Eaha to roto?

Tapura tumu parau

AAMU

“Aita vau i moˈe ia Iehova!”

“Aita vau i moˈe ia Iehova!”

TE ORA ra vau i Orealla, te hoê oire iti e 2 000 taata, i Guyana, Marite Apatoa. Mea atea roa to matou oire, e titauhia ia rave i te manureva nainai aore ra poti no te haere mai.

Ua fanauhia vau i te matahiti 1983. Mea oraora maitai au i te haamataraa, i te ahururaa râ o to ˈu matahiti, ua mauiui haere na nia i to ˈu tino taatoa. Fatata piti matahiti i muri aˈe, ua ara mai au i te hoê poipoi e eita faahou ta ˈu e nehenehe e hautiuti. Ua tamata vau i te hauti i to ˈu avae, aita râ i hauti noa ˈˈe. Mai reira mai, aita i tia faahou ia ˈu ia haere e ua faaea atoa vau i te tupu. I teie mahana, mea poto vau mai te hoê tamarii.

Tau avaˈe i te maoro, ua faaea noa vau i roto i te fare no to ˈu maˈi a haere mai ai e piti Ite no Iehova. E tapuni na vau ia haere mai te taata i te fare, i tera râ mahana, ua farii au ia paraparau mai tera na vahine ia ˈu. Ua faahiti raua i te parau no nia i te paradaiso, haamanaˈo aˈera vau i tei parauhia mai i te paeraa o to ˈu matahiti. I tera taime, e haere mai na, o Jethro, te hoê mitionare e ora ra i Suriname e poro i to matou oire iti hoê taime i te avaˈe e ua haapii i te Bibilia e to ˈu papa. Mea hamani maitai Jethro ia ˈu e mea au roa na ˈu ia ˈna. Ua apee atoa na vau i to ˈu papa ruau i te tahi mau putuputuraa a te mau Ite no Iehova i roto i to matou oire. I to Florence, hoê o taua na vahine ra, aniraa mai, e hinaaro anei au e ite atu â, ua pahono vau, e.

Ua hoˈi mai o Florence raua ta ˈna tane o Justus, e ua haamata i ta ˈu haapiiraa Bibilia. A taa ˈi ia raua aita vau i ite i te taio, ua haapii mai raua ia ˈu. I muri aˈe ua nehenehe au e taio. I te hoê mahana, ua parau mai na hoa faaipoipo, ua tonohia raua no te poro i Suriname. Ma te peapea, aita e taata i Orealla e nehenehe e tamau i te faatere i ta ˈu haapiiraa. Tera râ, aita vau i moˈe ia Iehova!

Aita atoa i maoro roa, ua tae mai Floyd, te hoê pionie, i Orealla, e ua farerei mâua a poro ai oia i tera e tera fare. I to ˈna aniraa mai ia haapii i te Bibilia, ua ata rii au, ani mai nei: “Eaha oe e ata ˈi?” Faaite atura vau ia ˈna ua haapii au i nia i te buka rairai Eaha ta te Atua e titau ra ia tatou? e ua haamata atoa i te buka, Te ite e aratai i te ora mure ore. * Ua faataa atoa vau eaha te tumu i faaea ˈi ta ˈu haapiiraa, faaoti atura mâua Floyd i te haapii i te toea o te buka Ite. I muri aˈe, ua tono-atoa-hia Floyd i te tahi atu vahi e mau faahou atura ta ˈu haapiiraa.

I te matahiti 2004, ua tonohia mai o Granville raua Joshua, e piti pionie taa ê, i Orealla. Ua farerei raua ia ˈu a poro ai i tera e tera fare. A ani mai ai raua ia haapii i te Bibilia, ua ata vau e ua ani atu ia haapii i te buka Ite mai te haamataraa mai. Ua hinaaro vau e ite hoê â anei ta raua haapiiraa e ta te feia i haapii ia ˈu i na mua ˈtu. Ua parau mai Granville te putuputu ra ratou i te oire. Noa ˈtu aita vau i haere i rapae i to ˈu fare a ahuru paha matahiti i teie nei, ua hinaaro vau e apiti i te putuputuraa. Ua tii mai Granville ia ˈu, ua tuu i nia i te hoê parahiraa turairai e ua turai ia ˈu i te Piha a te Basileia.

I muri aˈe, ua faaitoito mai Granville ia tapao ia ˈu i te Haapiiraa no te taviniraa Kerisetiano. Teie ta ˈna i parau mai: “Tei roto oe i te parahiraa turairai, e nehenehe râ oe e paraparau. Ia tae i te hoê mahana, e horoa oe i te oreroraa parau i mua i te taata. E parau papu tera!” Ua faaitoito rahi mai ta ˈna mau parau.

Ua haamata vau i te poro na muri ia Granville, mea rahi râ te purumu apoopoo eita e tano no te parahiraa turairai. Ua ani ïa vau ia Granville ia turai ia ˈu na nia i te pereoo putô, e faanahoraa maitai roa! I Eperera 2005, ua bapetizohia vau. I muri mai, ua faaineine te mau taeae ia ˈu no te haapao i te vairaa papai a te amuiraa e i te haapurororaa reo i te Piha a te Basileia.

I te matahiti 2007, ua peapea e ua oto roa matou i te poheraa to ˈu papa i roto i te hoê ati poti. Ua pure Granville e o matou e ua tamahanahana atoa mai na roto i te mau irava Bibilia. Piti matahiti i muri aˈe, ua hitimahuta matou a pohe atoa ˈi Granville i roto i te hoê ati poti.

Ua oto rahi ta matou amuiraa nainai, aita faahou e matahiapo, hoê anaˈe râ tavini tauturu. Ua mauiui roa vau ua pohe to ˈu hoa here o Granville! Ua tauturu noa mai oia ia ˈu ia faafatata ia Iehova e no te tahi atu mau ohipa ta ˈu e hinaaro. I te putuputuraa i muri aˈe i to ˈna poheraa, na ˈu te taioraa o Te Pare Tiairaa. Ua faaitoito noa vau i te taio i na paratarafa matamua, i muri iho, haamata ˈtura vau i te taˈi e aita i faaea faahou i titauhia ˈi ia haere roa mai e tii ia ˈu i nia i te tahua.

Ua maitai mai au a tonohia mai ai e piti taeae no te tauturu ia matou i Orealla nei. Ua tono atoa mai te amaa ia Kojo, te hoê pionie taa ê. Ua oaoa roa atoa vau a haapii ai to ˈu mama e to ˈu teina i te Bibilia e bapetizohia ˈtura. I Mati 2015, ua faatoroahia vau ei tavini tauturu e tau taime i muri aˈe, ua horoa vau i ta ˈu oreroraa parau matamua. I tera mahana, ma te oaoa e te roimata, ua haamanaˈo vau i ta Granville i parau mai: “Ia tae i te hoê mahana, e horoa oe i te oreroraa parau i mua i te taata. E parau papu tera!”

Maoti te JW Haapurororaa teata, ua haapii mai au i te hiˈoraa o te tahi atu mau taeae e tuahine tei roto i te hoê â tupuraa e to ˈu. Noa ˈtu to ratou tino paruparu, mea rahi te ohipa ta ratou e rave e e oraraa oaoa to ratou. E nehenehe atoa vau e na reira! E hinaaro vau e horoa i te mea maitai roa ˈˈe na Iehova, no reira vau i rave ai i te taviniraa pionie tamau. Ua maere roa vau i te parau apî i tae mai i Tetepa 2019, ua faatoroahia vau ei matahiapo i roto i ta matou amuiraa e 40 feia poro!

Te mauruuru mau nei au i te mau taeae e tuahine tei haapii mai i te Bibilia e tei tauturu atoa mai ia tavini ia Iehova. Hau roa ˈtu râ vau i te mauruuru ia Iehova i te oreraa vau e moˈe ia ˈna.

^ Piahia e te mau Ite no Iehova, ua faaea râ i te neneihia.