23:46; Ioa. 10:17, 18; 19:30.

5. Eaha tei haapeapea roa ia Iesu?

5 Te haapeapearaa a Iesu, e ere to ˈna poheraa, o te tumu râ e haapohehia ˈi o ˈna. Ua parihia o ˈna i te faainoraa i te Atua. (Mat. 26:64-66) Ua peapea roa ino Iesu e ani roa ˈtura i to ˈna Metua eiaha oia ia faaruru i tera huru pohe. (Mat. 26:38, 39, 42) No te aha Iehova i vaiiho ai i ta ˈna Tamaiti ia mauiui e ia haapohehia? E hiˈo anaˈe e toru tumu.

6. No te aha i titauhia ˈi ia haapohehia Iesu i nia i te hoê pou haamauiuiraa?

6 A tahi, ua titauhia ia patitihia Iesu i nia i te hoê pou no te faaora i te mau ati Iuda i te hoê faaino e vai ra i roto i te ture a Mose. (Gal. 3:10, 13) Ua parau ratou e haapao ratou i te mau ture a te Atua. Tera râ, ua ofati ratou i ta ˈna mau ture. E piti ïa utua tei nia ia ratou i teie nei: te faaino e te utua a Adamu. (Roma 5:12) Ia au i te Ture ta te Atua i horoa ia Iseraela, e haapohehia te taata o te rave i te hoê hara e au i te utua pohe. E e faatarerehia to ˈna tino i nia i te hoe pou. * (Deut. 21:22, 23; 27:26) Ma te vaiiho ia patitihia o ˈna i nia i te hoê pou, ua pûpû atoa ïa Iesu ia ˈna no te mau ati Iuda o tei patoi ia ˈna.

7. Eaha te piti o te tumu i vaiiho ai te Atua ia mauiui ta ˈna Tamaiti?

7 Ua hinaaro Iehova e faaineine ia Iesu no to ˈna toroa ei Tahuˈa rahi. O te piti ïa o te tumu oia i vaiiho ai ia mauiui ta ˈna Tamaiti. Ua ite Iesu e ere i te mea ohie ia faaroo i te Atua i roto i te haavîraa, ua rahi roa hoi to ˈna peapea. Pure atura o ˈna “ma te auê e te roimata.” Inaha ua û Iesu i te mau tupuraa mauiui e ahoaho, ua taa ïa ia ˈna i to tatou mau hinaaro, “e nehenehe ïa oia e tauturu i te feia e tamatahia ra.” Auê tatou i te mauruuru ia Iehova i te horoaraa mai i te hoê Tahuˈa rahi aroha hamani maitai o te “aumauiui i to tatou mau paruparu.”—Heb. 2:17, 18; 4:14-16; 5:7-10.

8. Eaha te toru o te tumu i vaiiho ai te Atua ia mauiui Iesu?

8 Te toru o te tumu i vaiiho ai Iehova ia mauiui Iesu, no te faaite ïa mea hape ta Satani i parau: E haamori te taata i te Atua, no te mea te hinaaro ra ratou i te tahi mea ia ˈna ra. E te parau ra Satani, mai ia Adamu, aita ratou e here ra ia Iehova. (Ioba 1:9-11; 2:4, 5) Ua papu ia Iehova e eita ta ˈna Tamaiti e taiva, noa ˈtu e haavîhia o ˈna i te hoê faito eita e haere i te hoê taata ia faaruru. Aita iho â Iesu i taiva e ua faaite o ˈna e haavare ta Satani.

HOÊ TAATA PAPAI BIBILIA O TEI MAURUURU I TE HOO

9. Eaha te hiˈoraa ta te aposetolo Ioane i vaiiho mai no tatou?

9 Ua faaitoito te haapiiraa no nia i te hoo e rave rahi mau Kerisetiano. Ua tamau noa ratou i te poro noa ˈtu te patoiraa e te mau huru haafifiraa atoa. E hiˈo mai tatou i te hiˈoraa o te aposetolo Ioane. Ua tamau noa o ˈna i te poro i te parau mau no nia i te Mesia e te hoo, hau i te 60 matahiti. A piri ai i to ˈna 100 matahiti, e au ra e ua hiˈo-ino-hia oia i raro aˈe i te faatereraa Roma “no [to ˈna] paraparauraa no nia i te Atua e [to ˈna] faaiteraa i te parau no Iesu.” E hopoihia ˈtura oia i te motu o Patamo. (Apo. 1:9) Auê ïa faaroo e faaoromai to Ioane!

10. Mea nafea to Ioane faaiteraa i to ˈna mauruuru no te hoo?

10 I roto i ta ˈna mau papai, ua faaite Ioane i to ˈna here ia Iesu e to ˈna mauruuru no te hoo. Ua hau i te 100 taime to ˈna faahitiraa i te parau no te hoo aore ra te mau maitai ta te hoo e horoa mai. Ei hiˈoraa, ua papai Ioane: “Ia rave noa ˈtu râ te tahi taata i te hara, e tauturu to tatou tei te Metua ra, o Iesu Mesia e mea parau-tia oia.” (Ioa. 1, 2:1, 2) Te faaite atoa ra te mau papai a Ioane i te faufaaraa ia faaite i te parau no Iesu. (Apo. 19:10) Mea papu ua mauruuru mau Ioane no te hoo. E o tatou?

E NAFEA IA FAAITE I TO TATOU MAURUURU NO TE HOO?

Ia haafaufaa tatou i te hoo, e haapae tatou i te hara (A hiˈo i te paratarafa 11) *

11. Eaha te tauturu ia tatou ia haapae i te hara?

11 A haapae i te hara. Eiaha roa ˈtu tatou e manaˈo: ‘Aita e faufaa ia haapae i te hara, e nehenehe au e rave i te ohipa ino a ani atu ai i te Atua ia faaore mai i ta ˈu hara.’ Mai te peu e haafaufaa tatou i te hoo, e parau tatou: ‘Eiaha! Mea rahi ta Iehova e Iesu i rave no ˈu, eita ïa ta ˈu e nehenehe e rave i te hoê ohipa mai teie.’ E nehenehe tatou e ani i te itoito ia Iehova, ma te taparu atu ia ˈna: ‘A tauturu mai ia ˈu, ia ore au ia hema!’—Mat. 6:13.

12. E nafea tatou e faaohipa ˈi i te aratairaa i roto i te Ioane 1, 3:16-18?

12 A here i to mau taeae e tuahine. Ma te here ia ratou, te faaite ra tatou i to tatou mauruuru no te hoo. No te aha? No te mea ua horoa Iesu i to ˈna ora no tatou e no to tatou atoa mau taeae e tuahine. I te mea e ua pohe o ˈna no ratou, mea faufaa ïa ratou no ˈna. (A taio i te Ioane 1, 3:16-18.) E faaite ïa tatou i to tatou here i te mau taeae e tuahine na roto i te parau e te ohipa. (Eph. 4:29, 31–5:2) Ei hiˈoraa, e tauturu tatou ia ratou i roto i te maˈi aore ra ia faaruru ratou i te tahi mau fifi mai te ati natura. E ia inoino tatou i te hoê hoa Kerisetiano?

13. No te aha tatou e faaore ai i te hapa?

13 Mea fifi paha no outou i te tahi taime, ia faaore i te hapa a te hoê hoa Kerisetiano. (Lev. 19:18) A pee ïa i te aratairaa i roto i te Kolosa 3:13 e parau ra: “A faaoromai noa i te tahi e te tahi, e ia hapa noa mai te tahi ia oe, a faaore noa ˈtu ïa i ta ˈna hapa. Mai ia Iehova i faaore noa mai i ta outou ra, ia na reira atoa ˈtu outou.” I te mau taime atoa e faaore ai tatou i te hapa a to tatou mau taeae e tuahine, e faaite tatou i to tatou Metua i te raˈi e te mauruuru ra tatou no te hoo. E nafea tatou e faaite noa ˈi i to tatou mauruuru no teie ô no ǒ mai i te Atua?

E NAFEA TATOU E FAAITE NOA ˈI I TO TATOU MAURUURU NO TE HOO?

14. Eaha te hoê ravea e faaite noa ˈi tatou i to tatou mauruuru no te hoo?

14 A haamauruuru ia Iehova no te hoo. Te parau ra Joanna, te hoê tuahine 83 matahiti e ora ra i Initia: “No ˈu, mea faufaa ia faahiti i te parau o te hoo i roto i ta ˈu mau pure atoa e ia haamauruuru ia Iehova no te reira.” I roto i ta outou mau pure atoa, a feruri i te mau hape ta outou i rave i te roaraa o te mahana e a ani ia Iehova ia faaore i te reira. Tera râ, ia rave outou i te hoê hara rahi, e titauhia ia ani i te tauturu a te mau matahiapo. E faaroo e e tauturu mai ratou ia outou, ma te horoa i te mau manaˈo tauturu i roto i te Bibilia. Ma te pure e o outou, e ani ratou ia Iehova ia faaore i ta outou hara, ‘ia maitai faahou mai outou’ i te pae varua.—Iak. 5:14-16.

15. No te aha e titauhia ia rave i te taime no te feruriruri i te hoo?

15 A feruriruri i te hoo. Te na ô ra Rajamani, te hoê tuahine 73 matahiti: “Ia ite au i te mauiui ta Iesu i faaruru, e taˈi roa vau.” Tera atoa paha to outou huru ia feruri outou i te mauiui rahi ta Iesu i faaruru. Rahi atu â outou i te feruriruri i te tusia ta Iesu i pûpû, rahi atu â to outou here no ˈna e no to ˈna Metua. E nehenehe tatou tataitahi e feruriruri i te hoo i roto i ta tatou iho haapiiraa Bibilia.

Na roto i te hoê amuraa maa haihai, ua faaite Iesu nafea ia haamanaˈo i to ˈna poheraa i ta ˈna mau pǐpǐ (A hiˈo i te paratarafa 16)

16. E nafea tatou e faufaahia ˈi i te haapiiraa ia vetahi ê no nia i te hoo? (A hiˈo i te hohoˈa i te api matamua.)

16 A haapii ia vetahi ê no nia i te hoo. Ia paraparau tatou no nia i te hoo ia vetahi ê, e rahi atu â to tatou mauruuru. Mea rahi te ravea no te haapii atu no te aha mea titauhia ia pohe Iesu. Ei hiˈoraa, e nehenehe tatou e faaohipa i te buka rairai Parau apî oaoa a te Atua i te haapiiraa 4: “O vai Iesu Mesia?” aore ra te buka Eaha ta te Bibilia e haapii mai? i te pene 5: “O te hoo te ô faufaa roa ˈˈe no ǒ mai i te Atua.” E i te mau matahiti atoa, e faaite tatou i to tatou mauruuru no te hoo ma te apiti i te Oroa haamanaˈoraa o te pohe o Iesu e ma te titau manihini i te taata no teie oroa. Auê ïa fanaˈoraa taa ê ta Iehova i horoa mai ia haapii i te taata no nia i ta ˈna Tamaiti.

17. No te aha o te hoo te ô faufaa roa ˈˈe ta te Atua i horoa mai na te huitaata?

17 Mea rahi te tumu e faaite ai tatou i to tatou mauruuru no te hoo. Maoti te hoo, e nehenehe tatou e riro ei hoa no Iehova, noa ˈtu mea tia ore tatou. Maoti te hoo, e faaorehia te mau ohipa a Satani. (Ioa. 1, 3:8) E maoti atoa te hoo, e tupu ai te opuaraa a Iehova e faariro i te fenua taatoa ei paradaiso. E î te fenua i te taata o te here ra ia Iehova e o te tavini ra ia ˈna. I te mau mahana atoa, e faaite anaˈe i to tatou mauruuru no te hoo, te ô faufaa roa ˈˈe no ǒ mai i te Atua!

HIMENE 20 Ua horoa mai oe i to Tamaiti here

^ E faataa mai teie tumu parau haapiiraa no te aha Iesu i hamani-ino-hia e i haapohehia ˈi. E tauturu te reira ia tatou ia rahi atu â to tatou mauruuru no te hoo.

^ E peu na to Roma ia patiti aore ra ia taamu oraora i te feia ohipa ino i nia i te hoê pou e ua vaiiho Iehova ia na reirahia ta ˈna Tamaiti.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA Api 18: E toru taeae e patoi ra i te faahemaraa e mataitai i te hohoˈa faufau, e puhipuhi i te avaava e e farii i te petaraa.