Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 10

A tauturu i te piahi Bibilia ia tae i te bapetizoraa

A tauturu i te piahi Bibilia ia tae i te bapetizoraa

“Ua ohipa maitai anaˈe te mero tataitahi atoa, e tupu maitai ïa te tino.”—EPH. 4:16.

HIMENE 85 E farii maitai anaˈe te tahi i te tahi

HAAPOTORAA *

1-2. O vai te nehenehe e tauturu i te hoê piahi Bibilia ia haere i mua e tae roa i te bapetizoraa?

 “UA AU roa vau i ta ˈu i haapii i roto i te Bibilia, ua ite au tera te parau mau. I to ˈu râ haamataraa i te amuimui e te mau taeae e tuahine, i reira to ˈu raveraa i te mau tauiraa e tae roa i te bapetizoraa,” o ta Amy ïa no Fiti i parau. Te haapapu ra teie mau parau ta Amy, e tauturu rahi te amuiraa i te hoê piahi ia haere i mua e tae roa ˈtu i te bapetizoraa.

2 E nehenehe te taata poro tataitahi e tauturu i te mau piahi ia riro mai ei mero o te amuiraa. (Eph. 4:16) Te na ô ra Leilani, hoê pionie i Vanuatu: “E titauhia te tauturu a te utuafare taatoa no te rave e no te haapii i te hoê tamarii. Hoê â raveraa ia hinaaro tatou e afai mai hoê piahi Bibilia i roto i te parau mau. E titauhia te tauturu a te amuiraa taatoa.” Na te mau metua, te fetii, te mau hoa, te mau orometua i te haapiiraa e tauturu i te hoê tamarii ia riro mai ei taata paari. E na reira ratou ma te faaitoito e ma te horoa i te haapiiraa faufaa i te tamarii. E nehenehe atoa te feia poro e tauturu i te mau piahi ia haere i mua e tae roa i te bapetizoraa, ma te horoa i te manaˈo tauturu, ma te faaitoito e ma te faaite i te hoê hiˈoraa maitai.—Mas. 15:22.

3. Eaha te haapii mai i te mau parau a Ana, Dorin e Leilani?

3 E oaoa te taata e faatere ra i te haapiiraa Bibilia ia tauturu te tahi atu mau taata poro i te piahi. Teie ta Ana, hoê pionie taa ê i Moldavie, i parau: “E titauhia ia tauturuhia hoê piahi Bibilia ia haere i mua i te pae varua. Eita râ e haere i te taata e faatere ra i te haapiiraa ia rave i tera ohipa o ˈna anaˈe.” Teie ta Dorin, hoê atoa pionie taa ê, i parau: “Pinepine te tahi mau taata poro e parau i te hoê mea e putapû ai te aau o te piahi, te tahi mea ta tatou e ore e manaˈo.” Ua tapao atoa mai o Leilani: “E tauturu te here e te hamani maitai ta te mau taeae e tuahine e faaite i te piahi ia ite o tatou mau iho â te nunaa o Iehova.”—Ioa. 13:35.

4. Eaha ta tatou e hiˈo mai i roto i teie tumu parau haapiiraa?

4 Eaha râ te rave no te tauturu i te hoê piahi Bibilia ia haere i mua i te pae varua e ere anaˈe na oe e faatere ra i ta ˈna haapiiraa Bibilia? E hiˈo anaˈe eaha te rave ia apiti tatou i te hoê haapiiraa Bibilia e eaha te rave ia haamata te hoê piahi Bibilia i te haere mai i ta tatou mau putuputuraa. E hiˈo atoa mai tatou e nafea te mau matahiapo e tauturu ai i te mau piahi Bibilia ia haere i mua e tae roa i te bapetizoraa.

IA APITI OE I TE HOÊ HAAPIIRAA BIBILIA

Ia titauhia oe no te apiti i te hoê haapiiraa Bibilia, mea maitai ia faaineine oe i te haapiiraa e hiˈopoahia (A hiˈo i te paratarafa 5-7)

5. Eaha ta oe tuhaa ia titauhia oe no te hoê haapiiraa Bibilia?

5 I roto i te hoê haapiiraa Bibilia, na te taata haapii na mua roa e tauturu i te piahi ia taa i te Parau a te Atua. Ia titau o ˈna ia oe no te haapiiraa, e apiti ïa oe no ˈna. Ta oe tuhaa o te tautururaa ïa ia ˈna. (Koh. 4:9, 10) E nafea ïa?

6. E nafea oe e faaohipa ˈi i te aratairaa a te Maseli 20:18, ia apiti oe i te hoê haapiiraa Bibilia?

6 A faaineine no te haapiiraa Bibilia. Na mua roa, a ani i te taata e faatere ra i te haapiiraa ia faataa poto noa mai o vai te piahi. (A taio i te Maseli 20:18.) E nehenehe oe e ani: “Nohea mai ta oe piahi Bibilia? Eaha te haapiiraa ta orua e hiˈo mai? Eaha ta oe fa no teie haapiiraa? Te vai ra te tahi mea eiaha vau e parau i ta ˈna haapiiraa? E nafea vau e faaitoito ai i te piahi ia haere i mua i te pae varua?” Eiaha te taata e faatere ra i te haapiiraa e parau i te mea aita e tano ia faaitehia e ta te piahi e ore e hinaaro ia faaitehia. E nehenehe râ oe e faaohipa i te mea ta ˈna i faaite mai no te tauturu i te piahi. Tera ta Joy, hoê mitionare, i rave i te feia tei apiti ia ˈna i roto i te hoê haapiiraa Bibilia. Te parau ra oia: “E turai teie aparauraa i to ˈu apiti ia tauturu i te piahi e ia ite eaha te parau i ta ˈna haapiiraa.”

7. No te aha mea titauhia ia faaineine ia apiti oe i te hoê haapiiraa?

7 Ia titauhia oe no te apiti i te hoê haapiiraa, mea maitai ia faaineine oe i te haapiiraa e hiˈopoahia. (Ezr. 7:10) Te parau ra Dorin, te taeae tei faahitihia na mua ˈtu: “Mea au na ˈu ia faaineine to ˈu apiti ia ˈna no te haapiiraa. E nehenehe ïa o ˈna e tauturu mai i te roaraa o te haapiiraa.” Ma te na reira, e ite atoa te piahi e ua faaineine maitai orua i te haapiiraa. E hiˈoraa maitai ïa tera no ˈna. Noa ˈtu aita ta oe e nehenehe e faahohonu i ta oe faaineineraa, e nehenehe ta oe e imi i te mau manaˈo tumu o te haapiiraa.

8. E nafea te hoê piahi Bibilia e faufaahia ˈi i ta oe pure?

8 Mea faufaa roa te pure i roto i te hoê haapiiraa Bibilia. A feruri maitai ïa eaha ta oe e parau ia anihia oe ia pure. (Sal. 141:2) Te haamanaˈo noa ra Hanae no Tapone i te mau pure a te hoê tuahine tei apiti na i te tuahine i faatere i ta ˈna haapiiraa. Te na ô ra o ˈna: “Ua tapao vau e mea piri roa tera tuahine ia Iehova, e ua hinaaro vau e riro mai ia ˈna. Ua putapû atoa vau i to ˈna faahitiraa i to ˈu iˈoa i roto i ta ˈna mau pure.”

9. Ia au i te Iakobo 1:19, eaha ta oe e rave no te tauturu i te roaraa o te haapiiraa?

9 A tauturu i te taata e faatere ra i te haapiiraa. Te na ô ra te hoê pionie taa ê no Nigeria: “E apee noa mai te apiti i te roaraa o te haapiiraa. E horoa o ˈna i te tahi mau manaˈo, e ere râ na ˈna e faatere i te haapiiraa. Ua ite iho â o ˈna e na te taata e faatere i te haapiiraa tera tuhaa.” E nafea oe ia ite eaha te taime e paraparau ai oe? (Mas. 25:11) A apee maite i te aparauraa a te taata haapii e te piahi. (A taio i te Iakobo 1:19.) I reira oe e ite ai i te taime e paraparau ai oe. E feruri râ oe hou a paraparau ai. Eita oe e paraparau rahi, eita atoa oe e tâpû i te parau a te taata haapii, aore ra e faahahi ê i te aparauraa. Ma te hoê râ parau poto, faahohoˈaraa, aore ra uiraa, e nehenehe oe e haapapu atu â i te hoê manaˈo. I te tahi taime, ua tatara-pauroa-hia te mau manaˈo. Ia haapopou râ oe i te piahi e ia faaite oe e te tâuˈa ra oe ia ˈna, e tauturu rahi te reira ia ˈna ia haere i mua i te pae varua.

10. E nafea te faatiaraa o to oe tupuraa e tauturu ai i te hoê piahi Bibilia?

10 A faatia i to oe tupuraa. No te tauturu i te piahi, e nehenehe oe e faatia ia ˈna nafea oe i te iteraa i te parau mau, mea nafea oe i te faaoromairaa i te hoê fifi, aore ra nafea oe i te iteraa i te rima o Iehova i roto i to oe oraraa. (Sal. 78:4,7) Peneiaˈe tera ta te piahi i hinaaro noa na e faaroo. E haapuai paha te reira i to ˈna faaroo aore ra e faaitoito te reira ia ˈna ia tamau i te haere i mua e tae roa i te bapetizoraa. E nehenehe atoa paha te reira e tauturu ia ˈna ia faaoromai i te mau fifi ta ˈna e farerei. (Pet. 1, 5:9) Te haamanaˈo ra Gabriel hoê pionie no Beresilia, i te tauturu ta ˈna i fanaˈo i roto i ta ˈna haapiiraa Bibilia. Te na ô ra oia: “A faaroo ai au i te faatiaraa a te mau taeae, ua papu ia ˈu e te ite mai ra Iehova i to tatou mau fifi. I te mea e ua haere ia ratou ia faaoromai, e haere atoa ïa ia ˈu.”

IA APITI TE PIAHI BIBILIA I TE MAU PUTUPUTURAA

E nehenehe te amuiraa taatoa e faaitoito i te piahi ia tamau noa i te haere mai i te mau putuputuraa (A hiˈo i te paratarafa 11)

11-12. No te aha mea titauhia ia farii maitai tatou i te hoê piahi Bibilia i te mau putuputuraa?

11 Ia haere te hoê piahi i mua e tae roa i te bapetizoraa, mea titauhia ia apiti tamau oia i te mau putuputuraa ia faufaahia oia i te reira. (Heb. 10:24, 25) No te putuputuraa matamua, na te taata e faatere nei i ta ˈna haapiiraa e titau manihini ia ˈna. Ia tae mai o ˈna, o tatou pauroa te nehenehe e faaitoito ia ˈna ia tamau i te haere mai i te piha a te Basileia. E nafea ïa tatou?

12 A farii maitai i te piahi. (Roma 15:7) Ia farii maitai tatou i te piahi i te putuputuraa, e tamau oia i te haere mai. Ia ore te piahi ia huru ê, a haere e aroha ia ˈna e a haamatau atu ia ˈna ia vetahi ê. A haere e aparau ia ˈna. Peneiaˈe aita te taata haapii i tae mai atura aore ra te haapao ra paha oia i te tahi ohipa i te piha a te Basileia. A faaroo maitai i ta te piahi e parau ra e a haapao ia ˈna. E nafea to oe farii-maitai-raa i te piahi e tauturu ai ia ˈna? A tapao na i te hiˈoraa o Dimitri tei bapetizohia aita i maoro aˈenei e te tavini nei ei tavini tauturu. A haamanaˈo ai oia i te putuputuraa matamua ta ˈna i haere, te na ô ra oia: “Te tiai noa ra vau i rapae i te piha a te Basileia ma te taiâ rii, ite mai nei hoê taeae ia ˈu e aratai atura ia ˈu i roto. Ua maere roa vau, mea rahi tei haere mai e farii ia ˈu e hinaaro roa ˈtura vau e haere i te putuputuraa i te mau mahana atoa. Aita vau i ite aˈenei i te hoê ohipa mai teie.”

13. E nafea to oe haerea e tauturu ai i te hoê piahi Bibilia?

13 A faaite i te hiˈoraa maitai. E nehenehe to oe haerea e haapapu i te piahi Bibilia e ua itea mai ia ˈna te parau mau. (Mat. 5:16) Te parau ra Vitali hoê pionie i Moldavie: “Ua ite au i te huru oraraa, te huru feruriraa e te haerea o te mau taeae e tuahine i roto i te amuiraa. Na te reira i haapapu mai ia ˈu e o te mau Ite no Iehova te haapaoraa mau.”

14. E nafea to oe hiˈoraa e tauturu ai i te piahi ia haere i mua i te pae varua?

14 Ia ineine oia no te bapetizoraa, e titauhia i te piahi ia faaohipa i ta ˈna e haapii ra. I te tahi taime, e ere i te mea ohie. Ia ite râ te piahi i te mau maitai ia faaohipa i te mau aratairaa Bibilia, e turai te reira ia ˈna ia pee i to oe hiˈoraa. (Kor.1, 11:1) Te parau ra Hanae tei faahitihia na mua ˈtu: “Te mau aratairaa Bibilia ta ˈu i haapii, o te mea atoa ïa ta te mau taeae e tuahine e faaohipa ra i roto i to ratou oraraa. Ua haapii au e nafea ia faaitoito, e faaore i te hapa e ia faaite i te here. E parau maitai noa ta ratou e parau no vetahi ê. Hinaaro atura vau e pee i to ratou hiˈoraa.”

15. Ia au i te Maseli 27:17, noa ˈtu ua matau te hoê piahi Bibilia i te haere mai i te mau putuputuraa, no te aha mea faufaa ia faahoa ˈtu ia ˈna?

15 A faahoa ˈtu i te piahi. Noa ˈtu ua matau te piahi i te haere mai i te mau putuputuraa, e tamau tatou i te haere e aroha e i te aparau ia ˈna. (Phil. 2:4) E nehenehe ïa oe e haapopou ia ˈna no te mau tauiraa ta ˈna i rave no te parau mau. E nehenehe atoa oe e ui ia ˈna eaha te huru ta ˈna haapiiraa Bibilia, to ˈna utuafare e ta ˈna ohipa. A haapao maitai râ eiaha e faahiti i te tahi mau parau e huru ê ai oia. Ma te haamatau i te piahi, e nehenehe orua e riro ei hoa. E tauturu atoa paha oe ia ˈna ia haere i mua e tae roa i te bapetizoraa. (A taio i te Maseli 27:17.) E pionie tamau Hanae i teie nei. A haamanaˈo ai oia i te putuputuraa matamua ta ˈna i haere, te parau ra oia: “A matau ai au i te amuiraa, ua oaoa roa ˈtu vau i te apiti mai i te mau putuputuraa noa ˈtu te rohirohi. Mea au roa na ˈu to ˈu mau hoa apî e ua faaea vau i te amuimui i te feia o te ore e tiaturi ra ia Iehova. Ua hinaaro vau e haafatata ˈtu â ia Iehova e to ˈu mau taeae e tuahine. Faaoti atura vau i te bapetizo ia ˈu.”

16. E nafea ia faaite i te piahi Bibilia e te oaoa ra te amuiraa i te farii ia ˈna?

16 Ia tamau te piahi i te haere i mua e i te rave i te mau tauiraa, a faaite e te oaoa ra te amuiraa i te farii ia ˈna. E na reira oe ma te hamani maitai ia ˈna. (Heb. 13:2) A haamanaˈo ai i te tau a haapii ai o ˈna i te Bibilia, te parau ra Denis no Moldavie: “Pinepine te mau taeae e tuahine i te titau manihini ia mâua ta ˈu vahine. I tera mau taime, ua faatia mai ratou mea nafea Iehova i te tautururaa ia ratou. E ua faaitoito te reira ia mâua. I reira atoa to mâua papuraa e hinaaro iho â mâua e tavini ia Iehova e e oaoa to mâua oraraa.” A haamata ˈi te piahi i te poro, e nehenehe oe e titau manihini ia ˈna ia apiti ia oe i roto i te taviniraa. Te parau ra Diego no Beresilia: “Mea rahi te taeae tei titau manihini ia ˈu ia poro. Ua tauturu mai te reira ia haamatau atu â ia ratou e ua piri atu â vau ia Iehova e ia Iesu.”

EAHA TE TAUTURU TA TE MAU MATAHIAPO E HOROA?

Ma te haapao maitai i te mau piahi, e tauturu te mau matahiapo ia ratou ia haere i mua i te pae varua (A hiˈo i te paratarafa 17)

17. Nafea te mau matahiapo e tauturu ai i te mau piahi Bibilia?

17 A faataa i te taime no te mau piahi Bibilia. E te mau matahiapo, ia faaite outou i to outou here e te tâuˈa ra outou i te mau piahi, e nehenehe outou e tauturu ia ratou ia haere i mua e tae roa i te bapetizoraa. E nehenehe anei outou e tauaparau i te mau piahi Bibilia i te mau putuputuraa? E ite ratou e te tâuˈa ra outou ia ratou ia haamanaˈo outou i to ratou iˈoa, ia haamata iho â râ ratou i te pahono i te mau putuputuraa. E nehenehe anei outou e faanaho i te taime no te apiti i te tahi taata poro i roto i te hoê haapiiraa Bibilia? E maere paha outou i te tauturu ta outou e horoa ˈtu i te piahi. Te parau ra Jackie, hoê pionie no Nigéria: “Mea rahi te piahi tei hitimahuta i to ratou iteraa e matahiapo te taeae tei apiti mai ia ˈu i ta ratou haapiiraa. Ua parau hoê piahi: ‘Aita to matou orometua e na reira nei. O te feia moni anaˈe ta ˈna e haere e farerei e e haere o ˈna mai te peu noa e aufau mai ratou ia ˈna!’” I teie nei, te apiti nei teie piahi i te mau putuputuraa.

18. E nafea te mau matahiapo e faaohipa ˈi i te Ohipa 20:28?

18 A faaineine e a faaitoito i te taata haapii. E te mau matahiapo, na outou te hopoia e tauturu i te mau taata poro ia riro mai ratou ei taata poro e ei taata haapii aravihi. (A taio i te Ohipa 20:28.) Ia taiâ te tahi i te faatere i te hoê haapiiraa Bibilia e o outou, a parau atu e nehenehe outou e faatere i te haapiiraa. Te parau ra Jackie o tei faahitihia na mua ˈtu: “Pinepine te mau matahiapo i te ani mai ia ˈu eaha te huru ta ˈu mau piahi Bibilia. Ia fifi au a faatere ai i te hoê haapiiraa Bibilia, e tauturu mai ratou ia ˈu.” E tauturu e e faaitoito rahi te mau matahiapo i te taata haapii. (Tes. 1, 5:11) Te na ô atoa ra Jackie: “E mauruuru roa vau ia faaitoito e ia parau mai te mau matahiapo e mea faufaa roa te ohipa ta ˈu e rave ra. E tamahanahana mai teie mau parau ia ˈu. Ia haapopou mai ratou, e rahi atu â to ˈu tiaturi e e oaoa ˈtu â vau i te haapii i te Bibilia i te taata.”—Mas. 25:25.

19. Eaha te mea e oaoa ˈi tatou i te rave?

19 Noa ˈtu aita ta tatou e haapiiraa Bibilia, e nehenehe tatou e tauturu i te hoê taata ia haere i mua i te pae varua. E nehenehe tatou e tauturu i te taata haapii na roto i ta tatou mau manaˈo faaineine-maitai-hia. Ia haere mai te mau piahi i te piha a te Basileia, e haere tatou e faahoa ˈtu ia ratou e e nehenehe tatou e riro ei hiˈoraa maitai no ratou. E faaitoito atoa te mau matahiapo i te mau piahi ma te faataa i te taime no ratou. E nehenehe atoa ratou e faaitoito i te taata haapii ma te faaineine e ma te haapopou ia ratou. Auê ïa oaoa rahi ia rave tatou i te tahi mea, noa ˈtu mea iti, no te tauturu i te taata ia here e ia tavini ia Iehova!

HIMENE 79 A haapii na ia ratou ia mau papu

^ Noa ˈtu aita ta vetahi e haapiiraa Bibilia, e nehenehe tatou paatoa e tauturu i te hoê piahi Bibilia ia tae i te bapetizoraa. I roto i teie tumu parau haapiiraa, e ite mai tatou e nafea tatou paatoa e tauturu ai i te hoê piahi ia tae i te bapetizoraa.