Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 15

Eaha ta te mau parau hopea a Iesu e haapii mai?

Eaha ta te mau parau hopea a Iesu e haapii mai?

“O ta ˈu Tamaiti teie, tei herehia, ta ˈu i mauruuru roa. A faaroo ia ˈna.”—MAT. 17:5.

HIMENE 17 “E tia ia ˈu”

HAAPOTORAA *

1-2. Eaha tei tupu hou Iesu a faahiti ai i ta ˈna mau parau hopea?

 TEI te 14 no Nisana tatou i te matahiti 33. I muri aˈe i to Iesu pariraahia i te raveraa i te hoê mea ta ˈna i ore i rave, ua faaooohia o ˈna e ua hamani-ino-hia. Ua faataravahia o ˈna i nia i te hoê pou haamauiuiraa e ua patitihia to ˈna na rima e to ˈna na avae. A feruri na i te mauiui rahi ta ˈna i faaruru a faahiti ai i ta ˈna mau parau hopea. Mea faufaa roa ta ˈna i parau.

2 E hiˈopoa mai tatou eaha te mau parau ta Iesu i faahiti i nia i te pou haamauiuiraa e e hiˈo atoa mai tatou eaha te haapii mai i te reira. E faaroo anaˈe ia ˈna.—Mat. 17:5.

“TO ˈU METUA, A FAAORE I TA RATOU HARA”

3. No vai ma te mau parau ta Iesu i faahiti i roto i te Luka 23:33, 34?

3 Eaha ta Iesu i parau? I nia i te pou haamauiuiraa, ua na ô Iesu: “To ˈu Metua, a faaore i ta ratou hara, aita hoi ratou i ite i ta ratou e rave nei.” (Luka 23:33, 34) Te parau ra Iesu no te mau faehau Roma tei patiti ia ˈna i nia i te pou. Aita hoi ratou i ite o vai mau o ˈna. Te parau atoa ra paha Iesu no te mau taata tei ani ia haapohehia o ˈna, o tei faatupu râ i te faaroo ia ˈna i muri aˈe. (Ohi. 2:36-38) Aita i tano ia haapohehia Iesu. Tera râ, ua ani oia i to ˈna Metua ia faaore i te hara a te feia i hinaaro e haapohe ia ˈna e aita o ˈna i inoino ia ratou.—Pet. 1, 2:23.

4. Eaha te haapii mai i to Iesu faaoreraa i te hapa a to ˈna mau enemi?

4 Eaha te haapii mai i te mau parau a Iesu? Mai ia Iesu, e faaore tatou i te hapa a vetahi ê. (Kol. 3:13) E patoi mai paha to tatou mau fetii ia tatou no to ratou taa ore i ta tatou mau tiaturiraa e to tatou huru oraraa. E faahiti paha ratou i te parau haavare no nia ia tatou, e faahaama atoa mai paha ia tatou i mua i te taata, e pahae ratou i ta tatou mau papai aore ra e hamani ino mai ratou. Ma te ore e inoino, e ani tatou ia Iehova ia tauturu ia ratou ia ite atoa ratou i te parau mau. (Mat. 5:44, 45) E ere roa ˈtu i te mea ohie ia faaore i te hapa, mai te peu iho â râ ua hamani-ino-rahi-hia tatou. E ia tapea noa tatou i te riri a ore atu ai e faaore i te hapa, e mauiui tatou. Te na ô ra te hoê tuahine: “Ia faaore tatou i te hapa, e ere te auraa e te farii ra tatou i te mea ino i ravehia i nia ia tatou. Te faaite ra râ te reira te haapae ra tatou i te riri e te inoino.”—Sal. 37:8; Eph. 4:31, 32.

“EI TE PARADAISO OE E O VAU ATOA”

5. Eaha te tiaturiraa ta Iesu i faaite i te hoê taata ohipa ino, e no te aha?

5 Eaha ta Iesu i parau? I pihai iho ia Iesu, ua patitihia e piti taata ohipa ino e ua faaino raua ia ˈna. (Mat. 27:44) I muri iho râ, ua taui te manaˈo o te hoê o raua e ua taa ˈtura ia ˈna e “aita [Iesu] i rave i te ohipa ino.” (Luka 23:40, 41) Ua papu atoa ia ˈna e faatiahia mai Iesu mai te pohe mai e e riro oia ei arii i te hoê mahana. Ua parau o ˈna ia Iesu: “Haamanaˈo mai oe ia ˈu ia tae oe i roto i ta oe Faatereraa arii.” Auê ïa faaroo! (Luka 23:42) Pahono atura Iesu ia ˈna: “Oia mau ta ˈu e parau atu ia oe i teie mahana: Ei te paradaiso [eiaha râ i roto i te Faatereraa arii] oe e o vau atoa.” (Luka 23:43) Ma te faahiti i te parau “oe e o vau,” te faaite ra Iesu i teie taata ohipa ino, noa ˈtu te hara ta ˈna i rave, e fanaˈo oia i te tiaturiraa ta Iesu i faaite atu. E Atua aroha hamani maitai hoi to ˈna Metua.—Sal. 103:8.

6. Eaha te haapii mai i ta Iesu i parau i te taata ohipa ino?

6 Eaha te haapii mai i te mau parau a Iesu? Ua faaite maitai Iesu i te huru mau o to ˈna Metua. (Heb. 1:3) Ua ineine Iehova i te faaore i ta tatou mau hapa e i te faaite i te aroha hamani maitai ia tatou, mai te peu noa râ e tatarahapa mau tatou no te mau hara ta tatou i rave e e faatupu tatou i te faaroo i te tusia taraehara o Iesu Mesia. (Ioa. 1, 1:7) Mea fifi paha no vetahi ia tiaturi e faaore roa Iehova i ta ratou mau hara tahito. Tera atoa anei to oe manaˈo? A feruri, hou Iesu a pohe ai, ua faaite oia i te aroha hamani maitai i te taata ohipa ino tei faaite i te faaroo ia ˈna. Hau atu â ïa Iehova i te faaite i to ˈna aroha hamani maitai i ta ˈna mau tavini taiva ore o te tutava nei i te haapao i ta ˈna mau faaueraa.—Sal. 51:1; Ioa. 1, 2:1, 2.

“O ˈNA TA OE TAMAITI! . . . O ˈNA TO OE METUA VAHINE!”

7. I roto i te Ioane 19:26, 27, eaha ta Iesu i parau ia Maria raua Ioane, e no te aha o ˈna i parau ai i te reira?

7 Eaha ta Iesu i parau? (A taio i te Ioane 19:26, 27.) Ua haapeapea Iesu no to ˈna mama. E au ra e e vahine ivi o ˈna i tera taime. I te mea aita to ˈna mau teina i riro atura ei pǐpǐ na ˈna, o vai te haapao i te mau hinaaro pae varua o to ˈna mama? E aposetolo e e hoa piri Ioane no Iesu. Ua hiˈo ïa o ˈna ia Ioane mai te hoê mero o to ˈna utuafare pae varua. (Mat. 12:46-50) Na ô atura Iesu i to ˈna mama: “O ˈna ta oe tamaiti i teie nei!” Na ô atoa ˈtura Iesu ia Ioane: “O ˈna to oe metua vahine i teie nei!” Mai reira mai, ua riro Ioane ei tamaiti na Maria e aupuru noa ˈtura oia ia Maria, mai to ˈna iho mama. Mea here mau iho â na Iesu i te vahine tei aupuru ia ˈna mai to ˈna fanauraahia mai e tae roa ˈtu i to ˈna poheraa.

8. Eaha te haapii mai i ta Iesu i parau ia Maria raua Ioane?

8 Eaha te haapii mai i te mau parau a Iesu? Mea piri aˈe vetahi o tatou i te mau taeae e tuahine i to ratou iho mau fetii. E faarue mai paha to tatou mau fetii ia tatou. Mai ta Iesu râ i fafau, ia vai piri noa tatou ia Iehova e i ta ˈna faanahonahoraa, e “taihanere” ta tatou e fanaˈo. I roto i te faanahonahoraa, e riro mai vetahi ei tamaiti, ei tamahine, ei mama aore ra ei papa no tatou. (Mar. 10:29, 30) Eita anei outou e mauruuru ra no te utuafare pae varua tahoê ta outou e fanaˈo ra, o te here ia Iehova e i te tahi e te tahi?—Kol. 3:14; Pet. 1, 2:17.

“TO ˈU ATUA, EAHA OE I FAARUE MAI AI IA ˈU?”

9. Eaha ta te mau parau a Iesu faahitihia i roto i te Mataio 27:46 e faaite ra ia tatou?

9 Eaha ta Iesu i parau? Hou Iesu a pohe ai, ua tuô o ˈna: “To ˈu Atua, to ˈu Atua, eaha oe i faarue mai ai ia ˈu?” (Mat. 27:46) Aita te Bibilia e faataa ra no te aha Iesu i parau ai i te reira. Eaha râ ta teie mau parau e faaite ra ia tatou? Ma te faahiti i teie mau parau, ua faatupu Iesu i te mau parau tohu o te Salamo 22:1. * Hau atu â, ua haapapu teie mau parau e ua tatara Iehova i ta ˈna paruru i nia i ta ˈna Tamaiti. (Ioba 1:10) Ua taa ia Iesu e ua tuu to ˈna Metua ia ˈna i te rima o to ˈna mau enemi ra, ia tamatahia o ˈna e tae roa ˈtu i to ˈna poheraa. Taa ê atu i te reira, te haapapu ra teie mau parau e aita roa ˈtu Iesu i rave i te hoê mea e tano ia haapohehia o ˈna.

10. Eaha te haapii mai i ta Iesu i parau i to ˈna Metua?

10 Eaha te haapii mai i te mau parau a Iesu? A tahi, eiaha e manaˈo e paruru Iehova ia tatou ia tamatahia to tatou faaroo. Mea titauhia ia pee i te hiˈoraa o Iesu, ma te ore e taiva ia Iehova noa ˈtu e pohe tatou. (Mat. 16:24, 25) Ia papu râ ia tatou eita Iehova e vaiiho ia tamatahia tatou hau aˈe i ta tatou e nehenehe e faaruru. (Kor. 1, 10:13) A piti, e hamani-ino-hia paha tatou noa ˈtu aita tatou i rave i te tahi mea ino. (Pet. 1, 2:19, 20) E patoi mai paha vetahi ia tatou no te mea e ere tatou no teie nei ao e te faaite ra tatou i te parau mau, eiaha râ no te mea ua rave tatou i te hoê ohipa ino. (Ioa. 17:14; Pet. 1, 4:15, 16) Ua taa ia Iesu no te aha Iehova i vaiiho ai ia ˈna ia mauiui. No te mau Kerisetiano râ e faaruru ra i te fifi, e uiui ratou i te tahi taime, no te aha Iehova e vaiiho ai i te tahi mea ino ia tupu. (Hab. 1:3) Te taa ra i to tatou Atua aroha hamani maitai e te faaoromai e te tiaturi noa ra ratou ia ˈna. Tera râ, te hinaaro nei ratou i te tamahanahanaraa no ǒ mai ia ˈna ra.—Kor. 2, 1:3, 4.

“TE POIHÂ RA VAU”

11. Eaha Iesu i faahiti ai i te mau parau i roto i te Ioane 19:28?

11 Eaha ta Iesu i parau? (A taio i te Ioane 19:28.) Ua parau Iesu: “Te poihâ ra vau” ia tupu tei papaihia i roto i te Salamo 22:15 e na ô ra: “Ua mǎrô to ˈu puai mai te araea a to potera ra; ua piri tau arero i tau taa.” Mea papu ua poihâ Iesu inaha, i tera mahana taatoa, ua rave-ino-hia o ˈna e ua vai noa o ˈna i nia i te pou haamauiuiraa. Ua hinaaro ïa Iesu ia horoa te tahi taata i te pape na ˈna.

12. Eaha te haapii mai i te parauraa Iesu: “Te poihâ ra vau”?

12 Eaha te haapii mai i te mau parau a Iesu? Aita Iesu i haama i te faaite i ta ˈna e hinaaro ra. Eiaha atoa ïa tatou e haama i te ani i ta tatou e hinaaro. Aita paha tatou i matau i te ani i te tauturu a vetahi ê. I te taime râ aita ta tatou e ravea, eiaha e taiâ i te ani atu i te tauturu. Mai te peu e ruhiruhia tatou aore ra e taata maˈimaˈi, e titauhia ia ani i te hoê hoa ia afai ia tatou i te fare toa aore ra i te taote. E ia toaruaru tatou, e hinaaro tatou i te tariˈa faaroo e ia faaitoitohia mai tatou ma te tahi mau “parau maitai.” (Mas. 12:25) E ani ïa tatou i te tauturu a te hoê matahiapo aore ra te hoê Kerisetiano feruriraa paari. A haamanaˈo, te here ra te mau taeae e tuahine ia tatou e te hinaaro nei ratou e tauturu ia tatou i roto i te taime ati. (Mas. 17:17) Eita ratou e ite eaha ta tatou e hinaaro ia ore tatou e faaite atu.

“UA HOPE IA ˈU I TE RAVE I TA OE I ANI MAI!”

13. Eaha te mea ta Iesu i rave maoti to ˈna taiva ore e tae roa ˈtu i to ˈna poheraa?

13 Eaha ta Iesu i parau? I te hora toru i te taperaa mahana, ua tuô Iesu: “Ua hope ia ˈu i te rave i ta oe i ani mai!” (Ioa. 19:30) I to Iesu faahitiraa i teie mau parau hou oia a pohe ai, ua rave oia i te mau mea atoa ta Iehova i ani atu. Maoti to ˈna taiva ore e tae roa ˈtu i to ˈna poheraa, mea rahi te ohipa ta Iesu i rave. A tahi, ua faaite Iesu e haavare Satani. Ua faaite o ˈna e noa ˈtu eaha ta Satani e rave, e nehenehe te hoê taata tia roa e tapea i to ˈna taiva ore. A piti, ua horoa Iesu i to ˈna ora ei hoo no tatou. E maoti to ˈna pohe, e nehenehe te taata tia ore e riro ei taata parau tia i mua i te aro o te Atua a nehenehe atu ai e fanaˈo i te ora mure ore. A toru, ua haapapu Iesu i te tiaraa Arii hau ê o Iehova e ua haamoˈa atoa i to ˈna iˈoa.

14. Eaha ta tatou e rave i te mau mahana atoa o to tatou oraraa?

14 Eaha te haapii mai i te mau parau a Iesu? I te mau mahana atoa o to tatou oraraa, eiaha roa ˈtu tatou e taiva. I te hoê tairururaa nunaa rau, ua horoa Maxwell Friend, te hoê taeae haapii no Gileada, i te hoê oreroraa parau no nia i te taiva ore. Teie ta ˈna i parau: “Eiaha e vaiiho no ananahi i te mea ta oe e nehenehe e rave i teie mahana! Aita tatou i ite eaha te tupu ananahi! I te mau mahana atoa, a rave i te mau mea atoa e faaite ra e te hinaaro ra oe e ora e a muri noa ˈtu.” No reira, i te mau mahana atoa e faaite tatou i to tatou taiva ore. Noa ˈtu e pohe tatou, e nehenehe tatou tataitahi e parau ia Iehova: “E Iehova, ua tutava noa vau ia ore au e taiva ia oe! Ua faaite au e haavare Satani e ua haamoˈa vau i to oe iˈoa e to oe tiaraa Arii hau ê!”

“TE TUU ATU NEI AU I TO ˈU ORA I ROTO I TO RIMA”

15. Ia au i te Luka 23:46, ua papu ia Iesu i te aha?

15 Eaha ta Iesu i parau? (A taio i te Luka 23:46.) Ma te parau: “To ˈu Metua, te tuu atu nei au i to ˈu ora i roto i to rima,” ua ite Iesu tei ia Iehova ra to ˈna ora e ua papu atoa ia ˈna e haamanaˈo mai to ˈna Metua ia ˈna.

16. Eaha te haapii mai i te hiˈoraa o Joshua?

16 Eaha te haapii mai i te mau parau a Iesu? Eiaha e mǎtaˈu i te tuu i to oe ora i roto i te rima o Iehova. No te na reira, e titauhia ia tiaturi ia Iehova “ma to aau atoa.” (Mas. 3:5) Teie te hiˈoraa o Joshua, te hoê taeae 15 matahiti tei roohia i te hoê maˈi ino mau. Noa ˈtu e pohe o ˈna, aita oia i farii i te rapaauraa o te ofati ra i te mau ture a te Atua. Hou oia a pohe ai, teie ta ˈna i parau atu i to ˈna metua vahine: “Mama, tei roto vau i te rima o Iehova. . . . Ua papu roa ia ˈu e faatia mai Iehova ia ˈu. Te ite ra o ˈna i roto i to ˈu aau e te here mau ra vau ia ˈna.” * E titauhia ia ui ia tatou iho: ‘Ia faaruru vau i te hoê â tupuraa e to Joshua, e tuu anei au i to ˈu ora i roto i te rima o Iehova? Ua papu anei ia ˈu e haamanaˈo mai o ˈna ia ˈu?’

17-18. Eaha ta tatou i haapii mai? (A hiˈo atoa i te tumu parau “ Eaha te haapii mai i te mau parau hopea a Iesu?”)

17 Te haamanaˈo ra te reira ia tatou i te faufaaraa ia faaore i te hapa a vetahi ê e ia tiaturi e faaore mai Iehova i ta tatou mau hara. Ua ite atoa tatou e fetii taeae to tatou o te nehenehe e tauturu mai. Mea titauhia râ ia faaite tatou i to tatou mau hinaaro no te fanaˈo i ta ratou tauturu. Ua papu atoa ia tatou e tauturu mai Iehova i mua i te tamataraa. Ua ite atoa mai tatou i te faufaaraa ia faaite i to tatou taiva ore i te mau mahana atoa, ma te tiaturi e ia pohe noa ˈtu tatou, e faatia faahou mai Iehova ia tatou.

18 Auê ia haapiiraa faufaa mau ta tatou i huti mai i te mau parau hopea a Iesu. Ma te faaohipa i te reira, e haapao tatou i ta Iehova i parau no ta ˈna Tamaiti, i roto i te Mataio 17:5 e na ô ra: “A faaroo ia ˈna.”

HIMENE 126 A ara, mau papu, faaitoito

^ I roto i te Mataio 17:5, te faaue mai ra Iehova ia tatou ia faaroo i ta ˈna Tamaiti. I roto i teie tumu parau haapiiraa, e hiˈopoa mai tatou eaha te haapiiraa e huti mai i te mau parau a Iesu hou oia a pohe ai i nia i te pou haamauiuiraa.

^ No te ite i te tahi mau tumu no te aha Iesu i faahiti ai i te Salamo 22:1, a hiˈo i te “Uiraa a te feia taio” i roto i teie vea.

^ A hiˈo i te tumu parau “Te faaroo o Joshua—Hoê re no te mau tiaraa o te mau tamarii” i roto i te A ara mai na! o te 1 no Atete 1995.