Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 45

A tamau i te faaite i te here taiva ore te tahi i te tahi

A tamau i te faaite i te here taiva ore te tahi i te tahi

A faaite i te here taiva ore e te aroha hamani maitai te tahi i nia i te tahi.”ZEK. 7:9.

HIMENE 107 Faaite mai te Atua e nafea ia here

HAAPOTORAA *

1-2. No te aha e titauhia ia tatou ia faaite i te here taiva ore te tahi i te tahi?

 E TUMU papu to tatou ia faaite i te here taiva ore te tahi i te tahi. Teie te tahi mau parau paari: “Eiaha e vaiiho i te here taiva ore e te haapao maitai ia faarue ia oe. . . . E fanaˈo ïa oe i te farii maitai e te feruriraa haroˈaroˈa i te hiˈoraa a te Atua e te taata,” e “e faatae mai te hoê taata [e here taiva ore to ˈna] i te maitai i nia ia ˈna iho.” “Te taata e tapi i te parau-tia e te here taiva ore, e noaa mai ïa ia ˈna te ora.”—Mas. 3:3, 4; 11:17, nota; 21:21.

2 I roto i teie mau parau paari, e toru tumu e titauhia ia tatou ia faaite i te here taiva ore. A tahi, ia faaite tatou i te here taiva ore, e riro tatou ei mea faufaa i mua i te aro o Iehova. A piti, ma te faaite i te here taiva ore, e haamaitaihia tatou i teie nei â. Ei hiˈoraa, e fanaˈo tatou i te auhoaraa maitai e o vetahi ê. A toru, ia tapi tatou i te here taiva ore, e fanaˈo tatou i te mau haamaitairaa a muri aˈe mai te ora mure ore. No reira, e tumu papu to tatou ia haapao i te mau parau a Iehova: “A faaite i te here taiva ore e te aroha hamani maitai te tahi i nia i te tahi.”—Zek. 7:9.

3. Eaha te mau uiraa ta tatou e pahono i roto i teie tumu parau haapiiraa?

3 I roto i teie tumu parau haapiiraa, e pahono tatou e maha uiraa. Ia vai ma tatou e faaite ai i te here taiva ore? Eaha ta tatou e haapii no nia i te here taiva ore i roto i te buka a Ruta? E nafea tatou e faaite ai i te here taiva ore i teie mahana? Eaha te mau haamaitairaa ta tatou e fanaˈo ia faaite tatou i te here taiva ore?

IA VAI MA TATOU E FAAITE AI I TE HERE TAIVA ORE?

4. E nafea tatou e pee ai i te here taiva ore o Iehova? (Mareko 10:29, 30)

4 I roto i te tumu parau haapiiraa na mua ˈtu, ua ite mai tatou e faaite Iehova i to ˈna here taiva ore i te feia anaˈe o te here e o te tavini ra ia ˈna. (Dan. 9:4) Te hinaaro nei tatou e “pee i te haerea o te Atua mai te tamarii herehia.” (Eph. 5:1) No reira ïa tatou e faaite ai i te here taiva ore i to tatou mau taeae e tuahine i roto i te amuiraa.—A taio i te Mareko 10:29, 30.

5-6. Eaha te taiva ore ia au i te manaˈo o te taata? A horoa i te hoê hiˈoraa.

5 Ia papu atu â ia tatou eaha mau na te here taiva ore, rahi atu â ïa tatou i te faaiteraa i te reira i to tatou mau taeae e tuahine. E faaau anaˈe ïa i te reira i te tahi atu huru maitai, oia hoi te taiva ore ia au i te manaˈo o te taata ma te faaohipa i te hoê hiˈoraa.

 6 I teie mahana, ua maoro anaˈe te hoê taata i te ohiparaa i roto i te hoê taiete, e riro o ˈna ei taata rave ohipa tiaturihia o te ore e taiva i ta ˈna taiete. I tera roaraa matahiti, aita roa ˈtu o ˈna i farerei i te hoê noa ˈˈe tia ohipa, peneiaˈe aita atoa o ˈna i afaro i te mau faatureraa. Noa ˈtu aita o ˈna e au i teie taiete, te oaoa ra o ˈna no te mea e ohipa ta ˈna e mea aufauhia. E tamau oia i te rave i te ohipa tae roa ˈtu i te faatuhaaraa aore ra tae roa ˈtu i te taime e pûpû ai te tahi atu taiete i te hoê ohipa maitai aˈe na ˈna.

7-8. (1) Eaha te turai i te hoê taata ia faaite i te here taiva ore? (2) No te aha tatou e hiˈopoa ˈi i te tahi mau irava Bibilia i roto i te buka a Ruta?

7 Te taa-ê-raa i roto i te taiva ore, faataahia i roto i te  paratarafa 6, e te faaiteraa i te here taiva ore, o te manaˈo turai ïa o te hoê taata. Ia au i te Bibilia, no te aha te mau tavini a te Atua i faaite ai i te here taiva ore te tahi i te tahi? Ua na reira ratou eiaha no te mea ua faahepohia ratou, no te mea râ ua hinaaro ratou e na reira. Teie te hiˈoraa o Davida. Ua hinaaro o ˈna e faaite i te here taiva ore i to ˈna hoa Ionatana noa ˈtu ua hinaaro te metua tane o Ionatana e haapohe ia Davida. Tau matahiti i muri iho i te poheraa o Ionatana, ua tamau Davida i te faaite i te here taiva ore ia Mephiboseta, te tamaiti a Ionatana.—Sam. 1, 20:9, 14, 15; Sam. 2, 4:4; 8:15; 9:1, 6, 7.

8 E faufaa-rahi-hia tatou a hiˈopoa ˈi te tahi mau irava Bibilia i roto i te buka a Ruta no nia i te here taiva ore. Eaha te mau haapiiraa ta tatou e nehenehe e huti mai maoti te hiˈoraa o te mau taata o tera buka? E nafea tatou ia faaohipa i taua mau haapiiraa ra i roto i ta tatou amuiraa? *

TE HAAPII MAI NO NIA I TE HERE TAIVA ORE I ROTO I TE BUKA A RUTA

9. No te aha Naomi i manaˈo ai e ua ere o ˈna i te farii maitai o Iehova?

9 I roto i te buka a Ruta, te taiohia ra te mau aamu o Naomi, o ta ˈna hunoa vahine o Ruta e o Boaza, te hoê taata e mǎtaˈu ra i te Atua, e fetii o ˈna no te tane a Naomi. No te oˈe i Iseraela, ua haere Naomi, ta ˈna tane e ta raua na tamaiti e ora i Moabi. I muri aˈe, pohe ihora ta ˈna tane. Faaipoipo aˈera ta ˈna na tamaiti. I muri iho râ, pohe atura raua. (Ruta 1:3-5; 2:1) I mua i tera mau ati, ua oto rahi roa Naomi a manaˈo atu ai e ua ere o ˈna i te farii maitai o Iehova. A tapao na i ta ˈna i parau no te Atua: “Ua faautua Iehova ia ˈu.” “Ua faariro hoi te Manahope i to ˈu oraraa ei mea mauiui roa.” “O Iehova hoi tei faautua ia ˈu e o te Manahope tei tairi ia ˈu i te ati.”—Ruta 1:13, 20, 21.

10. Eaha te huru o Iehova i mua i te mau parau mauiui a Naomi?

10 Eaha te huru o Iehova i mua i te mau parau mauiui a Naomi? Aita o ˈna i faaea i te tauturu ia ˈna. Ua taa ia Iehova i te huru aau o Naomi. Ua ite Iehova “e nehenehe . . . te taata paari e maamaahia no te hepohepo.” (Koh. 7:7) Ua titauhia râ ia Naomi ia ite aita Iehova i faarue ia ˈna. Mea nafea Iehova i te tautururaa ia ˈna? (Sam. 1, 2:8) Ua faaohipa o ˈna ia Ruta no te haapapu ia Naomi i to ˈna here taiva ore. Ua hinaaro Ruta e faaite i te here ia Naomi ma te tauturu atu ia ore e oto faahou e ia ite e te here noa ra Iehova ia ˈna. Eaha ta tatou e haapii mai i to Ruta hiˈoraa?

11. No te aha te mau taeae e tuahine e tauturu ai i te mau mero o te amuiraa e hepohepo ra?

11 E turai te here taiva ore ia tatou ia tauturu i te feia e teimaha ra aore i te feia e hepohepo ra. Mai ia Ruta tei faaea noa i pihai iho ia Naomi, e rave rahi taeae e tuahine i teie mahana o te tamau ra i te tauturu i te mau mero o te amuiraa e oto ra. Te here ra ratou i to ratou mau taeae e tuahine e te hinaaro nei ratou e tauturu atu na roto i te mau ravea atoa. (Mas. 12:25, nota; 24:10) Ua tu te reira i te mau parau faaitoito a te aposetolo Paulo: “Ei parau mahanahana ta outou i te feia e hepohepo ra, e turu i tei paruparu, e faaoromai i te taata atoa.”—Tes. 1, 5:14.

E nehenehe tatou e tauturu i tei hepohepo ma te faaroo maite ia ratou (A hiˈo i te paratarafa 12)

12. Eaha te ravea maitai roa ˈˈe no te tauturu i te mau taeae e tuahine e toaruaru ra?

12 Te ravea maitai roa ˈˈe no te tauturu i te mau taeae e tuahine e toaruaru ra, o te faaroo-maite-raa ïa ia ratou e te faaiteraa e te here ra tatou ia ratou. Te mauruuru ra Iehova no ta outou e rave nei no te tauturu i ta ˈna mau tavini here. (Sal. 41:1) Teie ta te Maseli 19:17 e parau ra: “Te taata o te farii maitai i te feia riirii, te horoa ra ïa ia Iehova, e e faahoˈi mai oia i ta taua taata ra no ta ˈna e rave ra.”

Ua ati maite Ruta ia Naomi, to ˈna metua vahine hoovai, a hoˈi ai Oraphe i Moabi. Te parau ra Ruta ia Naomi: “I te vahi hoi e haere ai oe, e haere atoa vau” (A hiˈo i te paratarafa 13)

13. Eaha te taa-ê-raa i rotopu ia Ruta e ia Oraphe e mea nafea Ruta i te faaiteraa i te here taiva ore? (A hiˈo i te hohoˈa i te api matamua.)

13 E taa maitai atu â ia tatou eaha te here taiva ore a feruri ai i tei tupu no Naomi i muri aˈe i te poheraa o ta ˈna tane e ta ˈna na tamaiti. A ite ai Naomi e “ua haapao faahou Iehova i to ˈna nunaa ma te horoa ˈtu i te maa,” ua faaoti o ˈna e hoˈi i to ˈna fenua. (Ruta 1:6) I te omuaraa, ua apee ta ˈna na hunoa vahine ia ˈna. A haere noa ˈi ratou, e toru taime to Naomi aniraa i na vahine ia hoˈi i Moabi. Eaha ta raua i faaoti? Te taiohia ra: “Apa maira Oraphe i to ˈna metua vahine hoovai e reva ˈtura. O Ruta râ, faaea noa ihora i pihai iho ia ˈna.” (Ruta 1:7-14) Ua rave iho â Oraphe i ta Naomi i ani e ua hoˈi o ˈna i Moabi. Area Ruta, ua faaoti o ˈna e faaea i pihai iho ia Naomi no te aupuru ia ˈna. (Ruta 1:16, 17) Aita Ruta i na reira no te mea ua faahepohia o ˈna, no te mea râ ua hinaaro o ˈna e na reira. Ma teie faaotiraa, ua faaite ïa Ruta eaha te here taiva ore mau. Eaha te haapii mai i te hiˈoraa o Ruta?

14. (1) Mea nafea e rave rahi taeae e tuahine i te peeraa i te hiˈoraa o Ruta? (2) Ia au i te Hebera 13:16, eaha te mau tutavaraa rahi ta tatou e rave ra e o ta Iehova e mauruuru ra?

14 No to tatou here taiva ore, e rave tatou i te mau tutavaraa rahi no te tauturu ia vetahi ê. Mai i tahito ra, e rave rahi o to tatou mau taeae e tuahine te faaite ra i te here taiva ore i to ratou mau hoa Kerisetiano noa ˈtu aita ratou i farerei aˈenei. Ei hiˈoraa, ia tupu te hoê ati natura, e oioi ratou i te horoa i te rima tauturu. Ia fifihia te hoê mero o te amuiraa i te pae moni, e oioi ratou i te imi i te ravea no te tauturu ia ˈna, ma te horoa ˈtu i to ratou taime e faufaa mai te mau Kerisetiano no Makedonia i te senekele matamua tei “horoa . . . i te mea e vai ra ia ratou, e hau atu â.” (Kor. 2, 8:3) Papu maitai, ua mauruuru roa Iehova i te iteraa i ta ˈna mau tavini e faaite ra i te here taiva ore.—A taio i te Hebera 13:16.

E NAFEA TATOU E FAAITE AI I TE HERE TAIVA ORE I TEIE MAHANA?

15-16. Mea nafea to Ruta tamauraa i te tauturu ia Naomi?

15 E rave rahi haapiiraa faufaa ta tatou e huti mai a hiˈopoa ˈi mea nafea Ruta i te tautururaa ia Naomi. Teie mai te tahi.

16 A tamau i te tauturu. I to Ruta parauraa i to ˈna metua vahine hoovai e apee o ˈna ia ˈna i Iuda, aita Naomi i farii. Aita râ Ruta i tuu. Eaha te tupu i muri iho? “I to Naomi iteraa e te onoono ra Ruta i te haere na muri ia ˈna, faaea ˈtura oia i te taparuparu ia ˈna.”—Ruta 1:15-18.

17. Eaha te titauhia ia tatou no te tamau i te tauturu i te taata?

17 Te haapiiraa no tatou: E titauhia ia faaite i te faaoromai no te tauturu i te feia e hepohepo ra. Aita râ tatou e faaea i te tauturu ia ratou. Aita paha te hoê tuahine tei fifihia e farii oioi i te tauturu. * E turai râ te here taiva ore ia tatou ia ore e faarue ia ˈna. (Gal. 6:2) E hinaaro tatou ia farii o ˈna i te tauturu e te tamahanahanaraa ta tatou e horoa ˈtu.

18. Eaha tei nehenehe e haamauiui ia Ruta?

18 Eiaha e inoino. I to Naomi raua Ruta taeraa ˈtu i Betelehema, ua putuputu te feia o te oire no te farerei ia Naomi. Ua na ô oia ia ratou: “Mea navai maitai au i to ˈu haereraa, ua faahoˈi mai râ Iehova ia ˈu aita hoê aˈe faufaa.” (Ruta 1:21) A feruri na i te huru o Ruta a faaroo ai i tera mau parau a Naomi. Ua rave Ruta i tei maraa ia ˈna no te tauturu ia Naomi. Ua taˈi Ruta e o ˈna, ua tamahanahana oia i to ˈna metua vahine hoovai e ua apee ia ˈna i roto i to ˈna tere e rave rahi mahana te maoro. Noa ˈtu râ, ua parau Naomi: “Ua faahoˈi mai râ Iehova ia ˈu aita hoê aˈe faufaa.” Ma teie mau parau, e au ra e aita Naomi i haafaufaa i te tauturu ta Ruta i horoa a vai noa ˈi i pihai iho ia ˈna. Ua mauiui paha Ruta i tera mau parau! Aita râ o ˈna i faarue ia Naomi.

19. Eaha te tauturu ia tatou ia vai noa i pihai iho i te hoê e hepohepo ra?

19 Te haapiiraa no tatou: E nehenehe paha te hoê tuahine e hepohepo ra e faahiti i te mau parau mauiui noa ˈtu ta tatou mau tutavaraa no te tauturu ia ˈna. Eita râ tatou e inoino ia ˈna. E vai noa tatou i pihai iho i to tatou tuahine e e ani tatou ia Iehova i te tauturu no te tamahanahana ia ˈna.—Mas. 17:17.

E nafea te mau matahiapo e pee ai i te hiˈoraa o Boaza? (A hiˈo i te paratarafa 20-21)

20. Eaha tei faaitoito ia Ruta ia tamau i te tauturu ia Naomi?

20 A faaitoito atu i te taime tano. Ua faaite noa Ruta i te here taiva ore ia Naomi. I teie nei râ, o Ruta te titauhia ia faaitoito atu e ua faaohipa Iehova ia Boaza no te faaitoito ia ˈna. Ua parau Boaza ia Ruta: “Ia haamaitai Iehova ia oe no ta oe i rave, e ia fanaˈo oe i te hoê faahoˈiraa tia roa no ǒ mai ia Iehova te Atua o Iseraela, tei raro aˈe hoi i to ˈna pererau oe i te imiraa i te haapuraa.” Ua putapû roa te aau o Ruta i ta ˈna mau parau mahanahana mau. Pahono atura Ruta ia Boaza: “Ua tamahanahana hoi oe ia ˈu e ua paraparau oe ma te mǎrû i to tavini.” (Ruta 2:12, 13) Ua faahiti Boaza i te mau parau mahanahana i te taime tano e ua faaitoito te reira ia Ruta ia tamau i te tauturu ia Naomi.

21. Ia au i te Isaia 32:1, 2, eaha ta te mau matahiapo haapao maitai e rave?

21 Te haapiiraa no tatou: I te tahi taime, e hinaaro te feia e faaite ra i te here taiva ore ia vetahi ê ia faaitoitohia ratou. Ua haapopou Boaza ia Ruta a ite ai i to ˈna hamani maitai i nia ia Naomi. I teie mahana, te haapopou ra te mau matahiapo i te mau taeae e tuahine a ite ai i to ratou hamani maitai i nia ia vetahi ê. E faaitoito te mau parau mahanahana faahitihia i te taime tano i te mau taeae e tuahine ia tamau i te tavini ia Iehova ma te oaoa.—A taio i te Isaia 32:1, 2.

TE MAU HAAMAITAIRAA IA FAAITE I TE HERE TAIVA ORE

22-23. Eaha tei tupu i taui ai Naomi i to ˈna huru? (Salamo 136:23, 26)

22 Tau taime i muri iho, ua faaite Boaza i te aau horoa noa ia Ruta e Naomi. (Ruta 2:14-18) Eaha te huru o Naomi i mua i te reira? Ua parau o ˈna: “Ia haamaitaihia oia e Iehova, o tei faaite iho â i to ˈna here taiva ore i te feia ora e tei pohe.” (Ruta 2:20) Ua taui roa te huru o Naomi. Aita i maoro aˈenei, ua parau o ˈna ma te oto rahi: “O Iehova hoi tei faautua ia ˈu.” I teie nei râ, ua parau o ˈna ma te oaoa: “Iehova, o tei faaite iho â i to ˈna here taiva ore.” Eaha tei tupu i taui ai Naomi i to ˈna huru?

23 Ua haamata Naomi i te ite e aita Iehova e faarue ia ˈna. Ua faaohipa Iehova ia Ruta no te turu ia ˈna i roto i to ˈna tere tae roa ˈtu i Iuda. (Ruta 1:16) Ua taa atoa ia Naomi e ua faaohipa Iehova ia Boaza no te tauturu ia raua Ruta. (Ruta 2:19, 20) Ua manaˈo paha o ˈna, ‘I teie nei, ua taa ia ˈu aita roa ˈtu Iehova i faarue ia ˈu. Ua vai noa o ˈna i pihai iho ia ˈu!’ (A taio i te Salamo 136:23, 26.) Papu maitai, ua mauruuru roa Naomi aita Ruta raua Boaza i faarue ia ˈna. Ua oaoa roa raua i te iteraa e ua maitai mai Naomi e ua itoito faahou o ˈna no te tavini ia Iehova.

24. No te aha tatou e hinaaro ai e tamau i te faaite i te here taiva ore i to tatou mau taeae e tuahine?

24 Eaha ta tatou i haapii mai i roto i te buka a Ruta no nia i te here taiva ore? E turai te here taiva ore ia tatou ia ore e faarue i to tatou mau taeae e tuahine e hepohepo ra. E turai atoa mai te reira ia rave i te mau tutavaraa rahi no te tauturu ia ratou. E titauhia i te mau matahiapo ia faaitoito i te feia e faatupu ra i te here taiva ore ia vetahi ê i te taime tano. Ia ite tatou e ua itoito faahou mai te hoê hoa Kerisetiano no te tavini ia Iehova, e oaoa ïa tatou. (Ohi. 20:35) Eaha te tumu faufaa roa e tamau ai tatou i te faaite i te here taiva ore? No to tatou ïa hinaaro e pee i te hiˈoraa o Iehova e e faaoaoa i te aau o te Atua “tei rahi i te here taiva ore.”—Exo. 34:6; Sal. 33:22.

HIMENE 130 E faaore noa anaˈe i te hapa

^ Te hinaaro ra Iehova ia faaite tatou i te here taiva ore i to tatou mau taeae e tuahine o te amuiraa. E nehenehe tatou e taa maitai atu â eaha te here taiva ore ma te hiˈopoa mea nafea te mau tavini a te Atua i tahito i te faatupuraa i teie huru maitai. E ite tatou i te hiˈoraa o Ruta, Naomi e Boaza i roto i teie tumu parau haapiiraa.

^ Ia faufaa-rahi-hia outou i teie tumu parau haapiiraa, te faaitoitohia ra outou ia taio i te buka a Ruta pene 12.

^ E ere te mau tuahine anaˈe te faufaahia i te hiˈoraa o Naomi. O te mau taeae atoa râ.