Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 17

Mea here na Iehova ia oe!

Mea here na Iehova ia oe!

“Te au ra Iehova i to ˈna taata.”—SAL. 149:4.

HIMENE 108 To Iehova here taiva ore

HAAPOTORAA *

Mea here na to tatou Metua i te raˈi ia tatou tataitahi (A hiˈo i te paratarafa 1)

1. Eaha ta Iehova i ite no nia ia tatou?

 TEIE ta te Salamo 149:4 e parau ra: “Te au ra Iehova i to ˈna taata.” Te auraa ïa e mea here na Iehova i to ˈna nunaa. Auê parau mahanahana no tatou! Te ite ra Iehova i to tatou mau huru maitatai, te ite ra o ˈna eaha ta tatou e nehenehe e rave e te hinaaro ra o ˈna ia faafatata ˈtu tatou ia ˈna. Ia piri noa tatou ia ˈna, ei pihai iho noa atoa ïa oia ia tatou.—Ioa. 6:44.

2. No te aha mea fifi no vetahi ia tiaturi e mea here na Iehova ia ratou?

2 ‘Ua ite iho â vau mea here na Iehova ia tatou paatoa ei nunaa no ˈna, aita râ vau i papu e mea here mau iho â na Iehova ia ˈu.’ E puta mai paha teie manaˈo i roto i te feruriraa o vetahi. E tupuraa mauiui mau ta Oksana * i faaruru i to ˈna tamariiriiraa. Te na ô ra teie tuahine: “Ua oaoa roa vau i to ˈu bapetizoraahia e to ˈu taviniraa ei pionie. E 15 matahiti râ i muri iho, ua haamanaˈo vau i ta ˈu i faaruru i to ˈu tamariiraa. Manaˈo atura vau e ua ere au i te farii maitai a Iehova e aita to ˈu e faufaa no ˈna.” Te na ô atoa ra Yua, te hoê pionie o tei faaruru atoa i te tupuraa fifi i to ˈna tamariiraa: “Ua pûpû vau i to ˈu oraraa ia Iehova ia oaoa o ˈna ia ˈu. Ua papu râ ia ˈu e eita roa ˈtu ta ˈna e nehenehe e here ia ˈu.”

3. Eaha ta tatou e hiˈopoa mai i roto i teie tumu parau haapiiraa?

3 Mai teie na tuahine i faahitihia i nia ˈtu, mea here roa atoa paha na oe ia Iehova, aita râ i papu ia oe e mea here na ˈna ia oe. No te aha mea faufaa roa ia papu ia oe e te tâuˈa ra iho â Iehova ia oe e eaha te tauturu ia oe ia manaˈo oe aita Iehova e here ra ia oe? E pahono anaˈe i teie na uiraa.

MEA ATÂTA IA MANAˈO AITA IEHOVA E HERE RA IA TATOU

4. No te aha mea atâta ia feaa i to Iehova here ia tatou?

4 Maoti te here e itoitohia ˈi tatou. Ua papu anaˈe ia tatou te here e te turu mai ra Iehova ia tatou, e turai te reira ia tatou ia haamori ia ˈna ma te aau atoa, noa ˈtu te mau fifi o te oraraa. Ia feaa râ tatou i te here o te Atua, e “iti” roa mai to tatou “itoito.” (Mas. 24:10) E ia ore tatou e tiaturi faahou i te here o te Atua, eita e haere faahou ia tatou ia patoi i te mau faahemaraa a Satani.—Eph. 6:16.

5. Eaha te tupu ia ore oe e tiaturi e te here ra te Atua ia oe?

5 Ua manaˈo te tahi mau Kerisetiano aita te Atua e here ra ia ratou e ua paruparuhia to ratou faaroo. Te na ô ra James, te hoê matahiapo: “Ua tavini au i te Betela, e ua oaoa atoa vau i te tavini i roto i te hoê amuiraa reo ê. Tera râ, aita vau i papu te mauruuru ra Iehova i ta ˈu taviniraa. Ua tae roa atoa vau i te manaˈo aita Iehova e faaroo mai ra i ta ˈu mau pure.” Te na ô ra Eva, te hoê tuahine i roto i te taviniraa taime taatoa: “Mea atâta ia feaa i te here o Iehova no te mea e ino roa to tatou auhoaraa e o ˈna e eita tatou e oaoa faahou i roto i ta tatou taviniraa.” Te parau ra Mickael, te hoê matahiapo e pionie tamau: “Ia ore oe e papu e te tâuˈa mai ra Iehova ia oe, e faahahi ê te reira ia oe ia ˈna.”

6. Eaha te rave ia tupu mai te manaˈo e aita te Atua e here mai ra ia tatou?

6 Te faaite mai ra teie mau hiˈoraa e mea atâta ia manaˈo aita Iehova e here ra ia oe. Ia tupu mai tera mau manaˈo i roto i to oe feruriraa, a haapae oioi i te reira, a ani ia Iehova i “te hau” o te faaitoito mai i to oe aau ia ore tera mau manaˈo ia vai noa mai. (Sal. 139:23; Phil. 4:6, 7) Te vai ra te tahi atu mau taeae e tuahine haapao maitai tei faatupu i tera mau huru manaˈo, oia atoa te tahi mau tavini a Iehova i tahito ra. E hiˈo anaˈe eaha te haapii mai i te hiˈoraa o te aposetolo Paulo.

EAHA TE HAAPII MAI I TE HIˈORAA O PAULO?

7. Eaha te mau fifi ta Paulo i faaruru?

7 Peneiaˈe mea rahi ta oe mau hopoia e mea teimaha no oe ia amo i tera mau hopoia. Tera atoa te tupuraa o Paulo. I haapeapea na hoi o ˈna eiaha no hoê noa amuiraa, “no te mau amuiraa atoa” râ. (Kor. 2, 11:23-28) Mea maˈimaˈi paha oe, e i te tahi taime, mea mauiui atoa. O Paulo atoa tei faaruru i te hoê tupuraa au ore mai to oe. Te faataa ra hoi oia e ‘ua tuuhia mai te hoê tara i roto i to ˈna tino.’ Eita e ore mea mauiui, ua taparu hoi o ˈna ia tatarahia taua tara ra. (Kor. 2, 12:7-10) Peneiaˈe mai ia Paulo, te toaruaru ra oe no to oe huru tia ore. Ua tae roa o ˈna i te haafaufaa ore ia ˈna no te mea, noa ˈtu ua hinaaro o ˈna e rave i te mea maitai, ua turai noa to ˈna huru tia ore ia ˈna ia rave i te mea ino.—Roma 7:21-24.

8. Eaha tei tauturu ia Paulo ia faaruru i to ˈna mau fifi?

8 Noa ˈtu te mau fifi rau ta Paulo i faaruru, ua tamau noa o ˈna i te tavini ia Iehova. Eaha tei tauturu ia ˈna? Noa ˈtu to ˈna huru tia ore, ua haamau noa Paulo i to ˈna feruriraa i nia i te hoo. Ua papu ia ˈna i teie parau a Iesu e noaa te ora mure ore i “te taata o te faatupu i te faaroo ia ˈna.” (Ioa. 3:16; Roma 6:23) Ua tiaturi iho â Paulo i te hoo. Ua papu ia ˈna e faaore Iehova i te hara a te taata atoa tei tatarahapa, noa ˈtu e hara ino mau ta ratou i rave.—Sal. 86:5.

9. Eaha te haapii mai i te mau parau a Paulo i roto i te Galatia 2:20?

9 Ua papu ia Paulo e mea here roa na te Atua ia ˈna no te mea ua tae roa o ˈna i te horoa mai i ta ˈna Tamaiti ia pohe no ˈna. (A taio i te Galatia 2:20.) A tapao na i te parau mahanahana ta Paulo i papai: “Te ora nei au maoti . . . te Tamaiti a te Atua o tei here ia ˈu e tei horoa ia ˈna iho no ˈu.” Aita Paulo i haafaufaa ore roa ia ˈna a manaˈo roa ˈtu ai aita te Atua e here ra ia ˈna. Aita oia i parau: ‘Mea here na Iehova i te mau taeae, aita râ vau i papu te here ra o ˈna ia ˈu.’ Teie râ ta ˈna i haamanaˈo i to Roma: “Ua pohe te Mesia no tatou a vai taata hara noa ˈi tatou.” (Roma 5:8) E here faito ore mau iho â to Iehova!

10. Eaha te haapii mai i te Roma 8:38, 39?

10 A taio i te Roma 8:38, 39. Ua papu roa ia Paulo i te here o te Atua, ua papai hoi oia e aita e mea “e nehenehe e faataa ê ia tatou i te here o te Atua.” Ua ite Paulo eaha ta Iehova i rave no te nunaa o Iseraela e ua ite mata roa atoa o ˈna i te aroha hamani maitai o Iehova i roto i to ˈna tupuraa. E nehenehe ïa e haapoto i te manaˈo o Paulo mai teie: ‘Inaha ua horoa mai Iehova i ta ˈna Tamaiti otahi no te pohe no ˈu, eaha ïa ta ˈu e feaa faahou ra?’—Roma 8:32.

Te mea faufaa roa ˈˈe no Iehova, o te mea ïa ta tatou e rave i teie nei â, eiaha râ te mea ta tatou i rave na mua ˈˈe (A hiˈo i te paratarafa 11) *

11. Noa ˈtu te mau hara ta Paulo i rave, no te aha i papu ai ia ˈna mea here na te Atua ia ˈna?

11 A taio i te Timoteo 1, 1:12-15. Eita e ore, i te tahi taime, ua haamanaˈo Paulo i te mau mea ino ta ˈna i rave na mua ˈˈe. Ua tae roa o ˈna i te parau e o ˈna “te taata hara roa ˈˈe.” Hou Paulo a ite ai i te parau mau, ua hamani ino o ˈna i te mau Kerisetiano i roto i te mau oire atoa, ua tuu ia ratou i roto i te fare tapearaa, e ua turu i te faaotiraa ia haapohehia ratou. (Ohi. 26:10, 11) A feruri na i te haama o Paulo a farerei ai i te mau Kerisetiano ta ˈna i faaue ia haapohehia to ratou mau metua. Ua tatarahapa Paulo i ta ˈna mau hara. Aita râ ta ˈna i nehenehe e taui i tei tupu. Ua farii oia e ua pohe te Mesia no ˈna, e ua papai: “Ua fanaˈo vau i teie toroa maoti te hamani maitai rahi o te Atua.” Ua papu ia ˈna ua farii te Atua ia ˈna, noa ˈtu to ˈna huru na mua ˈˈe. (Kor. 1, 15:3, 10) Eaha ïa te haapiiraa? A farii e ua pohe te Mesia no oe, e maoti te reira e nehenehe ai oe e riro ei hoa no Iehova. (Ohi. 3:19) Te mea faufaa roa ˈˈe no Iehova, o te mea ïa ta tatou e rave i teie nei â, eiaha râ te mea ta tatou i rave na mua ˈˈe, noa ˈtu e Ite no Iehova tatou i tera ra tau.—Isa. 1:18.

12. E nafea te mau parau i roto i te Ioane 1, 3:19, 20 e tauturu ai ia manaˈo tatou e aita to tatou e faufaa?

12 Ia feruri oe e ua pohe Iesu no te tapoˈi i ta oe mau hara, e manaˈo paha oe: ‘Aita e tano ia fanaˈo vau i te mau maitai o ta ˈna tusia.’ O to oe aau tia ore râ tera e haavare ra ia oe, a horoa ˈtu ai i te manaˈo e aita to oe e faufaa. (A taio i te Ioane 1, 3:19, 20.) Ia manaˈo noa ˈtu oe mai tera, a haamanaˈo e “mea rahi aˈe te Atua” i to oe aau. Eiaha roa ˈtu e manaˈo e aita te Atua e here ra ia oe e eita o ˈna e faaore i ta oe mau hara. Ia papu râ ia oe mea here na Iehova ia oe e e faaore o ˈna i ta oe mau hara. E hiˈo mai tatou e nafea te Bibilia, te pure e te mau hoa Kerisetiano e tauturu ai ia tatou ia tiaturi mea here iho â na Iehova ia tatou.

E TAUTURU TE BIBILIA, TE PURE E TE HOA PAPU

13. E nafea te feruriruriraa i te Parau a te Atua e tauturu ai ia tatou? (A hiˈo atoa i te tumu parau “ E nafea te Bibilia e tauturu ai ia ratou?”)

13 A feruriruri i te Parau a te Atua i te mau mahana atoa no ite hau atu no nia i te mau huru maitatai o Iehova e to ˈna here rahi ia oe. E tauturu atoa mai te reira ia oe ia “faaafaro” i to oe feruriraa e to oe mau huru aau. (Tim. 2, 3:16) Te na ô ra Kevin, te hoê matahiapo: “I to ˈu taioraa e feruriruriraa i te Salamo 103, faaafaro ˈtura vau i to ˈu feruriraa e taa ˈtura ia ˈu i to Iehova manaˈo no nia ia ˈu.” Te na ô atoa ra Eva, tei faahitihia i te omuaraa: “I te mau mahana atoa, e feruriruri au i te Parau a te Atua. E tamǎrû te reira i to ˈu aau e e haapuai atoa i to ˈu faaroo.”

14. E nafea te pure e tauturu ai ia tatou?

14 A tamau i te pure. (Tes. 1, 5:17) No te faahoa i te tahi atu taata, mea titauhia ia paraparau pinepine e ia faaite i to tatou mau huru aau i tera taata. Hoê â atoa no te riro ei hoa no Iehova. Mea titauhia ia faaite tatou i to tatou mau huru aau, to tatou mau manaˈo e ta tatou mau haapeapearaa ia ˈna na roto i te pure. E faaiteraa tera e te tiaturi ra tatou ia ˈna. E ua ite atoa tatou e mea here na ˈna ia tatou. (Sal. 94:17-19; Ioa. 1, 5:14, 15) Te parau ra Yua: “Ia pure au, e faaite au ia Iehova eaha ta ˈu i rave i tera mahana e e haamahora roa atoa vau i to ˈu aau. I teie nei, te ite ra vau ia Iehova, eiaha mai te faatere rahi o te hoê taiete, mai te hoê râ Metua î i te here.”—A hiˈo atoa i te tumu parau “ Ua taio aˈenei oe i teie buka?

15. Eaha te hoê ravea e faaite ai Iehova i to ˈna here ia tatou?

15 A imi i te hoa papu, e ô ratou no ǒ mai ia Iehova. (Iak. 1:17) Te faaite ra to tatou Metua i te raˈi i to ˈna here ia tatou ma te horoa mai i te mau taeae e tuahine o te faaite i te here “i te mau mahana atoa.” (Mas. 17:17) I roto i ta ˈna rata i to Kolosa, ua faahiti Paulo i te tahi mau Kerisetiano tei tauturu e tei “tamahanahana” ia ˈna. (Kol. 4:10, 11) O Iesu atoa tei mauruuru i te tauturu a to ˈna mau hoa, e melahi anei aore ra e taata.—Luka 22:28, 43.

16. E nafea te hoa papu e tauturu ai ia tatou ia faafatata ˈtu â ia Iehova?

16 Te imi e te farii ra anei oe i te tauturu a to oe mau hoa Kerisetiano? Ia faaite tatou i to tatou mau fifi i te hoê hoa paari i te pae varua, te faaite ra te reira e te hinaaro ra tatou i te tauturu o te paruru ia tatou. E ere râ te auraa e mea paruparu to tatou faaroo. Teie ta James i parau: “Ia toaruaru vau, e tauturu rahi mai to ˈu mau hoa Kerisetiano. E faaroo maite ratou ia ˈu e e haamanaˈo atoa mai ratou e te here ra ratou ia ˈu. Na roto i to ratou huru, te ite ra vau i to Iehova here ia ˈu.” Mea faufaa roa ïa ia imi i te hoa Kerisetiano e ia vai piri noa ia ratou.

E HERE NOA IEHOVA IA OE

17-18. O vai ta tatou e faaroo e no te aha?

17 Aita Satani e hinaaro ra ia rave tatou i te mea maitai. Te hinaaro ra o ˈna ia tiaturi tatou e aita Iehova e here ra ia tatou e aita to tatou e faufaa no ˈna. Mai ta tatou râ i ite mai, e ere roa ˈtu tera te manaˈo o Iehova.

18 Mea here na Iehova ia oe, mea faufaa oe no ˈna. Ia faaroo oe ia ˈna, e “here noa” oia ia oe, mai ia Iesu atoa. (Ioa. 15:10) Eiaha ïa e tiaturi ia Satani, e eiaha e vaiiho i to oe aau ia haavare ia oe. A faaroo râ ia Iehova, o te haafaufaa mau ra ia oe. Ia papu maitai ia oe e mea here na ˈna i to ˈna nunaa, ia oe atoa!

HIMENE 141 Te semeio o te ora

^ Aita te tahi mau taeae e tuahine e tiaturi ra e mea here na Iehova ia ratou. I roto i teie tumu parau haapiiraa, e hiˈo mai tatou eaha te haapapu mai ra e mea here na Iehova ia tatou tataitahi. E hiˈo atoa mai tatou eaha te rave aita anaˈe tatou e papu roa ra i to ˈna here ia tatou.

^ Ua tauihia te tahi mau iˈoa.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Hou Paulo a ite ai i te parau mau, ua hamani ino oia i te mau Kerisetiano e ua tuu ia ratou i te fare tapearaa. I to ˈna râ fariiraa i ta Iesu i rave no ˈna, ua taui e ua faaitoito oia i te mau Kerisetiano. Eita e ore, i rotopu ia ratou, te vai ra te fetii o te mau Kerisetiano ta Paulo i hamani ino.