Eaha to roto?

Tapura tumu parau

AAMU

“E rave rahi haapiiraa ta ˈu i huti mai!”

“E rave rahi haapiiraa ta ˈu i huti mai!”

UA UˈANA roa te tamaˈi i Algérie. Tei nia to matou puhaparaa i te mouˈa. I te hoê po, na ˈu i tiai i te puhapa. E pupuhi ta ˈu e o vau anaˈe i tera taime. Faaroo atura vau i te ahehe avae. Ua oti roa vau i te riaria! E taurearea noa â vau i tera taime e aita roa vau i hinaaro e pohe. Tuô atura vau: “Te Atua, auê te Atua!”

Mai tera tupuraa riaria mau to ˈu haamataraa i te imi i te Atua. Hou râ vau a faatia ˈi eaha tei tupu i muri iho i tera po, e faatia ˈtu vau eaha tei tupu i to ˈu tamariiraa i hinaaro ai au e ite o vai te Atua.

TA PAPA I HAAPII MAI

Ua fanauhia vau i te matahiti 1937 i Guesnain te hoê oire i Farani. E taata heru arahu to ˈu papa e ua rohi mau o ˈna i roto i ta ˈna ohipa. E taata afaro papa, aita roa ˈtu o ˈna i au i tei ravehia i nia i to ˈna mau hoa ohipa. E ohipa atâta mau ta ratou e rave ra, no reira oia i aro ai no te tauturu ia ratou. Mea riri atoa na papa i te mau tia haapaoraa haavarevare. E oraraa fanaˈo to e rave rahi e te ani nei ratou i te maa e te moni i te mau taata heru arahu o te rohi nei no te faatamaa i to ratou utuafare. No to ˈna riri rahi i te mau tia haapaoraa, aita roa ˈtu papa i hinaaro ia apiti atu vau i te hoê haapaoraa. Ua pee noa ïa vau i to ˈna hioraa e aita roa ˈtu mâua i paraparau noa ˈˈe no nia i te Atua.

A paari ai au, ua pee au i te hoê â huru feruriraa e to papa. Aita roa ˈtu vau i au i te mau ohipa tano ore. Mea riri roa na ˈu ia faainohia te feia ěê e ora ra i Farani. I tuˈe popo na vau na muri i te mau tamarii o tei horo ê i to ratou fenua e ua riro roa matou ei hoa. Hau atu â, e Poronia to ˈu mama. I aro noa na ïa vau ia hoê e ia aifaito noa te mau huru taata atoa.

TO ˈU FERURIRAA I TE TUMU O TE ORA

I ta ˈu tau faehau

I 1957, ua faaô vau i roto i te nuu faehau. Mea na reira ïa to ˈu tapaeraa i nia i te mouˈa ta ˈu i faahiti atu i te omuaraa. I muri aˈe i to ˈu tuôraa i te Atua, ua hiˈo vau o vai tera e haere mai ra. Ua hitimahuta roa vau i to ˈu iteraa e, e ere i te enemi, o te hoê asini râ. Topa roa aˈenei to ˈu hau! E mai reira mai to ˈu feruriraa i te tumu o te ora. No te aha tatou e ora ˈi? Te tâuˈa ra anei te Atua ia tatou? E itehia anei te hau i te hoê mahana?

I te hoê mahana, ua haere au e hiˈo i to ˈu na metua. Farerei atura vau i te hoê Ite no Iehova. Ua horoa mai o ˈna i te hoê Bibilia na roto i te reo Farani parauhia La Sainte Bible. I to ˈu hoˈiraa i Algérie, ua haamata vau i te taio i te reira. Ua tapea mai au i te manaˈo e vai ra i roto i te Apokalupo 21:3, 4 o te na ô ra: “Tei te huitaata ra te tiahapa o te Atua . . . E tamǎrô oia i te mau roimata atoa o to ratou mata. E ore roa te pohe, e ore atoa te oto e te auê e te mauiui.” Ua maere roa vau i to ˈu taioraa i te reira e feruri atura e parau mau iho â anei. I taua taime ra, aita rea mea ta ˈu i ite no nia i te Atua e te Bibilia.

I te otiraa ta ˈu tau faehau i 1959, ua farerei au ia François, te hoê Ite no Iehova. E rave rahi parau mau Bibilia ta ˈna i haapii mai ia ˈu. Ei hiˈoraa, e iˈoa to te Atua, o Iehova ïa! (Sal. 83:18) Ua faataa atoa mai François e hopoi mai Iehova i te parau-tia i nia i te fenua, e faariro o ˈna i te fenua ei paradaiso e e faatupu o ˈna i te mau parau faahitihia i roto i te Apokalupo 21:3, 4.

Ua putapû roa to ˈu aau i tera mau haapiiraa. I te tahi aˈe râ pae, ua riri roa vau i te mau tia haapaoraa. Ua hinaaro vau ia ite te taata atoa e haavare anaˈe ta ratou e haapii ra, e ere roa ˈtu no roto mai i te Bibilia. I te mea ua pee noa vau i te huru feruriraa o papa, ua hinaaro ïa vau ia faaafaro-oioi-hia te reira, aita roa ˈtu vau i hinaaro e tiai!

Ua tauturu mai François e to ˈu mau hoa Kerisetiano ia haavî ia ˈu iho. Ua faataa mai ratou, ei Kerisetiano, eita tatou e haava i te taata, e horoa râ tatou i te tiaturiraa ma te faaite atu i te parau apî oaoa o te Faatereraa arii a te Atua. Tera te ohipa ta Iesu i rave e i faaue i ta ˈna mau pǐpǐ ia rave. (Mat. 24:14; Luka 4:43) Ua haapii atoa vau i te paraparau ma te mǎrû e i te faatura i te taata noa ˈtu eaha ta ratou e tiaturi ra. Mai ta te Bibilia e parau ra: “Eiaha roa hoi te hoê tavini a te Fatu e tatamaˈi, e hamani maitai râ oia i te taata atoa.”—Tim. 2, 2:24.

Ua rave au i te mau tauiraa e i te matahiti 1959, ua bapetizohia vau ei Ite no Iehova i te hoê tairururaa haaati. I tera atoa mahana, ua farerei au i te hoê tuahine o Angèle to ˈna iˈoa e haamatau atura mâua. Ua haere au i roto i ta ˈna amuiraa e i te matahiti 1960, faaipoipo atura mâua. E vahine maitai mau o Angèle, e ô oia no ô mai ia Iehova ra.—Mas. 19:14.

I to mâua faaipoiporaa

HAAPIIRAA FAUFAA NO Ǒ MAI I TE MAU TAEAE ARAVIHI E TE PAARI

A mairi ai te mau matahiti, mea rahi ta ˈu i haapii mai i te mau taeae paari e aravihi. Teie te tahi haapiiraa ta ˈu i tapea mai: E titauhia te haehaa no te amo i te hoê hopoia. E titau-atoa-hia ia faaohipa i te parau paari o te Maseli 15:22 o te faataa ra e tupu te mau opuaraa mea rahi anaˈe te taata aˈo.

I roto i te tuhaa haaati i 1965

Ua ite mata roa vau e mea mau taua mau parau ra. I te matahiti 1964, ua tavini au ei tiaau haaati e ua tere au na roto i te mau amuiraa no te faaitoito e no te tauturu i te mau taeae ia faafatata ˈtu â ia Iehova. No te iti râ o to ˈu ite e e 27 noa hoi matahiti to ˈu i tera taime, ua hape ïa vau i te tahi taime! Ua huti mai râ vau i te haapiiraa i taua mau hape ra. Ua tauturu rahi mai te mau haapiiraa a teie mau taeae ia ˈu.

Te haamanaˈo ra vau i te hoê tupuraa, i muri aˈe i to ˈu farereiraa i te hoê amuiraa i Pari, ua ani mai te hoê taeae paari i te pae varua ia paraparau mâua.

Ua parau o ˈna: “Louis, ia tere te hoê taote i te tahi fare, o vai ta ˈna e haere e farerei?”

Pahono atura vau: “Te taata maˈi.”

Na ô mai nei oia: “Tera iho â, ua tapao vau mea piri aˈe oe i te mau taeae te maitai ra i te pae varua, mai te tiaau o te amuiraa. Tera râ, mea rahi te taeae e tuahine i roto i ta matou amuiraa te hinaaro ra i te tauturu no te mea mea paruparu, mea apî aore ra mea mamahu ratou. E oaoa roa ratou ia haere oe e farerei ia ratou e ia haere atoa oe i to ratou fare.”

Ua mauruuru roa vau i te aˈoraa ta teie taeae i horoa mai. Ua putapû roa vau a ite ai i to ˈna here no te mau mamoe a Iehova. Ua rave oioi ïa vau i ta ˈna i parau mai. Te haamauruuru nei au ia Iehova no te mau taeae mai ia ˈna.

I te mau matahiti 1969 e 1973, ua tiaau vau i te Tuhaa haapao i te maa no e piti tairururaa nunaa rau tei tupu i Colombes, Pari. I te tairururaa i tupu i 1973, ua titauhia ia faatamaa matou 60 000 taata no te hoê roaraa e pae mahana. Aita roa ˈtu vau i taata e nafea matou! Ua faaohipa faahou ïa vau i te aratairaa e vai ra i roto i te Maseli 15:22. Ani atura vau i te tauturu i te mau taeae tei ite i tera ohipa. Te vai ra te mau taata tupai puaatoro, te feia faaapu, te feia tunu maa e tei ohipa i roto i te tapihooraa. Ua ohipa amui matou no te amo i tera hopoia rahi!

I te matahiti 1973, ua titau-manihini-hia mâua ta ˈu vahine no te tavini i te Betela no Farani. I reira e hopoia rahi faahou tei horoahia mai. Ua titauhia ia hapono i te maa pae varua na te mau taeae i Cameroun. I tera taime, ua opanihia ta tatou ohipa mai 1970 e tae atu 1993. Ua ite paha te taeae e tiaau ra i te ohipa i Farani i to ˈu taiâ e ua faaitoito mai oia ia ˈu ma te parau: “E hinaaro rahi to to tatou mau taeae i Cameroun i te maa pae varua, e titauhia ïa ia faatamaa ia ratou.” Ua hapono ïa matou i te reira!

I te hoê putuputuraa taa ê i Nigéria e te mau taeae e tuahine no Cameroun i 1973

Ua tere pinepine au na te mau fenua e haaati ra ia Cameroun no te farerei i te mau matahiapo no Cameroun. Ua tauturu rahi mai teie mau taeae itoito e te paari ia imi i te ravea ia tapae iho â te maa pae varua i Cameroun. Ua haamaitai mau Iehova i ta ratou mau tutavaraa. I roto i te hoê roaraa 20 matahiti, aita to tatou mau taeae i ere hoê noa ˈˈe vea o Te Pare Tiairaa, oia atoa Te Taviniraa o te Basileia.

Mâua Angèle i Nigéria e te mau tiaau haaati no Cameroun e ta ratou vahine i 1977

TE TAUTURU FAUFAA MAU A TA ˈU VAHINE

I to mâua Angèle haamataraa i te haamatau, ua ite au i to ˈna mau huru maitatai pae varua. Ua papu roa ia ˈu i te reira i roto i to mâua oraraa. Ei hiˈoraa, i te po o to mâua faaipoiporaa, ua ani mai o ˈna ia ˈu ia pure ia tamau noa mâua i te tutava i roto i te taviniraa ei hoa faaipoipo. Ua pahono mai Iehova i ta mâua pure.

Ua tauturu atoa mai Angèle ia ˈu ia tiaturi hau atu â ia Iehova. Ei hiˈoraa, i te titau-manihini-raahia mâua no te tavini i te Betela, aita vau i hinaaro, mea au roa hoi na ˈu te tuhaa haaati. Ua haamanaˈo mai râ Angèle ia ˈu ua pûpû mâua i to mâua oraraa ia Iehova, eita anei ïa mâua e farii i te titauraa a ta ˈna faanahonahoraa? (Heb. 13:17) Ua tano roa o ˈna, farii atura mâua i te tavini i te Betela. Maoti te feruriraa paari i te pae varua o ta ˈu vahine, ua puai atu â to mâua here e ua tauturu te reira ia mâua ia rave i te faaotiraa maitai.

Mâua Angèle i roto i te aua o te Betela i Farani

I teie nei, ua paari mâua e te tamau noa ra Angèle i te turu ia ˈu. Ei hiˈoraa, i roto i te mau haapiiraa Kerisetiano ta mâua i apiti na, e rave rahi na roto i te reo Beretane, ua tutava ïa mâua i te haapii i tera reo. Ua apiti mâua i te hoê amuiraa reo Beretane noa ˈtu e 70 matahiti to mâua i tera taime. E no ta ˈu hopoia ei mero no te Tomite amaa no Farani, e ere roa ˈtu i te mea ohie ia faataa i te taime no te haapii i te tahi atu reo. Ua haa amui râ mâua Angèle no te tauturu te tahi i te tahi. I teie nei, ua hau i te 80 matahiti to mâua e te tamau nei mâua i te faaineine i te mau putuputuraa na roto i te reo Beretane e Farani. Te tutava atoa nei mâua i te tauturu i roto i te amuiraa e i roto i te pororaa. Ua haamaitai mau Iehova te mau tutavaraa ta mâua i rave no te haapii i te reo Beretane.

I te matahiti 2017, ua titau-manihini-hia mâua Angèle i te Haapiiraa no te mau mero o te mau tomite amaa e ta ratou vahine i te Pu haapiiraa a te mau Ite no Iehova i Patterson, New York. Auê ïa haamaitairaa rahi ta mâua i fanaˈo.

Mea papu, o Iehova te Orometua Rahi roa ˈˈe. (Isa. 30:20) E ere ïa i te mea maere ua faaineine-maitai-hia tatou pauroa. (Deut. 4:5-8) Ua ite atoa vau ia faaroo maite te feia apî ia Iehova e i to ratou mau taeae e tuahine feruriraa paari, e nuu ratou i mua i te pae varua a riro atu ai ratou ei feia feruriraa paari. Mai ta te Maseli 9:9 e parau ra: “E haapii atu i te taata paari, e e tupu hoi to ˈna paari; e haapii i te taata parau-tia, e e tupu hoi to ˈna ite.”

I te tahi taime, e haamanaˈo na vau i tei tupu i tera po riaria mau i nia i te mouˈa i Algérie a 60 matahiti i teie nei. I tera taime, aita roa ˈtu vau i manaˈo e ora vau i te hoê oraraa oaoa mau e tae roa mai i teie mahana. Mea rahi ta Iehova i horoa mai na ˈu mai te hoê vahine maitai e te hoê oraraa faahiahia mau. E rave rahi atoa haapiiraa ta ˈu i huti mai i te mau taeae e tuahine aravihi e te paari. Ua faaoti papu atoa mâua Angèle i te tamau i te haapii atu â no nia i to tatou Metua i te raˈi.