Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 46

A faaitoito, o Iehova to oe tauturu!

A faaitoito, o Iehova to oe tauturu!

“E ore roa vau e vaiiho ia oe, e e ore roa vau e faarue ia oe.”—HEB. 13:5.

HIMENE 55 Eiaha e mǎtaˈu!

HAAPOTORAA *

1. Eaha te tamahanahana mai ia manaˈo tatou o tatou anaˈe e aita e taata no te tauturu mai? (Salamo 118:5-7)

 I ROTO i te fifi, ua manaˈo aˈenei oe o oe anaˈe e aita e taata no te tauturu atu? E rave rahi atoa tei farerei i tera tupuraa, oia atoa te tahi mau tavini haapao maitai a Iehova. (Arii 1, 19:14) I tera taime, a haamanaˈo i ta Iehova i fafau mai: “E ore roa vau e vaiiho ia oe, e e ore roa vau e faarue ia oe.” E nehenehe ïa tatou e parau ma te taiâ ore: “O Iehova to ˈu tauturu. E ore au e mǎtaˈu.” (Heb. 13:5, 6) Ua papai te aposetolo Paulo i tera mau parau i to ˈna mau hoa Kerisetiano i Iudea i te matahiti 61. Te haamanaˈo mai ra ta ˈna mau parau i te Salamo 118:5-7.—A taio.

2. Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie tumu parau, e no te aha?

2 Mai te papai salamo, ua ite atoa Paulo o Iehova to ˈna tauturu. Hau atu i te piti matahiti na mua ˈˈe o ˈna a papai ai i te rata Hebera, ua faaruru Paulo i te vero a tere ai na nia i te pahi. (Ohi. 27:4, 15, 20) Na mua ˈˈe e i te roaraa o tera tere, ua faaohipa Iehova e rave rau ravea no te haapapu o ˈna te tauturu o Paulo. E hiˈopoa mai tatou e toru o tera mau ravea: Iesu e te mau melahi, te tahi mau taata tiaraa teitei e te mau hoa Kerisetiano. Ma te hiˈopoa faahou i te mau tupuraa fifi ta Paulo i faaruru, e rahi atu â to tatou tiaturi e tauturu iho â te Atua ia tatou mai ta ˈna i fafau.

TE TAUTURU A IESU E TE MAU MELAHI

3. Eaha paha ta Paulo i manaˈo, e no te aha?

3 I te matahiti 56, ua arato te hoê nahoa taata ia Paulo i rapaeau i te hiero i Ierusalema e ua opua atoa e haapohe ia ˈna. I te mahana i muri iho, a arataihia ˈi Paulo i mua i te Sunederi, fatata roa o ˈna i te pohe i te rima o to ˈna mau enemi. (Ohi. 21:30-32; 22:30; 23:6-10) I tera taime, ua manaˈo paha Paulo, ‘Afea ta ratou hamani-ino-raa e faaea ˈi?’ Ua hinaaro mau oia i te tauturu.

4. Mea nafea Iehova i te tautururaa ia Paulo na roto ia Iesu?

4 Mea nafea Paulo i te tautururaahia? I te po i muri iho i to ˈna tapearaahia, ua tia mai “te Fatu” ra o Iesu i pihai iho ia ˈna e na ô maira: “A faaitoito! Mai ia oe i faataa maitai i te parau no ˈu i Ierusalema, ia na reira atoa oe i Roma e tia ˈi.” (Ohi. 23:11) Ua tae mai tera faaitoitoraa i te taime au! Ua haapopou Iesu ia Paulo no te pororaa ta ˈna i rave i Ierusalema. E ua haapapu atoa ia ˈna e tae iho â o ˈna i Roma no te rave i te tahi atu hopoia i reira. Eita e ore ua tamǎrû te reira ia Paulo mai te hoê tamarii i roto i te rima o to ˈna metua tane.

A faaû ai i te vero rahi, ua haapapu te melahi ia Paulo eita te hoê i nia i te pahi e pohe (A hiˈo i te paratarafa 5)

5. Mea nafea Iehova i te tautururaa ia Paulo na roto i te hoê melahi? (A hiˈo i te hohoˈa i te api matamua.)

5 Eaha te tahi atu tupuraa fifi ta Paulo i faaruru? E piti matahiti i muri aˈe i te mau ohipa i tupu i Ierusalema, tei nia Paulo i te hoê pahi e tere atu i Italia, faaruru atura ratou i te hoê vero rahi e ua fatata ratou pauroa i te pohe. Aita râ Paulo i mǎtaˈu, no te aha? Teie ta ˈna i parau: “Inapo ra, ua tia mai te hoê melahi a te Atua ta ˈu e haamori e e pûpû ra i te hoê taviniraa moˈa, i pihai iho ia ˈu e ua na ô mai: ‘Eiaha e mǎtaˈu Paulo. E tae iho â oe i Roma e e tia ˈtu oe i mua ia Kaisara. Inaha e faaora te Atua i te feia atoa e fano ra e o oe.’” Ua faaohipa Iehova i te hoê melahi no te haapapu i ta Iesu i parau ê na ˈtu ia Paulo. E ua tae iho â Paulo i Roma.—Ohi. 27:20-25; 28:16.

6. I teihea mau parau a Iesu e itoitohia ˈi tatou, e no te aha?

6 E nafea tatou e tauturuhia ˈi? Mai ta ˈna i rave no Paulo, e tauturu atoa Iesu ia tatou. Teie ta ˈna i fafau i te feia atoa e pee ia ˈna: “Tei pihai iho vau ia outou i te mau mahana atoa e tae noa ˈtu i te anotau hopea o te faanahoraa o te ao nei.” (Mat. 28:20) E itoitohia tatou i ta Iesu mau parau, no te mea e mahana ino mau hoi ta tatou e faaruru. Ia pohe tei herehia, e oto tatou eiaha tau mahana noa, e rave rahi râ paha matahiti. No te tahi atu, o te matahiti rahi te riro ei mea fifi no ratou. E no vetahi, o te mau tupuraa ïa e hepohepo ai ratou. Noa ˈtu râ, e faaoromai tamau tatou ma te ite tei pihai iho Iesu ia tatou i “te mau mahana atoa,” oia atoa i te mau mahana fifi mau.—Mat. 11:28-30.

E turu e e aratai mai te mau melahi i roto i ta tatou ohipa pororaa (A hiˈo i te paratarafa 7)

7. Ia au i te Apokalupo 14:6, e nafea Iehova e tauturu ai ia tatou i teie mahana?

7 Te haapapu ra te Parau a te Atua e tauturu Iehova ia tatou na roto i te mau melahi. (Heb. 1:7, 14) E turu e e aratai mai te mau melahi a poro ai tatou i “te parau apî oaoa o te Faatereraa arii” i “te mau nunaa e opu e reo atoa.”—Mat. 24:13, 14; a taio i te Apokalupo 14:6.

TE TAUTURU A TE FEIA TIARAA TEITEI

8. Mea nafea Iehova i te tautururaa ia Paulo na roto i te hoê raatira o te nuu?

8 Mea nafea Paulo i te tautururaahia? I te matahiti 56, ua haapapu Iesu ia Paulo e tae iho â o ˈna i Roma. Ua faaineine râ te tahi mau ati Iuda i Ierusalema i te hoê ravea no te haapohe ia ˈna. A faaitehia ˈi râ te reira i te raatira o te nuu o Kalaudio Lusia, oioi roa o ˈna i te faaue i te faehau ia afai e ia paruru ia Paulo i nia i na 105 kilometera purumu e tae atu i Kaisarea. I reira, ua faaue te tavana ra o Felisi ia “tapeahia Paulo i roto i te aorai o Heroda.” Ua ora mai ïa Paulo i te rima o te feia i opua e taparahi pohe ia ˈna.—Ohi. 23:12-35.

9. Mea nafea te tavana ra o Fesito i te tautururaa ia Paulo?

9 E piti matahiti i muri aˈe, tei roto noa â Paulo i te fare tapearaa i Kaisarea. O Fesito te tavana apî tei mono ia Felisi. Ua onoono te mau ati Iuda ia faahoˈi Fesito ia Paulo i Ierusalema e ia haavahia o ˈna i ǒ, aita râ Fesito i farii. Peneiaˈe, ua faaitehia ˈtu te tamoemoe ra te mau ati Iuda no te haapohe ia Paulo na te purumu.—Ohi. 24:27–25:5.

10. Eaha ta te tavana ra o Fesito i pahono a ani ai Paulo ia haavahia o ˈna e Kaisara?

10 I muri aˈe, ua haavahia Paulo i Kaisarea. No to ˈna hinaaro ia “auhia mai oia e te ati Iuda,” ua ani Fesito ia Paulo: “Hinaaro anei oe e pauma i Ierusalema ia haavahia oe i ǒ?” Ua ite Paulo o te pohe te tiai mai ra ia ˈna i Ierusalema, e haere ïa o ˈna i Roma no te faahope roa i ta ˈna taviniraa. Na ô ihora oia: “Na Kaisara e haava ia ˈu!” I muri aˈe i to Fesito paraparauraa i te mau haava, pahono atura oia ia Paulo: “Na Kaisara e haava ia oe, ia Kaisara ïa oe e haere ai.” Na teie faaotiraa i faaora â ia Paulo i te rima o to ˈna mau enemi. Tau taime i muri aˈe, ua tae Paulo i Roma, te hoê vahi atea roa i te feia i imi i te haapohe ia ˈna.—Ohi. 25:6-12.

11. I roto i te mau parau a Isaia, eaha tei faaitoito ia Paulo?

11 A tiai noa ˈi i to ˈna tere no te fano i Italia, ua feruri paha Paulo i teie faaararaa ta te peropheta Isaia i horoa i te feia e patoi ia Iehova: “E feruri maite outou, e e riro ei mea faufaa ore; a parau na i te parau, e e ore ïa e mau; e riro hoi te Atua ia matou nei.” (Isa. 8:10) Ua papu ia Paulo e tauturu te Atua ia ˈna e ua faaitoito atu te reira ia faaoromai i te mau ati ta ˈna e fatata i te faaruru.

Mai ta ˈna i rave i tahito, e tia atoa ia Iehova ia faaohipa i te feia mana no te paruru i ta ˈna mau tavini i teie mahana (A hiˈo i te paratarafa 12)

12. Eaha te huru o Iulio i nia ia Paulo, e eaha ta Paulo i taa?

12 I te matahiti 58, ua haamata to Paulo tere no te fano i Italia. Ei mau auri, tuuhia ˈtura Paulo ia Iulio ra, te hoê raatira faehau Roma. Mai tera ˈtu taime, e nehenehe Iulio e hamani ino aore ra e hamani maitai ia Paulo. E nafea o ˈna e faaohipa ˈi i to ˈna mana? I te mahana i muri iho, a tapae ai ratou i te fenua matamua, “hamani maitai maira Iulio ia Paulo, e faatia maira ia ˈna ia haere i to ˈna ra mau hoa.” I muri aˈe, ua tauturu Iulio ia Paulo. Mea nafea? Ua hinaaro te mau faehau e haapohe i te feia mau auri atoa i nia i te pahi, ua tapea râ Iulio ia ratou “no to ˈna hinaaro e faaora ia Paulo.” Ua taa i te aposetolo na Iehova i aratai i teie raatira faehau ia hamani maitai ia ˈna.—Ohi. 27:1-3, 42-44.

A hiˈo i te paratarafa 13

13. E nafea Iehova e tauturu ai i to ˈna nunaa na roto i te feia tiaraa teitei?

13 E nafea tatou e tauturuhia ˈi? Mai te peu e au i ta ˈna opuaraa, e nehenehe Iehova e faaohipa i to ˈna varua moˈa ia rave te tahi feia tiaraa teitei i to ˈna hinaaro. Ua papai te arii Solomona: “Tei te rima o Iehova te aau o te arii, e mai te mau faataheraa pape e tioi-ê-hia ra, te tioi atoa ra oia i ta ˈna vahi i hinaaro.” (Mas. 21:1) Eaha te auraa? Mai te taata e faatioi i te pape i te vahi ta ˈna e hinaaro, e tia atoa ia Iehova ia faaohipa i to ˈna varua moˈa no te faatioi i te manaˈo o te feia mana ia rave ratou i ta ˈna e opua ra. E rave ratou i te faaotiraa e faufaahia ˈi te nunaa o te Atua.—A hiˈo atoa i te Ezera 7:21, 25, 26.

14. Ia au i te Ohipa 12:5, e nehenehe tatou e pure no vai ma?

14 Eaha te tia ia tatou ia rave? E pure anaˈe “no te mau arii e no te feia mana atoa” eiaha ta ratou faaotiraa ia haafifi i ta tatou pororaa e putuputuraa. (Tim. 1, 2:1, 2, nota; Neh. 1:11) Mai te mau Kerisetiano matamua, e tamau anaˈe i te pure no to tatou mau taeae e tuahine i roto i te fare tapearaa. (A taio i te Ohipa 12:5; Heb. 13:3) E na reira atoa anaˈe no te mau tiai o te haapao ra ia ratou. E nehenehe tatou e taparu ia Iehova ia “hamani maitai” teie mau tiai i to tatou mau taeae e tuahine mai ia Iulio ra te huru.—Ohi. 27:3.

TE TAUTURU A TE MAU TAEAE E TUAHINE

15-16. Mea nafea Iehova i te tautururaa ia Paulo na roto ia Arisetareho e o Luka?

15 Mea nafea Paulo i te tautururaahia? I te roaraa o to ˈna tere no te fano i Roma, ua tauturu â Iehova ia Paulo na roto i to ˈna mau hoa Kerisetiano. O vai ma ïa?

16 E piti hoa haapao maitai to Paulo tei apee ia ˈna i to ˈna tere i Roma, oia hoi o Arisetareho e o Luka. * Noa ˈtu te atâta o tera tere, ua farii Arisetareho e Luka i te pauma i nia i te pahi e o Paulo. Aita te Bibilia e faaite ra ua haapapu Iesu ia raua e tae iho â ratou paatoa i Roma, i muri aˈe roa te reira i te faaiteraahia ˈtu. A ite ai i to ˈna nau hoa i Kaisarea ia apiti mai ia ˈna i to ˈna tere, eita e ore ua pure e ua haamauruuru Paulo ia Iehova i te tonoraa mai i teie na hoa itoito mau.—Ohi. 27:1, 2, 20-25.

17. Mea nafea Iehova i te tautururaa ia Paulo na roto i to ˈna mau taeae e tuahine i roto i te faaroo?

17 I te roaraa o to ˈna tere, e rave rahi taime to Paulo tautururaahia e to ˈna mau taeae e tuahine i roto i te faaroo. Ei hiˈoraa, i te uahu o te oire Sidona, ua faatia Iulio ia Paulo ia “haere i to ˈna ra mau hoa e ia aupuru ratou ia ˈna.” I muri mai, i te oire Puteoli, ite atura Paulo e to ˈna nau hoa i “te tahi mau taeae o tei parau onoono mai ia faaea ia ratou ra e hitu mahana.” I tera mau taime, eita e ore ua oaoa roa Paulo i te faatia i te mau taeae e tuahine i te tahi mau tupuraa au mau. (A hiˈo atoa i te Ohipa 15:2, 3.) I muri aˈe i tera mau taime faaitoito mau, tamau atura Paulo e to ˈna mau hoa i to ratou tere.—Ohi. 27:3; 28:13, 14.

Mai ia Paulo, e fanaˈo atoa tatou i ta Iehova tauturu na roto i te mau taeae e tuahine i roto i te faaroo (A hiˈo i te paratarafa 18)

18. No te aha Paulo i haamauruuru ai i te Atua e ua itoito atura?

18 A fatata ˈi Paulo i te tae i Roma, ua feruri paha oia i ta ˈna i papai e toru matahiti na mua ˈtu i te amuiraa o tera oire: “E rave rahi matahiti i teie nei to ˈu hinaaro-noa-raa e haere atu i ǒ outou.” (Roma 15:23) Aita râ Paulo i manaˈo e tae atu oia ei mau auri. Auê paha o ˈna i te itoitohia i te iteraa ˈtu i te mau taeae no Roma i te tiairaa ia ˈna na te pae purumu! “Haamauruuru ihora oia i te Atua e itoito atura.” (Ohi. 28:15) Ua haamauruuru Paulo i te Atua, ua taa hoi ia ˈna na Iehova i tono mai i tera mau taeae.

A hiˈo i te paratarafa 19

19. Ia au i te Petero 1, 4:10, e nafea paha Iehova e faaohipa ˈi ia tatou no te tauturu i te mau taeae e tuahine?

19 Eaha te tia ia tatou ia rave? I roto i ta outou amuiraa, te vai ra anei te mau taeae e tuahine o te hepohepo ra no te maˈi, no te tahi fifi aore ra no te mea ua pohe tei herehia? E ani anaˈe ia Iehova ia tauturu ia tatou ia faahiti i te parau î i te here e ia hamani maitai ia ratou. E nehenehe ta tatou mau parau e ohipa e faaitoito i te mau taeae e tuahine e hinaaro ra i te tauturu, e e oaoa mau tatou a na reira ˈi. (A taio i te Petero 1, 4:10.) * E papu atu â hoi ia ratou ta Iehova i parau, “E ore roa vau e vaiiho ia oe, e e ore roa vau e faarue ia oe.”

20. No te aha e tia ˈi ia tatou ia parau ma te feaa ore: “O Iehova to ˈu tauturu”?

20 Mai ia Paulo e to ˈna mau hoa Kerisetiano, e faaruru atoa tatou i te fifi. E itoitohia râ tatou no te mea tei pihai iho noa Iehova ia tatou. E tauturu mai oia na roto ia Iesu e te mau melahi. Mai te peu e au i ta ˈna opuaraa, e tauturu atoa mai Iehova na roto i te tahi feia tiaraa teitei. E mai ta te rahiraa o tatou i ite, e faaohipa Iehova i to ˈna varua moˈa ia tauturu te mau taeae e tuahine ia tatou. E mai ia Paulo, e nehenehe tatou e parau ma te feaa ore: “O Iehova to ˈu tauturu. E ore au e mǎtaˈu. Eaha hoi ta te taata e nehenehe e rave i nia ia ˈu?”—Heb. 13:6.

HIMENE 38 E puai roa oe ia Iehova

^ E faaite teie tumu parau e toru ravea ta Iehova i faaohipa no te tauturu i te aposetolo Paulo ia faaoromai tamau i te fifi. Ma te hiˈopoa faahou mea nafea Iehova i te riroraa ei tauturu no ta ˈna mau tavini i tahito, e papu atu â ia tatou e tauturu mai iho â o ˈna i te taime fifi.

^ Ua apee aˈena Arisetareho raua Luka ia Paulo i to ˈna mau tere. Ua tapea-atoa-hia teie nau tavini haapao maitai a mau ai Paulo i te fare tapearaa i Roma.—Ohi. 16:10-12; 20:4; Kol. 4:10, 14.