Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te mǎrû: E nafea tatou e faufaahia ˈi?

Te mǎrû: E nafea tatou e faufaahia ˈi?

Te faataa ra te tuahine Sara *: “E taata mamahu roa vau o te pinepine i te haafaufaa ore ia ˈu. Tei mua anaˈe au i te hoê taata iria, e taiâ roa vau. I mua râ i te hoê taata mǎrû e te haehaa, e ohie noa vau i te paraparau e i te faaite i ta ˈu e faaruru ra. Mai tera te huru o to ˈu mau hoa piri roa.”

Te faaite ra ta Sara mau parau, e hinaaro te taata e riro ei hoa no tatou mai te peu e taata mǎrû tatou. Mea au atoa na Iehova te mǎrû. No reira ta ˈna Parau e faaitoito ai: “Ia ahu mai outou i . . . te mǎrû.” (Kol. 3:12) Eaha te mǎrû? Mea nafea Iesu i te faaiteraa i te mǎrû? E nafea tera huru maitatai e tauturu mai ai ia oaoa ˈtu â?

EAHA TE MǍRÛ?

Te taata mǎrû, e taata hau ïa. Mea hamani maitai atoa oia e te ite i te haavî ia ˈna i mua i te tupuraa fifi aore ra te hoê taata iria.

E ere te taata mǎrû i te taata paruparu, e taata puai râ. I roto i te reo Heleni, ia faahitihia te parau mǎrû, e puta mai ïa te hohoˈa o te hoê puaarehenua oviri o tei rata mai. Ua mǎrû anaˈe mai te puaarehenua, e ere te auraa ua ere oia i to ˈna puai, ua tauturu râ to ˈna taata faaineine ia ˈna ia haavî i to ˈna puai. Ia faaite tatou i te mǎrû, te haamataro ra tatou i te haavî ia tatou no te faatupu i te hau e o vetahi ê.

No to tatou huru tia ore, e ere iho â i te mea ohie ia faaite i te mǎrû. Hau atu â, ua haaatihia tatou e te feia o te riri hanoa e o te ore e faaite i te faaoromai. (Roma 7:19) Maoti râ te varua moˈa o Iehova, e nehenehe tatou e faatupu i tera huru maitai. (Gal. 5:22, 23) No te aha e titauhia ia tutava maite no te faaite i te mǎrû?

E piri mai te taata ia faaite tatou i te mǎrû. Mai ta te tuahine Sara i faataa, eita tatou e taiâ i mua i te hoê taata mǎrû. O Iesu te tahi hiˈoraa faahiahia roa, ua faaite hoi oia i te mǎrû e te hamani maitai i nia i te taata. (Kor. 2, 10:1) Noa ˈtu aita ratou i matau ia Iesu, aita te mau tamarii i taiâ i te tapiri atu ia ˈna.—Mar. 10:13-16.

Ia faaite tatou i te mǎrû, e maitaihia vetahi ê, o tatou atoa râ. Mea mǎrû anaˈe tatou, eita tatou e inoino aore ra e riri hanoa. (Mas. 16:32) Eita atoa ïa e faahapa ia tatou i te faahitiraa i te hoê parau o tei haamauiui ia vetahi ê, i te hoê iho â râ taata ta tatou e here ra. E tauturu mai te mǎrû ia haavî ia tatou iho no te ore e haamauiui ia vetahi ê.

UA FAAITE IESU I TE MǍRÛ

Noa ˈtu te rahi o ta ˈna mau hopoia, ua faaite noa Iesu i te mǎrû i nia i te taata atoa. E rave rahi i to ˈna ra tau o tei hepohepo e tei teimaha e ua hinaaro mau ratou i te faaitoitoraa. Auê ïa ratou i te mahanahana i to Iesu parauraa ˈtu: “A haere mai ia ˈu nei . . . mea mǎrû hoi au e te haehaa o te aau.”—Mat. 11:28, 29.

E nafea tatou ia faaite i te mǎrû mai ia Iesu? E haapii anaˈe i te Parau a te Atua no te ite i to Iesu huru i nia i te taata e te mau ohipa ta ˈna i rave i te taime fifi. Ia farerei tatou i te hoê tupuraa o te tamata i to tatou mǎrû, e tutava anaˈe i te haa mai ia Iesu. (Pet. 1, 2:21) E hiˈo mai tatou e toru ohipa o tei tauturu ia Iesu ia faaite i te mǎrû.

E aau haehaa to Iesu. Ua parau oia, “mea mǎrû hoi au e te haehaa o te aau.” (Mat. 11:29) Te faaite ra te Bibilia e ohipa apipiti teie na huru maitatai. (Eph. 4:1-3) No te aha?

E tauturu te haehaa ia tatou ia ore e inoino hanoa. Eaha to Iesu huru i mua i te feia o tei faaino ia ˈna e tei parau e taata amu “haapuupuu” oia i te maa e te “inu i te uaina”? Ua vaiiho Iesu na to ˈna hiˈoraa e haamamû ia ratou. Ma te mǎrû râ, ua parau atu oia: “Na te mau ohipa parau-tia ta te hoê taata e rave e haapapu e e taata paari oia.”—Mat. 11:19.

Ia faahiti te tahi taata i te hoê parau feruri-ore-hia no nia ia outou, to outou nunaa taata aore ra no te mea e vahine aore ra e tane outou, no te aha e ore ai e tutava i te haa ma te mǎrû? Te parau ra Peter, te tahi matahiapo i Afirika apatoa: “Ia riri au no te parau a te tahi taata, e ui au ia ˈu ‘Ahani o Iesu tera, eaha ta ˈna e rave?’” I muri iho, te parau ra Peter: “Ua haapii au i te ore e inoino hanoa.”

Ua ite Iesu i te huru tia ore o te taata. E manaˈo maitai to te mau pǐpǐ a Iesu, i te tahi râ taime, ua tapea to ratou huru tia ore ia ratou ia rave i te mea maitai. I te po hou Iesu a pohe ai, aita Petero, Iakobo e Ioane i turu ia ˈna mai ta ˈna i ani atu. Ua taa ia Iesu, “e hinaaro iho â te aau, te tino râ, mea paruparu ïa.” (Mat. 26:40, 41) No to ˈna ite mea paruparu te taata, aita Iesu i inoino i ta ˈna mau aposetolo.

I matau na te tuahine Mandy i te faahapahapa ia vetahi ê. I teie nei râ, te tutava nei oia i te faaite i te mǎrû mai ia Iesu. Te parau ra oia: “Ua ite au e paruparu to te taata, e tamata râ vau i te imi i to ratou mau huru maitatai, tera hoi ta Iehova e haafaufaa ra.” No te aha e ore ai e pee i ta Iesu huru hiˈoraa i te taata?

Ua tiaturi Iesu i te Atua. E rave rahi ohipa tia ore tei ravehia i nia ia Iesu a ora ˈi oia i nia i te fenua. Aita te taata i taa ia ˈna, ua hiˈo-ino-hia oia e ua haamauiui-atoa-hia. Noa ˈtu râ, ua faaite noa oia i te mǎrû no te mea ua tuu oia ia ˈna “i roto i te rima o tei haava ma te parau-tia.” (Pet. 1, 2:23) Ua ite Iesu e aupuru iho â to ˈna Metua i te raˈi ia ˈna e na to ˈna Metua e faatitiaifaro i te mau mea atoa i te taime ta ˈna i faataa.

Ia inoino aore ra ia tamata tatou i te tahoo, e pinepine tatou i te rave i te ohipa ma te feruri ore a ino roa ˈtu ai te tupuraa. No reira te mau Papai e haamanaˈo mai ai, eita “te riri o te taata e faatupu i te parau-tia a te Atua.” (Iak. 1:20) Noa ˈtu e tumu papu i riri ai tatou, e nehenehe to tatou huru tia ore e turai mai ia rave i te ohipa ino.

Te na ô ra te tuahine Cathy e ora ra i Heremani: “I iria na vau i nia i te taata no te paruru ia ˈu.” Ua haapii râ oia i te tiaturi ia Iehova e ua taui roa to ˈna huru. Te na ô ra Cathy: “I teie nei râ, te faaite nei au i te mǎrû, ua papu hoi ia ˈu ua ite Iehova i te mau ohipa tia ore atoa i ravehia i nia ia ˈu e na ˈna e faatitiaifaro i te reira.” Ua mauiui anei outou no te tahi ohipa tia ore? Mai te peu e e, a pee i te hiˈoraa o Iesu ma te tiaturi e tauturu atu iho â te Atua ia faaite noa i te mǎrû.

“E OAOA TE FEIA MǍRÛ”

E nafea ia tamatahia to tatou mǎrû?

Ua faaite Iesu mea faufaa te mǎrû no te oaoa. Ua na ô hoi oia: “E oaoa te feia mǎrû.” (Mat. 5:5) E hiˈo anaˈe e nafea te mǎrû e tauturu mai ai ia tatou i roto i teie mau tupuraa.

E tauturu te mǎrû ia faatupu i te hau i roto i te faaipoiporaa. Ua parau Robert, te hoê taeae no Auteralia: “Ma te feruri ore, ua faahiti au e rave rahi parau mauiui i ta ˈu vahine. Tera râ, eita e nehenehe e hoˈi faahou mai i nia i ta tatou i parau ma te riri. Ua tatarahapa roa vau i te haamauiuiraa i ta ˈu vahine.”

“E hapa hoi tatou paatoa e rave rahi taime” na roto i te parau e e nehenehe te reira e haafifi i to tatou faaipoiporaa. (Iak. 3:2) I tera mau taime, mea faufaa te mǎrû no te faaea hau noa e no te haavî i to tatou vaha.—Mas. 17:27.

Ua tutava rahi Robert i te faaea hau noa e i te haavî ia ˈna iho. Te na ô ra oia: “I teie mahana, ia umeume to mâua manaˈo, e tutava vau i te faaroo maite, i te paraparau ma ta mǎrû e i te ore e riri. I teie nei, mea piri aˈe mâua ta ˈu vahine.”

E tauturu mai te mǎrû ia faaea hau noa e o vetahi ê. Pinepine te taata i te faaatea ê i te feia o te inoino hanoa. E tauturu râ te mǎrû ia tatou ia tutava maite i te faatupu i “te hau e tahoê.” (Eph. 4:2, 3) Te parau ra Cathy: “Ua tauturu mai te mǎrû ia oaoa e te mau taata atoa ta ˈu e farerei, oia atoa e te feia e huru au ore to ratou.”

E tauturu mai te mǎrû ia fanaˈo i te hau o roto. Te faaite ra te Bibilia e faatupu “te paari no nia mai” i te mǎrû e te hau. (Iak. 3:13, 17) E roaa i te taata mǎrû te hoê aau hau. (Mas. 14:30) Ua tutava Martin i te faatupu i te mǎrû e te na ô ra oia: “I teie nei, eita vau e mârô faahou ia ravehia te mau mea mai ta ˈu e hinaaro, e aau hau to ˈu i teie nei e te oaoa atoa.”

Parau mau, e ere i te mea ohie ia faaite i te mǎrû. Te na ô ra te tahi taeae: “I te tahi taime, eita paha to ˈu riri e itehia na rapaeau atu, i roto mai râ, te ura noa ra ïa.” E tauturu mai râ Iehova ia tatou ia faatupu i te mǎrû. (Isa. 41:10; Tim. 1, 6:11) E “faaineine hope roa” e e “haapuai” atoa oia ia tatou! (Pet. 1, 5:10) Mai te aposetolo Paulo, e nehenehe ïa tatou e faaite i “te mǎrû e te hamani maitai.”—Kor. 2, 10:1.

^ Ua tauihia te tahi mau iˈoa.