Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 18

E tiaturi anei oe ia Iesu?

E tiaturi anei oe ia Iesu?

“E oaoa te taata e tiaturi mau nei ia ˈu.”—MAT. 11:6.

HIMENE 54 “Teie te eˈa”

HAAPOTORAA *

1. Eaha tei tupu i te taime matamua i faaite ai oe i te poroi o te Bibilia i te taata?

 TE HAAMANAˈO ra anei oe i te taime matamua oe a ite ai i te parau mau? Maramarama roa ˈtura te mau haapiiraa Bibilia no oe, hinaaro roa ˈtura oe e faaite i te taata i ta oe i haapii mai. Ua papu ia oe e tauturu te poroi o te Bibilia i te taata ia fanaˈo i te hoê oraraa oaoa i teie nei e te hoê tiaturiraa faahiahia mau no ananahi. (Sal. 119:105) Oaoa roa ˈtura oe i te faaite i te pue parau mau i to oe mau hoa e fetii. I to oe râ paraparauraa ˈtu ia ratou, aita roa ˈtu ratou i farii i te reira.

2-3. Eaha te huru o te rahiraa i nia ia Iesu?

2 Eita tatou e maere ia patoi te taata i ta tatou poroi. I te tau o Iesu, ua patoi te rahiraa ia ˈna noa ˈtu ua faatupu oia i te semeio ei faaiteraa e Tamaiti o ˈna na te Atua. Ei hiˈoraa, ua faatia mai Iesu ia Lazaro mai te pohe mai. Aita te taata e nehenehe e parau e aita Iesu i faatupu i tera semeio. Aita iho â râ te mau aratai ati Iuda i farii o Iesu te Mesia. Ua hinaaro ratou e haapohe ia ˈna e ia Lazaro.—Ioa. 11:47, 48, 53; 12:9-11.

3 Ua ite iho â Iesu eita te rahiraa e farii o ˈna te Mesia. (Ioa. 5:39-44) Ua parau o ˈna i te mau pǐpǐ a Ioane Bapetizo: “E oaoa te taata e tiaturi mau nei ia ˈu.” (Mat. 11:2, 3, 6) Eaha te tumu i ore ai te taata i tiaturi ia Iesu?

4. Eaha ta tatou e hiˈopoa mai i roto i teie tumu parau haapiiraa?

4 I roto i teie tumu parau e to muri iho, e hiˈopoa mai tatou no te aha mea rahi te taata i te senekele matamua tei ore i tiaturi ia Iesu. E hiˈo atoa mai tatou no te aha mea rahi i teie mahana o te ore e farii ra i ta tatou poroi. E te mea faufaa roa ˈˈe, e haapii mai tatou no te aha e nehenehe tatou e tiaturi ia Iesu.

(1) TE HURU ORARAA O IESU

Mea rahi tei ore i tiaturi o Iesu te Mesia no to ˈna huru oraraa. I teie mahana, e nafea tera mau mea e ohipa ˈi i roto i te feruriraa o te taata? (A hiˈo i te paratarafa 5) *

5. No te aha te tahi mau taata i ore i tiaturi o Iesu te Mesia tohuhia?

5 Mea rahi tei farii i te parau e orometua faahiahia mau o Iesu e ua faatupu o ˈna i te semeio. Tera râ, no ratou, e tamaiti noa o ˈna na te hoê tamuta haihai, e no Nazareta mai o ˈna, te hoê oire haafaufaa-ore-hia e te taata. No reira Natanaela, te hoê taata tei riro mai ei pǐpǐ na Iesu, i parau ai: “E taata maitai anei te haere mai Nazareta mai?” (Ioa. 1:46) Peneiaˈe no Natanaela, e ere te oire no reira mai Iesu i te mea faahiahia, aore ra te haamanaˈo ra paha o ˈna i te parau i roto i te Mika 5:2 e tohu ra e fanauhia mai te Mesia i Betelehema, eiaha râ i Nazareta.

6. I te tau o Iesu, eaha tei nehenehe e tauturu i te taata ia taa e o Iesu te Mesia?

6 Eaha ta te Bibilia e parau ra? Ua tohu te peropheta Isaia eita te mau enemi e haapao nohea roa mai te Mesia. (Isa. 53:8) Mea rahi te parau no nia ia ˈna tei tohuhia. Ahani ratou i tuatapapa i te mau parau tohu no nia ia Iesu, e ite ïa ratou o Betelehema te oire e fanauhia ˈi Iesu e e huaai o ˈna no te arii Davida. (Luka 2:4-7) Te tuati ra ïa te vahi fanauraa o Iesu i te parau i tohuhia i roto i te Mika 5:2. Eaha ïa te fifi? Aita te taata i tuatapapa i te mau parau tohu e ua hamani noa ratou i to ratou iho manaˈo no nia ia Iesu. No reira ïa ratou i patoi ai ia Iesu.

7. No te aha mea rahi o te ore e hinaaro e riro ei Ite no Iehova?

7 Te vai atoa ra anei teie fifi i teie mahana? I roto i te nunaa o Iehova, e oraraa haihai to te rahiraa. Mea rahi te manaˈo nei aita ratou “i haere i te haapiiraa.” (Ohi. 4:13) Mea rahi atoa o te manaˈo ra e aita e tano ia haapii te mau Ite no Iehova i te Bibilia no te mea aita ratou i haere i te haapiiraa no nia i te mau haapaoraa e te tiaturiraa i te hoê atua. Mea rahi te parau ra e haapaoraa Marite tatou noa ˈtu hoê noa Ite no Iehova i nia e hitu te ora ra i Marite. Te vai atoa ra te parau ra aita tatou, te mau Ite no Iehova, e tiaturi nei ia Iesu. I te roaraa o te tau, ua parau te taata e mata huna Marite e e feia orure hau tatou. E faarooroo te taata i tera mau parau e eita ratou e hinaaro e riro ei Ite no Iehova no te mea aita ratou i ite i te parau mau no nia ia tatou.

8. Ia au i te Ohipa 17:11, eaha te titauhia ia rave no te ite o vai mau te mau tavini a te Atua i teie mahana?

8 Eaha te rave ia ore tatou ia ere i te faaroo? Ua tuatapapa te papai Evanelia ra o Luka i te “mau mea atoa e ua faaoti atoa e papai i te reira ia au i te tupuraa mau.” Ua hinaaro o ˈna “ia papu” i te feia e taio i ta ˈna i papai “e parau mau iho â” ta ratou e faarooroo no nia ia Iesu. (Luka 1:1-4) Mai ia Luka atoa te ati Iuda no Berea. I te taime matamua a faaroo ai ratou i te parau apî oaoa no nia ia Iesu, ua hiˈopoa maitai ratou i te mau Papai Hebera ia papu ia ratou e parau mau iho â tei faaitehia ˈtu ia ratou. (A taio i te Ohipa 17:11.) I teie atoa mahana, mea titauhia ia hiˈopoa eaha ta te mau Ite no Iehova e haapii ra e eaha ta te Bibilia e parau ra. Mea titau-atoa-hia ia tuatapapa eaha ta te mau tavini a Iehova e rave ra i teie mahana. Ia na reira tatou, eita tatou e vare hanoa i tei parauhia mai.

(2) AITA IESU I FARII E FAATUPU I TE TAPAO NO TE HAAPAPU O ˈNA TE MESIA

Mea rahi tei ore i tiaturi o Iesu te Mesia no te mea aita o ˈna i farii i te faatupu i te tapao o te haapapu e o ˈna te Mesia. I teie mahana, e nafea tera mau mea e ohipa ˈi i roto i te feruriraa o te taata? (A hiˈo i te paratarafa 9-10) *

9. Eaha tei tupu i te patoiraa Iesu i te faatupu i te hoê tapao no te raˈi mai?

9 Noa ˈtu te mau haapiiraa faahiahia a Iesu, ua hinaaro â vetahi ia faatupu o ˈna “i te hoê tapao no te raˈi mai” no te haapapu e o ˈna te Mesia. (Mat. 16:1) Peneiaˈe ua ani ratou i te reira no te mau parau ta ratou i taio i roto i te Daniela 7:13, 14. Aita râ i tae atura i te taime no te faatupu i tera parau tohu. Ua navai noa te haapiiraa a Iesu no te haapapu ia ratou e o ˈna te Mesia. No te mea râ aita Iesu i farii e faatupu i te tapao ta ratou i ani atu, aita ratou i farii e o ˈna te Mesia.—Mat. 16:4.

10. Mea nafea to Iesu faatupuraa i te parau ta Isaia i papai no nia i te Mesia?

10 Eaha ta te Bibilia e parau ra? Teie ta te peropheta Isaia i papai no nia i te Mesia: “E ore hoi oia e pii hua, e ore e faatupu i te auě; e ore hoi e faaite hua i to ˈna reo i te aroâ.” (Isa. 42:1, 2) I te roaraa o ta ˈna taviniraa, aita Iesu i faatietie ia ˈna, aita o ˈna i patu i te hiero rahi, aita atoa o ˈna i oomo mai i te pereue o te mau tia haapaoraa o to ˈna tau, e aita o ˈna i titau ia faahanahanahia o ˈna mai te hoê taata tiaraa teitei i roto i te haapaoraa. I te haavaraahia o ˈna, aita o ˈna i farii i te aniraa a te arii Heroda ia faatupu i te hoê semeio noa ˈtu e utua pohe to nia ia ˈna. (Luka 23:8-11) Ua faatupu iho â Iesu i te tahi mau semeio. Ta ˈna râ fa matamua, o te pororaa ïa i te parau apî oaoa, no reira hoi o ˈna i haere mai ai i te fenua nei.—Mar. 1:38.

11. Eaha te manaˈo hape o vetahi i teie mahana?

11 Te vai atoa ra anei teie fifi i teie mahana? Te ite ra tatou i te fare pure rarahi e te faaunauna moni rahi i roto, te mau tia haapaoraa o te faateitei ra ia ratou e te faatupuhia ra te oroa aita te taata i ite i te auraa e aita to roto i te Bibilia. Te feia râ e apiti ra i ta tatou mau putuputuraa, e haapii ïa ratou eaha ta Iehova e titau mai ra ia tatou e e nafea ia rave i to ˈna hinaaro. Mea mâ e mea tura ta tatou mau Piha a te Basileia. Aita te feia e aratai ra ia tatou e amo ra i te tiaraa ia faahanahanahia ratou e aita atoa ratou e oomo i te ahu taa ê ia hiˈohia mai ratou. No roto mai i te Parau a te Atua ta tatou e haapii e e tiaturi nei. Tera râ, mea rahi o te ore e farii nei i ta tatou poroi no te mea aita tatou e rave ra mai te tahi atu mau haapaoraa. Aita atoa ratou e hinaaro ra e farii i te mau mea ta tatou e haapii ra ia ratou maoti te Bibilia.

12. Mai ta te Hebera 11:1, 6 e faataa ra, e niu tatou i to tatou faaroo i nia i te aha?

12 Eaha te rave ia ore tatou ia ere i te faaroo? Ua parau te aposetolo Paulo i te mau Kerisetiano i Roma: “E tiaturi ïa te hoê taata i muri aˈe i to ˈna faarooraa i te parau. E e faaroohia taua parau ra ia poro te tahi no nia i te Mesia.” (Roma 10:17) E patu ïa tatou i to tatou faaroo ma te haapii i ta te Bibilia e parau ra, eiaha ma te apiti i te mau oroa a te mau haapaoraa o te ore e tuati ra i ta te Bibilia e haapii ra, noa ˈtu mea au ia hiˈohia ˈtu. Mea titauhia te hoê faaroo puai niuhia i nia i te ite papu no te mea “e ore roa te Atua e mauruuru i te taata aita e faaroo to ˈna.” (A taio i te Hebera 11:1, 6.) Aita ïa e faufaa te hoê tapao no te raˈi mai no te haapapu e ua itehia mai ia tatou te parau mau. Maoti te hiˈopoa-maite-raa i ta te Bibilia e haapii ra e papu ai ia tatou e tei roto tatou i te parau mau.

(3) TE MAU PEU TUMU TA IESU I ORE I FARII

Mea rahi tei ore i tiaturi o Iesu te Mesia no te mea aita o ˈna i farii i te tahi mau peu tumu. I teie mahana, e nafea tera mau mea e ohipa ˈi i roto i te feruriraa o te taata? (A hiˈo i te paratarafa 13) *

13. Eaha te tumu i patoi ai te rahiraa ia Iesu?

13 I te tau o Iesu, ua maere te mau pǐpǐ a Ioane Bapetizo no te mea aita te mau pǐpǐ a Iesu e haapae nei i te maa. Ua faataa ˈtu Iesu e aita e tumu e haapae ai ratou i te maa i te mea te ora noa ra oia. (Mat. 9:14-17) No te mea aita Iesu i pee i ta ratou mau peu tumu, aita roa ˈtu te mau Pharisea e te feia e patoi ra ia ˈna i mauruuru. Ua riri roa ratou a faaora ˈi Iesu i te taata i te Sabati. (Mar. 3:1-6; Ioa. 9:16) Te titau nei ratou ia faaturahia te Sabati. I te tahi aˈe râ pae, te hoohoo noa ra ïa ratou i roto i te hiero. Ua riri roa ratou i te faahaparaa Iesu ia ratou no tera ohipa. (Mat. 21:12, 13, 15) E i to Iesu pororaa i roto i te sunago i Nazareta, ua riri roa te feia i reira no te mea ua faaau o ˈna ia ratou i te mau Iseraela miimii e tei ere i to ratou faaroo. (Luka 4:16, 25-30) No te mea aita roa ˈtu Iesu i rave mai ta ratou i hinaaro, mea rahi tei patoi ia ˈna.—Mat. 11:16-19.

14. No te aha Iesu i faahapa ˈi i te mau peu tumu a te taata o te ore e tuati ra i te Bibilia?

14 Eaha ta te Bibilia e parau ra? Na roto i te peropheta Isaia, ua parau Iehova: “Te haafatata mai nei te reo o teie nei feia ia ˈu, e te faatura maira to ratou vaha ia ˈu, tei te atea ê râ to ratou aau ia ˈu nei, mǎtaˈu faufaa ore to ratou ia ˈu nei e mea haapii-noa-hia i te parau a te taata.” (Isa. 29:13) Ua tano roa Iesu i te faahaparaa i te mau peu tumu a te taata, aita roa hoi te reira i tuati i te mau Papai. Te feia mea faufaa aˈe no ratou te mau ture e peu tumu a te taata, te patoi ra ïa ratou ia Iehova e i te Mesia, ta ˈna i tono mai.

15. No te aha mea rahi te riri nei i te mau Ite no Iehova i teie mahana?

15 Te vai atoa ra anei teie fifi i teie mahana? E, mea rahi hoi te riri nei i te mau Ite no Iehova no te mea aita ratou e apiti nei i te mau oroa mai te oroa fanauraa e te Noela. Oia atoa ia ore ratou e apiti atu i te mau oroa faahanahanaraa i tera e tera nunaa, aore ra ia ore ratou e pee i te mau peu tumu e faatupuhia ia pohe te hoê taata, aita roa hoi tera mau peu e tuati ra i ta te Bibilia e parau ra. Te manaˈo ra te feia e rave nei i teie mau peu e te farii ra te Atua i ta ratou haamoriraa. Eita roa râ te Atua e mauruuru ia ratou ia haafaufaa ratou i te mau peu tumu a te taata, eiaha râ i ta te Bibilia e haapii ra.—Mar. 7:7-9.

16. Eaha te titauhia ia tatou e eaha ta tatou e patoi? (Salamo 119:97, 113, 163-165)

16 Eaha te rave ia ore tatou ia ere i te faaroo? E titauhia ia haafaufaa i te mau ture e te mau faaueraa tumu a Iehova. (A taio i te Salamo 119:97, 113, 163-165.) No to tatou here ia Iehova, e patoi tatou i te mau peu tumu ta ˈna e ore e au e eita tatou e vaiiho i te tahi noa ˈˈe mea ia faaiti i to tatou here no Iehova.

(4) AITA IESU I TAMATA I TE FAATITIAIFARO I TE MAU FIFI O TEIE NEI AO

Mea rahi tei ore i tiaturi o Iesu te Mesia aita o ˈna i tamata i te faatitiaifaro i te mau fifi o teie nei ao. I teie mahana, e nafea tera mau mea e ohipa ˈi i roto i te feruriraa o te taata? (A hiˈo i te paratarafa 17) *

17. I te tau o Iesu, eaha te manaˈo o e rave rahi no nia i te Mesia?

17 I te tau o Iesu, aita vetahi i mauruuru i te faatereraa Roma. Ua manaˈo ratou e faatiamâ te Mesia ia ratou i taua faatereraa ra. I to ratou râ tamataraa i te faaarii ia Iesu, ua patoi oia. (Ioa. 6:14, 15) Area vetahi atu, oia atoa te mau tahuˈa, aita roa ˈtu ïa ratou i hinaaro ia faatere mai Iesu. Ua haapeapea roa ratou aˈunei to Roma e riri ai a faaere atu ai ia ratou i to ratou tiaraa e mana. No reira ïa mea rahi te ati Iuda tei ore i farii ia Iesu.

18. Eaha te mau parau tohu Bibilia ta e rave rahi i ore i tâuˈa?

18 Eaha ta te Bibilia e parau ra? Noa ˈtu e rave rahi parau tohu te faaite ra e Arii upootia te Mesia, te faaite ra te tahi atu mau parau tohu e titauhia ia pohe na mua oia no ta tatou mau hara. (Isa. 53:9, 12) No te aha ïa te mau ati Iuda i faatupu ai i te manaˈo hape no nia i te Mesia? No te mea aita ratou i haafaufaa i te mau parau tohu o tei ore i horoa i te ravea no te faatitiaifaro i to ratou mau fifi i tera ra tau.—Ioa. 6:26, 27.

19. No te aha e rave rahi te patoi nei i ta tatou poroi?

19 Te vai atoa ra anei teie fifi i teie mahana? E, mea rahi te patoi nei i ta tatou poroi no te mea aita tatou e apiti nei i te mau ohipa poritita. Te turai nei ratou ia tatou ia haere e maiti. Ua ite râ tatou i te manaˈo o Iehova, ia maiti tatou i te hoê taata ei faatere, te patoi ra ïa tatou ia ˈna. (Sam. 1, 8:4-7) Te vai ra te patoi nei i ta tatou poroi no te mea te rohi nei tatou i roto i te pororaa, eiaha râ no te patu i te mau fare haapiiraa e te mau fare maˈi no te faatitiaifaro i te mau fifi o teie nei ao.

20. Ia au i te Mataio 7:21-23, eaha te mea faufaa roa ˈˈe no tatou?

20 Eaha te rave ia ore tatou ia ere i te faaroo? (A taio i te Mataio 7:21-23.) Te mea faufaa roa ˈˈe no tatou, o te raveraa ïa i te ohipa ta Iehova i faaue mai. (Mat. 28:19, 20) Eiaha roa tatou e apiti atu i te mau ohipa poritita aore ra e tamata i te faatitiaifaro i te mau fifi o teie nei ao. Mea here na tatou i te taata e ua ite tatou te mau fifi ta ratou e faaruru nei. Tera râ, te ravea maitai roa ˈˈe no te tauturu ia ratou, o te haapiiraa ïa ia ratou no nia i te Faatereraa arii a te Atua e te tautururaa ia ratou ia faafatata ˈtu ia Iehova.

21. Eaha ta tatou e faaoti papu i te rave?

21 I roto i teie tumu parau haapiiraa, ua hiˈo mai tatou e maha tumu mea rahi tei ore i farii o Iesu te Mesia e o te nehenehe e turai ia vetahi ia patoi i te mau pǐpǐ a Iesu i teie mahana. I roto i to muri nei tumu parau, e hiˈopoa faahou mai tatou e maha ˈtu â tumu. E faaoti papu anaˈe i te tamau i te turu ia Iesu e i te haapuai i to tatou faaroo.

HIMENE 56 Farii i te parau mau

^ O Iesu te Orometua rahi roa ˈˈe tei ora na i nia i te fenua. Tera râ, aita te rahiraa o te taata i to ˈna ra tau i tiaturi ia ˈna. I roto i teie tumu parau haapiiraa, e hiˈo mai tatou e maha tumu e e hiˈo atoa mai tatou no te aha mea rahi te taata i teie mahana o te ore e farii nei i ta tatou e haapii ra. E te mea faufaa roa ˈˈe, e haapii mai tatou no te aha e nehenehe ai tatou e tiaturi ia Iesu.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te faaitoito ra Philipa ia Natanaela ia haere e farerei ia Iesu.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te poro ra Iesu i te parau apî oaoa.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te faaora ra Iesu i te rima o te hoê taata a hiˈo noa mai ai to ˈna mau enemi na te atea.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te haere ra Iesu i nia i te hoê mouˈa o ˈna anaˈe.