Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 19

Aita e mea e turori ai te feia parau-tia

Aita e mea e turori ai te feia parau-tia

“E hau rahi to te feia i hinaaro i ta oe ture; aore o ratou e turoriraa.”—SAL. 119:165.

HIMENE 122 Ia mau papu, eiaha e aueue!

HAAPOTORAA *

1-2. Eaha ta te hoê taata papai i parau e eaha ta tatou e hiˈopoa mai i roto i teie tumu parau haapiiraa?

 I TEIE mahana, mea rahi te parau ra te tiaturi nei ratou ia Iesu. Aita râ ratou e farii ra i te mau mea ta ˈna i haapii. (Tim. 2, 4:3, 4) Teie ta te hoê taata papai i parau: “Ahani te vai ra te hoê taata mai ia Iesu i teie mahana, o te paraparau mai ia ˈna, e patoi anei tatou i tera taata, mai te feia i patoi ia Iesu? . . . Ua pahono te rahiraa e patoi ratou ia ˈna.”

2 I te senekele matamua, e rave rahi tei faaroo i ta Iesu i haapii e tei ite i te mau semeio ta ˈna i faatupu, aita râ ratou i tiaturi ia ˈna. No te aha? I roto i te tumu parau haapiiraa na mua ˈtu, ua hiˈopoa mai tatou e maha tumu i ore ai te taata i tiaturi ia Iesu. I teie nei, e hiˈopoa mai tatou e maha ˈtu â tumu. E hiˈo atoa mai tatou no te aha aita te taata i teie mahana e farii ra i ta tatou e haapii ra e eaha te tauturu ia tatou ia ore ia ere i te faaroo.

(1) AITA IESU I MAITIITI I TE TAATA

Mea rahi tei ore i tiaturi o Iesu te Mesia no te taata ta Iesu i amui atu. I teie mahana, e nafea tera mau mea e ohipa ˈi i roto i te feruriraa o te taata? (A hiˈo i te paratarafa 3) *

3. Eaha ta Iesu i rave i patoi ai vetahi ia ˈna?

3 Ua amuimui Iesu i te mau huru taata atoa, ua tamaa oia na muri i te feia moni e te feia tiaraa teitei. Ua rave atoa râ o ˈna i te taime no te feia veve e tei ore i tâuˈahia. Hau atu â, ua faaite Iesu i te aumihi i te feia i hiˈohia ei feia rave hara. Tera râ, te vai ra te feia faahua parau ra e mea tia ratou i mua i te Atua, tei patoi ia Iesu. Teie ta ratou i parau i ta ˈna mau pǐpǐ: “Eaha outou e tamaa ˈi e te mau titau tute e te feia rave hara?” Pahono maira Iesu ia ratou: “E ere te taote no te feia oraora maitai, no te feia maˈi râ. Ua haere mai hoi au e titau i te feia rave hara ia tatarahapa, eiaha râ te feia parau-tia.”—Luka 5:29-32.

4. Ia au i te parau a Isaia, eaha râ te manaˈo i puta mai i roto i te feruriraa o te mau ati Iuda?

4 Eaha ta te Bibilia e parau ra? Hou te Mesia a tae mai ai, ua tohu aˈena te peropheta Isaia eita te taata e farii ia ˈna. Te na ô ra te parau tohu: “I vahavahahia oia, e aore i haapaohia e te taata . . . mai te taata i huna ê i to ˈna mata ia tatou nei i vahavahahia oia, e aore oia i manaˈo-maitai-hia e tatou nei.” (Isa. 53:3) Ia au i teie parau tohu, eita te taata e haapao i te Mesia. Peneiaˈe ïa ua manaˈo te tahi mau ati Iuda i te senekele matamua e patoihia Iesu.

5. Eaha te manaˈo o te rahiraa i te mau pǐpǐ a Iesu?

5 Te vai atoa ra anei teie fifi i teie mahana? E. Mea au na te mau tia faaroo e farii i roto i ta ratou mau haapaoraa i te feia tiaraa teitei, te feia moni e te mau taata e hiˈohia e feia îite, noa ˈtu aita to ratou haerea e tuati ra i te mau ture aveia teitei a te Atua. E vahavaha râ ratou i te feia o te haapao ra i te mau ture aveia teitei a Iehova no te mea e ere ratou i te mea faahiahia i te hiˈoraa a to teie nei ao. Mai ta Paulo i papai, ua maiti te Atua i te feia i “vahavahahia.” (Kor. 1, 1:26-29) Mea papu te poihere ra Iehova i ta ˈna mau tavini haapao maitai.

6. E nafea tatou e pee ai i te huru feruriraa o Iesu faaitehia i roto i te Mataio 11:25, 26?

6 Eaha te rave ia ore tatou ia ere i te faaroo? (A taio i te Mataio 11:25, 26.) Eiaha e haapao i te manaˈo o teie nei ao no nia i te mau tavini a te Atua. A farii o te feia haehaa anaˈe ta Iehova e faaohipa no te rave i to ˈna hinaaro. (Sal. 138:6) A feruri i te mau mea atoa ta ˈna i rave ma te faaohipa i te feia ta teie nei ao e manaˈo ra e mea maˈua.

(2) UA FAAHAPA IESU I TE MAU HAAPIIRAA HAPE

7. No te aha Iesu i parau ai mea haavarevare te mau Pharisea e eaha to ratou huru i mua i tera parau?

7 Ma te itoito ua faahapa Iesu i te mau peu a te haapaoraa o to ˈna ra tau. Ei hiˈoraa, ua faaite oia i te huru haavarevare o te mau Pharisea. Mea faufaa aˈe na ratou te huru horoiraa i te rima i te aupururaa i to ratou mau metua. (Mat. 15:1-11) Ua maere roa paha te mau pǐpǐ i ta Iesu i parau. Ua parau ratou ia ˈna: “Ua ite anei oe e ua inoino te mau Pharisea no ta oe i parau?” Pahono atura oia: “Te mau raau atoa e ere na to ˈu Metua i te raˈi i tanu, e iriti-tumu-hia ïa. Vaiiho noa ˈtu ia ratou. E aratai matapo ratou. Ia aratai te hoê matapo i te tahi matapo, e topa ïa raua toopiti i roto i te apoo.” (Mat. 15:12-14) Noa ˈtu ua riri te mau aratai haapaoraa ia Iesu no ta ˈna i parau, aita Iesu i faaea i te faaite i te parau mau.

8. Mea nafea to Iesu faaiteraa eita te Atua e farii i te mau tiaturiraa atoa?

8 Ua faaite Iesu mea hape te tahi mau haapiiraa a te haapaoraa o to ˈna ra tau. Aita oia i parau e farii te Atua i te mau tiaturiraa atoa, ua faataa râ oia mea rahi te taata e haere na te eˈa aano o te aratai ra i te haamouraa e mea iti te taata e haere na te eˈa ôaôa o te aratai ra i te ora. (Mat. 7:13, 14) Ua faaite atoa Iesu e parau vetahi te haamori ra ratou i te Atua. Te parau mau râ, aita roa ˈtu ratou e haamori ra ia ˈna. No reira oia i parau ai: “A ara i te mau peropheta haavare o te haere mai ia outou mai te mamoe ra te huru, area o roto ra, e luko taehae ïa. I ta ratou mau hotu e ite maitai ai outou ia ratou.”—Mat. 7:15-20.

Mea rahi tei ore i tiaturi o Iesu te Mesia no to ˈna faahaparaa i te tahi mau peu e tiaturiraa. I teie mahana, e nafea tera mau mea e ohipa ˈi i roto i te feruriraa o te taata? (A hiˈo i te paratarafa 9) *

9. Eaha ta Iesu i rave no te faaite e mea hape te tahi mau haapiiraa a te haapaoraa?

9 Eaha ta te Bibilia e parau ra? Ua tohu te Bibilia e î te Mesia i te itoito rahi no te fare o Iehova. (Sal. 69:9; Ioa. 2:14-17) Na te reira i turai ia Iesu ia faaite i te mau peu e tiaturiraa hape a te mau haapaoraa. Ua tiaturi te mau Pharisea e te vai ra te hoê mea o te ora ˈtu ia pohe te taata. Area Iesu, ua haapii ïa o ˈna e te taoto ra te feia pohe. (Ioa. 11:11) Aita te mau Sadukea i tiaturi i te tia-faahou-raa, tera râ, ua faatia faahou mai Iesu i to ˈna hoa ia Lazaro mai te pohe mai. (Ioa. 11:43, 44; Ohi. 23:8) Ua haapii te mau Pharisea i te taata e na te hoê puai ite-ore-hia aore ra na te Atua e aratai ra i te mau tupuraa atoa ta ratou e farerei ra. Area Iesu, ua haapii ïa o ˈna e tiamâraa to te taata ia maiti e haamori anei ratou i te Atua aore ra eita.—Mat. 11:28.

10. No te aha mea rahi te patoi ra i ta tatou e haapii ra?

10 Te vai atoa ra anei teie fifi i teie mahana? E. Mea rahi te taata e patoi ra ia tatou no te mea te faahapa ra ta tatou mau haapiiraa niuhia i nia i te Bibilia i te mau tiaturiraa hape a te mau haapaoraa. Te haapii ra te mau tia haapaoraa e huri te Atua i te feia ino i roto i te po auahi. E faaohipa ratou i tera haapiiraa hape no te faariaria i te taata no te tapea noa mai ia ratou i roto i ta ratou haapaoraa. Area tatou o te haamori ra ia Iehova, te Atua î i te here, te faaite ra ïa tatou e mea hape tera haapiiraa. Te haapii ra te mau tia haapaoraa te vai ra hoê mea o te ora ˈtu ia pohe te taata. Area tatou, te faaite ra ïa ahani mea mau tera haapiiraa, aita e faufaa ia faatiahia mai te taata mai te pohe mai. Te haapii ra te tahi mau haapaoraa e na te hoê puai ite-ore-hia aore ra na te Atua e aratai ra i te mau tupuraa atoa ta tatou e farerei ra. Area tatou, te haapii ra ïa e tiamâraa to te taata, na ratou iho e maiti e haamori i te Atua aore ra eita. E riri te mau tia haapaoraa ia faaite tatou e haavare ta ratou e haapii ra!

11. Ia au i te Ioane 8:45-47, eaha ta te Atua e titau ra i ta ˈna mau tavini?

11 Eaha te rave ia ore tatou ia ere i te faaroo? Mea faufaa anaˈe te parau mau no tatou, e tiaturi e e faaroo tatou i te mau parau a te Atua. (A taio i te Ioane 8:45-47.) Eita tatou e rave mai ia Satani tei faarue i te parau mau e eita atoa tatou e rave i te tahi noa ˈˈe mea o te ore e tuati ra i ta tatou mau tiaturiraa. (Ioa. 8:44) Te titau ra te Atua i ta ˈna mau tavini ia “faufau atu i te mea ino” e ia “mau papu i te mea maitai.”—Roma 12:9; Heb. 1:9.

(3) UA HAMANI-INO-HIA IESU

Mea rahi tei ore i tiaturi o Iesu te Mesia no to ˈna poheraa i nia i te hoê pou haamauiuiraa. I teie mahana, e nafea tera mau mea e ohipa ˈi i roto i te feruriraa o te taata? (A hiˈo i te paratarafa 12) *

12. No te aha e rave rahi ati Iuda tei ore i farii o Iesu te Mesia?

12 Eaha te tahi atu tumu i ore ai te ati Iuda i tiaturi ia Iesu? Ua papai Paulo: “Area tatou, te poro nei ïa e ua haapohehia te Mesia i nia i te pou. No te ati Iuda e ofai turoriraa teie.” (Kor. 1, 1:23) No te aha ïa e rave rahi ati Iuda tei ore i farii e o Iesu te Mesia? No te mea no ratou, i te poheraa Iesu i nia i te pou haamauiuiraa, mai te huru ra e taata ohipa ino oia e te rave hara.—Deut. 21:22, 23.

13. Eaha ta vetahi i ore i farii?

13 I roto i te mau ati Iuda, aita vetahi i farii i te parau e aita Iesu i rave i te ohipa ino. Aita te tiripuna teitei ati Iuda i haapao i te ture i te haavaraa ratou ia Iesu, ua faaoti oioi noa ratou i ta ˈna utua. (Luka 22:54; Ioa. 18:24) Aita ratou i faaroo noa i te pariraa a te taata, ua imi roa atoa râ “i te pari haavare ia Iesu” ia haapohehia oia. Aita râ ta ratou raveraa i manuïa. Ua imi ïa te tahuˈa rahi i te ravea ia faahapa Iesu ia ˈna iho. Aita roa ˈtu te reira i tuati i te ture. (Mat. 26:59; Mar. 14:55-64) I muri aˈe i to Iesu tia-faahou-raa, ua horoa ratou “e rave rahi moni ario” na te mau faehau Roma, ia haavare ratou e ua eiâhia te tino o Iesu.—Mat. 28:11-15.

14. Eaha ta te Bibilia e parau ra no te Mesia?

14 Eaha ta te Bibilia e parau ra? Mea rahi te ati Iuda i te tau o Iesu tei ore i manaˈo e titauhia ia pohe te Mesia. Teie râ ta te Bibilia e parau ra: “Ua manii ia ˈna to ˈna varua e tae noa ˈtura i te pohe; e ua amui-atoa-hia oia e te feia rave hara ra! e ua hopoi oia i te hara a te taata atoa e rave rahi, e na ˈna hoi i tia i te feia rave hara ra.” (Isa. 53:12) Inaha ua haapohehia Iesu mai te hoê taata rave hara, aita ïa e tumu e patoi ai te mau ati Iuda ia ˈna.

15. Ua parihia te mau Ite no Iehova i te aha?

15 Te vai atoa ra anei teie fifi i teie mahana? Papu roa! Mai ia Iesu, ua pari-haavare-hia e ua faautuahia te mau Ite no Iehova. I te area matahiti 1930 e tae atu 1950, i Marite, mea rahi te tupuraa i horohia i mua i te tiripuna no te paturu i to tatou tiamâraa e haamori i te Atua e ua patoi te tahi mau haava ia tatou. I Kanada, ua amui te Ekalesia e te hau faatere no te opani i ta tatou ohipa. E rave rahi feia poro tei tuuhia i roto i te fare tapearaa no te mea noa ua paraparau ratou i te taata no nia i te Faatereraa arii a te Atua. I Heremani, e rave rahi o to tatou mau taeae apî tei haapohehia e te faatereraa Nazi. I te mau matahiti i mairi, e rave rahi o to tatou mau taeae i Rusia tei faautuahia e tei tapeahia no to ratou paraparauraa i te taata no nia i te Bibilia. E ohipa teie ta te faatereraa Rusia i parau mea orure hau. Ua haere roa ratou i te opani i te Huriraa o te ao apî o te mau Papai Moˈa na roto i te reo Rusia, no te mea noa ua faaohipahia te iˈoa Iehova.

16. Ia au i te Ioane 1, 4:1, no te aha eiaha tatou e haapao i te mau parau haavare no nia i te mau tavini a Iehova?

16 Eaha te rave ia ore tatou ia ere i te faaroo? A imi i te parau mau. I roto i ta ˈna Aˈoraa i nia i te mouˈa, ua faaara Iesu i te feia e faaroo ra e pari haavare vetahi ia ratou i “te mau mea ino atoa.” (Mat. 5:11) O Satani tei muri i tera mau parau haavare. Te turai nei o ˈna i to tatou mau enemi ia haaparare i te mau parau haavare no nia ia tatou. (Apo. 12:9, 10) Eiaha roa ˈtu e haapao i tera mau parau, eiaha atoa e vaiiho i te reira ia haamǎtaˈu ia tatou e ia haaparuparu i to tatou faaroo.—A taio i te Ioane 1, 4:1.

(4) UA TAIVA E UA FAARUE TE TAATA IA IESU

Mea rahi tei ore i tiaturi o Iesu te Mesia no to Iuda taivaraa ia ˈna. I teie mahana, e nafea tera mau mea e ohipa ˈi i roto i te feruriraa o te taata? (A hiˈo i te paratarafa 17-18) *

17. Eaha râ te tahi mau tupuraa tei tapea ia vetahi ia riro ei pǐpǐ na Iesu?

17 I te po hou Iesu a pohe ai, ua taiva hoê o ta ˈna mau aposetolo ia ˈna, ua haavare te tahi aita o ˈna i matau ia Iesu e toru taime e ua faarue atoa te toea o ratou ia Iesu. (Mat. 26:14-16, 47, 56, 75) E ere i te mea maere no Iesu, ua faaara ê na o ˈna e tupu te reira. (Ioa. 6:64; 13:21, 26, 38; 16:32) I te iteraa vetahi i tera tupuraa, peneiaˈe ua manaˈo ratou: ‘Tera aˈe te huru o te mau aposetolo, eita roa ˈtu vau e hinaaro e riro ei pǐpǐ na Iesu!’

18. Eaha te mau parau tohu tei tupu i nia ia Iesu?

18 Eaha ta te Bibilia e parau ra? Ua faaite aˈena Iehova i roto i ta ˈna parau, e hoohia te Mesia no e 30 moni ario e na te hoê o to ˈna mau hoa e hoo ia ˈna. (Zek. 11:12, 13; Sal. 41:9) Ua papai atoa te peropheta Zekaria: “E tairi i te tiai e ia purara ˈtu te mamoe.” (Zek. 13:7) Ahani te taata i tuatapapa i tera mau parau tohu, e tiaturi ïa ratou o Iesu te Mesia a ite ai i te mau tupuraa ta ˈna i farerei.

19. Eaha ta te feia e faaroo puai to ratou i ite?

19 Te vai atoa ra anei teie fifi i teie mahana? E. Ua faarue vetahi mau Ite no Iehova i te parau mau, ua riro mai ei apotata e ua tamata i te aratai ia vetahi na muri ia ratou. Na roto i te mau vea e i nia i te reni natirara, ua haaparare ratou i te parau haavare no nia i te mau Ite no Iehova. Aita râ te feia e faaroo puai to ratou i vare, ua ite hoi ratou e ua tohu-aˈena-hia te reira i roto i te Bibilia.—Mat. 24:24; Pet. 2, 2:18-22.

20. Eaha te rave ia ore tatou ia ere i te faaroo? (Timoteo 2, 4:4, 5)

20 Eaha te rave ia ore tatou ia ere i te faaroo? Ia puai noa to tatou faaroo, e titauhia ia tamau i te haapii i te Bibilia, i te pure e i te rave noa i te ohipa ta Iehova i faaue mai. (A taio i te Timoteo 2, 4:4, 5.) E faaroo puai anaˈe to tatou, eita tatou e haapeapea a faaroo ai i te mau parau haavare no nia ia tatou. (Isa. 28:16) E tauturu mai to tatou here ia Iehova, i ta ˈna parau e i to tatou mau taeae, ia ore e faaroo i te feia i faarue i te parau mau.

21. Noa ˈtu aita te rahiraa e farii ra i ta tatou poroi, eaha ta tatou i papu?

21 I te senekele matamua, mea rahi tei ore i tiaturi ia Iesu e ua patoi ratou ia ˈna. Mea rahi atoa râ tei tiaturi ia Iesu. I rotopu ia ratou, te vai ra te hoê mero o Sunederi e “e rave rahi atoa tahuˈa.” (Ohi. 6:7; Mat. 27:57-60; Mar. 15:43) I teie mahana, e mirioni atoa taata te tiaturi ra ia Iesu no te mea ua haapii e ua haafaufaa ratou i te pue parau mau e vai ra i roto i te Bibilia. Te na ô ra te Salamo 119:165: “E hau rahi to te feia i hinaaro i ta oe ture; aore o ratou e turoriraa.”

HIMENE 124 E taiva ore anaˈe

^ I roto i te tumu parau na mua ˈtu, ua hiˈopoa mai tatou e maha tumu no te aha te taata i ore ai i tiaturi ia Iesu e no te aha i teie mahana aita te taata e farii nei i ta tatou e haapii ra. I roto i teie tumu parau haapiiraa, e hiˈopoa mai tatou e maha ˈtu â tumu. E hiˈo atoa mai tatou eaha te tauturu i te feia e here ra ia Iehova ia ore ia ere i to ratou faaroo.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te tamaa ra Iesu raua Mataio e te tahi atu mau taata titau tute.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te tiahi ra Iesu i te feia hoohoo i rapae i te hiero.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te amo ra Iesu i ta ˈna pou haamauiuiraa.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te apa ra Iuda ia Iesu.