Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 46

E te feia faaipoipo-apî-hia, a haafaufaa i te taviniraa ia Iehova

E te feia faaipoipo-apî-hia, a haafaufaa i te taviniraa ia Iehova

O Iehova to ˈu puai . . . Te tiaturi nei to ˈu aau ia ˈna.”SAL. 28:7.

HIMENE 131 “Ta te Atua i taati”

HAAPOTORAA *

1-2. (1) No te aha e titauhia i te feia faaipoipo-apî-hia ia tiaturi ia Iehova? (Salamo 37:3, 4) (2) Eaha ta tatou e ite mai i roto i teie tumu parau haapiiraa?

 TE OPUA ra anei outou e faaipoipo aore ra no faaipoipo-noa-hia ˈtura outou? Mai te peu e e, papu maitai te hinaaro ra outou e oaoa i roto i te faaipoiporaa. Tera râ, e farerei outou i te tahi mau fifi e e titauhia ia outou ia rave i te mau faaotiraa faufaa. Na ta outou e rave e ta outou mau faaotiraa e haapapu e oaoa noa anei outou. Ia tiaturi outou ia Iehova, e rave outou i te mau faaotiraa î i te paari e e oaoa ˈtu â outou i roto i te faaipoiporaa. Ia ore râ, e faaruru outou i te mau fifi e aita roa ˈtu outou e oaoa i roto i te faaipoiporaa.—A taio i te Salamo 37:3, 4.

2 Noa ˈtu no te feia faaipoipo-apî-hia teie tumu parau haapiiraa, e hiˈopoa tatou i te mau fifi ta te feia faaipoipo atoa e nehenehe e faaruru. E ite atoa tatou i te mau hiˈoraa Bibilia o te tahi mau tane e vahine haapao maitai. E nehenehe teie mau hiˈoraa e tauturu ia tatou i roto i te oraraa, oia atoa i roto i te faaipoiporaa. Hau atu, e ite tatou i te hiˈoraa o te tahi mau Kerisetiano faaipoipohia o teie tau.

TE MAU FIFI TA TE FEIA FAAIPOIPO-APÎ-HIA E NEHENEHE E FAARURU

Eaha te tapea i te feia faaipoipo-apî-hia ia tavini atu â ia Iehova? (A hiˈo i te paratarafa 3-4)

3-4. Eaha te mau fifi ta te feia faaipoipo-apî-hia e nehenehe e faaruru?

3 E turai paha vetahi i te feia faaipoipo-apî-hia ia ora mai te rahiraa o te mau taata i teie mahana. Ei hiˈoraa, e nehenehe te mau metua aore te tahi atu fetii e turai i na hoa faaipoipo ia fanau oioi i te tamarii. E turai atoa paha te tahi mau hoa e mero utuafare ia raua ia hoo mai i te hoê fare e e rave rahi taoˈa.

4 Ia ore na hoa faaipoipo e haapao maitai, e nehenehe raua e faaoti i te tarahu i te moni. No te rahi o te tarahu, e faaoti raua i te rave i te hora hau. No te rahi o te ohipa, aita faahou ïa e taime no ta raua haapiiraa Bibilia, haamoriraa utuafare e taviniraa. E mairi atoa paha raua i te mau putuputuraa ia noaa rahi atu â moni aore ra ia ore raua e ere i ta raua ohipa. A na reira ˈi, eita raua e ite i te oaoa ia tavini ia Iehova i roto e rave rau tuhaa o te taviniraa.

5. Eaha te haapii mai i te hiˈoraa o Klaus raua Marisa?

5 Mai te peu o te fanaˈoraa i te taoˈa te mea faufaa roa ˈˈe i roto i to tatou oraraa, eita tatou e oaoa. E rave rahi hiˈoraa o te haapapu ra i te reira. Teie te hiˈoraa o Klaus raua Marisa. * A faaipoipo ai raua, e ohipa taime taatoa ta raua e e oraraa fanaˈo atoa. Aita râ raua i oaoa mau. Te parau ra o Klaus: “E rave rahi taoˈa materia ta mâua. I te pae varua râ, aita mâua i haamau i te fa no te tavini atu â ia Iehova. Eita vau e huna ˈtu, e oraraa ahoaho mau to mâua.” Tera atoa paha ta outou i ite. Eita te mau taoˈa materia e hopoi mai i te oaoa mau. Eiaha râ e toaruaru, e nehenehe te mau hiˈoraa maitai e tauturu ia outou ia rave i te mau faatanoraa. Na mua roa, e ite tatou eaha te mau haapiiraa ta te mau tane e huti mai i te hiˈoraa o te arii Iehosaphata.

MAI TE ARII IEHOSAPHATA, A TIATURI IA IEHOVA

6. Mea nafea Iehosaphata i te faaohiparaa i te aratairaa i roto i te Maseli 3:5, 6 i mua i te hoê nuu enemi rahi?

6 E te mau tane, te teimaha ra anei outou no te rahi o ta outou mau hopoia? E faufaahia ïa outou i te hiˈoraa o te arii Iehosaphata. Ei arii, ua titauhia ia Iehosaphata ia haapao i te nunaa taatoa. Eaha ïa ta ˈna i rave no te amo i ta ˈna hopoia rahi? Ua aupuru e ua paruru o ˈna i te nunaa ia au i tei maraa ia ˈna. Ua faaoti o ˈna ia auahia te mau oire o Iuda i te patu e ua haaputuputu o ˈna i te hoê nuu rahi hau atu 1 160 000 faehau. (Par. 2, 17:12-19) I muri aˈe, ua faaruru Iehosaphata i te hoê fifi rahi. Ua amui te nuu o Amona, Moabi e to te tuhaa fenua mouˈa i Seira no te aro ia ˈna, to ˈna utuafare e to ˈna nunaa. (Par. 2, 20:1, 2) Eaha ta Iehosaphata i rave? Ua pure o ˈna ia Iehova no te ani i te tauturu e te puai. Ua tu ta ˈna mau ohipa i te aˈoraa î i te paari itehia i roto i te Maseli 3:5, 6. (A taio.) Ua papaihia te pure a Iehosaphata i roto i te Paraleipomeno 2, 20:5-12. Te faaite mai ra te reira i to ˈna tiaturi rahi i to ˈna Metua here i te raˈi. Mea nafea Iehova i te pahonoraa i te pure a Iehosaphata?

7. Mea nafea Iehova i te pahonoraa i te pure a Iehosaphata?

7 Ua pahono Iehova ia Iehosaphata na roto ia Iahaziela, te hoê ati Levi, ma te parau: “A tia noa mai i reira, eiaha e hautiuti e a hiˈo e nafea Iehova e faaora ˈi ia outou.” (Par. 2, 20:13-17) Mea ê roa tera aratairaa! Tera râ, e ere tera aratairaa no ǒ mai i te hoê taata, no ǒ roa mai ia Iehova ra. No to ˈna tiaturi rahi ia Iehova, ua rave iho â Iehosaphata mai ta ˈna i ani. A farerei ai i te nuu enemi, aita o ˈna i tuu i te mau faehau aravihi roa i mua. Ua tuu râ o ˈna i te feia himene. Aita Iehova i faarue ia Iehosaphata, ua faaora râ ia ˈna i te rima o ta ˈna mau enemi.—Par. 2, 20:18-23.

E haafaufaa te feia faaipoipo-apî-hia i te taviniraa ia Iehova ma te pure e ma te haapii i te Bibilia (A hiˈo i te paratarafa 8, 10)

8. Eaha ta te mau tane e haapii i te hiˈoraa o Iehosaphata?

8 E te mau tane, e faufaahia outou i te hiˈoraa o Iehosaphata. Na outou te hopoia e aupuru i to outou utuafare. E haa rahi ïa outou no te paruru e no te turu ia ratou. I mua i te fifi, e manaˈo paha outou e haere ia outou ia faaafaro i te reira ma to outou iho puai, eiaha roa ˈtu râ e tiaturi i nia ia outou iho. A haamahora i to outou aau ia Iehova. A pure e ta outou vahine no te ani ia Iehova i te tauturu. A imi i te aratairaa a Iehova ma te rave i te mau maimiraa i roto i te Bibilia e te mau papai a te faanahonahoraa. A faaohipa i te mau aˈoraa ta outou i ite mai. Aita paha te tahi atu mau taata e au i te mau faaotiraa niuhia i nia i te Bibilia ta outou i rave e e parau paha ratou ua maamaahia outou. E parau atoa paha ratou e o te moni e te taoˈa materia te ravea maitai roa ˈˈe no te paruru i to outou utuafare. A haamanaˈo râ i te hiˈoraa o Iehosaphata. Ua tiaturi o ˈna ia Iehova e ua rave o ˈna i te mau faaotiraa e haapapu ra i to ˈna tiaturi i te Atua. Aita Iehova i faarue i tera tane haapao maitai e aita atoa o ˈna e faarue ia outou. (Sal. 37:28; Heb. 13:5) Eaha ˈtu â ta te feia faaipoipo e nehenehe e rave i roto i to ratou oraraa?

MAI TE PEROPHETA ISAIA E TA ˈNA VAHINE, A HAAFAUFAA I TE TAVINIRAA IA IEHOVA

9. Eaha te nehenehe e parau no nia i te peropheta Isaia e ta ˈna vahine?

9 Ua faariro te peropheta Isaia e ta ˈna vahine i te taviniraa ia Iehova ei ohipa faufaa roa ˈˈe i roto i to raua oraraa. E peropheta o Isaia e e au ra e tera atoa te haamaitairaa ta ta ˈna vahine i fanaˈo. Inaha, ua piihia o ˈna “te peropheta vahine.” (Isa. 8:1-4) Ei hoa faaipoipo, ua tiatonu raua i nia i te taviniraa ia Iehova. E hiˈoraa maitai roa raua no te feia faaipoipo i teie mahana!

10. E nafea te haapiiraa i te mau parau tohu Bibilia e tauturu ai i te feia faaipoipo ia hinaaro e tavini faahope roa ia Iehova?

10 E nehenehe te feia faaipoipo i teie mahana e pee i te hiˈoraa o Isaia e ta ˈna vahine ma te rave i te maraa ia ratou no te tavini atu â ia Iehova. E tiaturi atu â na hoa faaipoipo ia Iehova a haapii ai raua i nia i te mau parau Bibilia e a papu ai e tupu noa iho â te reira. * (Tito 1:2) E nehenehe raua e feruri i ta raua tuhaa i roto i te tupuraa o te tahi mau parau tohu Bibilia. Ei hiˈoraa, e tuhaa ta raua i roto i te tupuraa o te parau tohu ta Iesu i faahiti no nia i te pororaa i te parau apî oaoa ati aˈe te fenua e tae roa ˈtu i te hopea. (Mat. 24:14) Hau atu â raua i te papu e tupu iho â te mau parau tohu Bibilia, rahi atu â to raua hinaaro e tavini faahope roa ia Iehova.

MAI IA PERISILA RAUA AKUILA, A IMI NA MUA ROA I TE FAATERERAA ARII

11. Eaha ta Perisila raua Akuila i rave e no te aha?

11 E nehenehe te feia faaipoipo-apî-hia e haapii mai i te hiˈoraa o Perisila raua Akuila, e hoa faaipoipo ati Iuda raua tei ora i te oire o Roma. Ua faaroo raua i te parau apî oaoa no nia ia Iesu e ua riro raua ei Kerisetiano. Papu maitai, ua oaoa raua i roto i to raua oraraa. Ua taui taue râ to raua tupuraa a faaue ai te emepera Kalaudio i te ati Iuda atoa ia faarue ia Roma. A feruri na eaha tei titauhia ia Akuila raua Perisila ia rave. Ua titauhia ia raua ia faarue i te hoê vahi ta raua i matau maitai, ia imi i te hoê fare apî e ia haamau faahou i ta raua ohipa ei taata hamani fare ie. I mua i teie tupuraa apî, e faaea anei raua i te imi na mua roa i te Faatereraa arii? Ua ite outou i te pahonoraa. Ua ohipa Akuila raua Perisila i roto i te amuiraa no Korinetia e ua apiti raua i te aposetolo Paulo no te faaitoito i te mau taeae i reira. I muri aˈe, ua haere raua i te tahi atu mau oire e hinaaro-rahi-hia i te feia poro. (Ohi. 18:18-21; Roma 16:3-5) E oraraa oaoa ta raua i fanaˈo i roto i te taviniraa!

12. No te aha e titauhia i te feia faaipoipo ia haamau i te mau fa pae varua?

12 E nehenehe te mau hoa faaipoipo o teie tau e pee i te hiˈoraa o Perisila raua Akuila ma te imi na mua roa i te Faatereraa arii. O te haamatauraa te taime maitai roa ˈˈe no ratou no te tauaparau no nia i ta ratou mau fa. Ia haamau na hoa faaipoipo i te mau fa pae varua e ia tutava raua i te naea i te reira, e ite raua i te rima o Iehova i roto i to raua oraraa. (Koh. 4:9, 12) Teie te hiˈoraa o Russell raua Elizabeth. Te faatia ra o Russell: “I te taime haamatauraa, ua tauaparau mâua i nia i ta mâua mau fa pae varua.” Te parau ra Elizabeth: “Ua tauaparau mâua no nia i te reira a nehenehe atu ai i muri iho e rave i te mau faaotiraa o te tauturu mai ia naea i ta mâua mau fa.” A na reira ˈi, ua nehenehe o Russell raua Elizabeth e haere i Mitoronetia no te tavini i te vahi e hinaaro-rahi-hia te feia poro.

E haafaufaa te feia faaipoipo-apî-hia i te taviniraa ia Iehova ma te haamau i te mau fa pae varua (A hiˈo i te paratarafa 13)

13. Ia au i te Salamo 28:7, eaha te mau haamaitairaa ta te feia faaipoipo e fanaˈo a tiaturi ai ia Iehova?

13 Mai ia Russell raua Elizabeth, e rave rahi hoa faaipoipo tei faaoti e faaohie i to ratou oraraa no te tavini atu â ia Iehova. Ia haamau na hoa faaipoipo i te mau fa no te tavini ia Iehova e ia ohipa raua ia naeahia te reira, e haamaitairaa ta raua e fanaˈo. E ite raua e nafea Iehova e aupuru ai ia raua, e tiaturi atu â raua ia ˈna e e oaoa mau raua i roto i te faaipoiporaa.—A taio i te Salamo 28:7.

MAI TE APOSETOLO PETERO E TA ˈNA VAHINE, A TIATURI I TE MAU PARAU FAFAU A IEHOVA

14. Mea nafea te aposetolo Petero e ta ˈna vahine i te faaiteraa e te tiaturi ra raua i te parau fafau itehia i roto i te Mataio 6:25, 31-34?

14 E haapii mai te feia faaipoipo i te hiˈoraa o te aposetolo Petero e ta ˈna vahine. I muri aˈe i to ˈna farerei-matamua-raa ia Iesu, ua titauhia i te aposetolo Petero ia rave i te hoê faaotiraa faufaa roa. Ua ohipa o Petero ei taata ravaai no te aupuru i to ˈna utuafare. I to Iesu aniraa ia Petero ia apee ia ˈna i roto i ta ˈna taviniraa, ua titauhia ia Petero ia haamanaˈo e vahine ta ˈna hou a rave ai i tera faaotiraa. (Luka 5:1-11) Ua farii Petero i te aniraa a Iesu. E faaotiraa î i te paari te reira e papu maitai, ua turu ta ˈna vahine i tera faaotiraa. Te haapapu ra te Bibilia e i muri aˈe i te tia-faahou-raa o Iesu, ua haere Petero e ta ˈna vahine e tavini i te tahi atu vahi. (Kor. 1, 9:5) Eita e ore, no te hiˈoraa maitai o ta ˈna vahine, ua nehenehe Petero e horoa i te mau aˈoraa i te mau tane e vahine Kerisetiano ma te haama ore. (Pet. 1, 3:1-7) Papu maitai, ua tiaturi Petero e ta ˈna vahine i ta Iehova i fafau, e aupuru o ˈna ia raua mai te peu e imi na mua roa raua i te Faatereraa arii.—A taio i te Mataio 6:25, 31-34.

15. Eaha te haapii mai i te hiˈoraa o Tiago raua Esther?

15 Mai te peu ua faaipoipohia outou a tau matahiti i teie nei, e nafea outou e nehenehe ai e tavini atu â ia Iehova? Hoê ravea maitai roa, o te hiˈopoaraa ïa i te hiˈoraa o te tahi atu mau taata faaipoipo. E nehenehe paha outou e taio i te mau aamu faaitoito mau i roto i ta tatou mau papai. Ua turai te reira i na hoa faaipoipo no Beresilia, o Tiago raua Esther, ia hinaaro e tavini atu â i te vahi e hinaaro-rahi-hia te feia poro. Te na ô ra Tiago: “A taio ai i te mau aamu o te faataa ra mea nafea Iehova i te tautururaa i ta ˈna mau tavini i teie tau, ua hinaaro atoa mâua e ite i te rima o Iehova i roto i to mâua oraraa.” Ua haere raua i Paraguay e mai 2014, te tavini ra raua i roto i te tuhaa fenua e paraparauhia ra te reo Potiti. Te parau ra Esther: “Hoê irava ta mâua e au roa, o te Ephesia 3:20. E rave rahi taime i roto i ta mâua taviniraa ia Iehova, ua ite roa mâua e mea papu tera mau parau.” I roto i ta ˈna rata no Ephesia, ua parau Paulo e faatupu hau ê roa ˈtu Iehova i ta tatou e ani. Mea papu tera mau parau!

E haafaufaa te feia faaipoipo-apî-hia i te taviniraa ia Iehova ma te ani i te aˈoraa i te feia paari i te pae varua (A hiˈo i te paratarafa 16)

16. Ia vai ma te feia faaipoipo-apî-hia e imi ai i te mau aˈoraa no te tauturu ia ratou ia naea i ta ratou mau fa?

16 E faufaahia te feia no faaipoipo noa ˈtura i te hiˈoraa o te mau Kerisetiano tei haapii i te tiaturi ia Iehova. Tei roto paha vetahi mau hoa faaipoipo i te taviniraa taime taatoa e rave rahi matahiti i teie nei. A ani ia ratou i te mau aˈoraa no te tauturu ia outou ia naea i ta outou mau fa. Teie ïa te tahi atu ravea e faaite ai outou e te tiaturi ra outou ia Iehova. (Mas. 22:17, 19) E nehenehe atoa te mau matahiapo e tauturu i te feia faaipoipo-apî-hia ia haamau e ia naea i te mau fa pae varua.

17. Eaha tei tupu no Klaus raua Marisa e eaha ta tatou e haapii mai i to raua hiˈoraa?

17 I te tahi mau taime, e hinaaro paha tatou e rave i te hoê taviniraa taa maitai. E faaohipa râ Iehova ia tatou i roto i te tahi atu tuhaa. Ta te hiˈoraa ïa o Klaus raua Marisa i faaite mai. I muri aˈe e toru matahiti faaipoiporaa, ua haere raua e tavini ei rima tauturu i roto i te ohipa paturaa a te amaa i Filelane. Tera râ, aita i fariihia ia faaea raua i tera fenua hau atu i te ono avaˈe. I te omuaraa, ua haapeapea raua. I muri iho râ, ua titauhia ia raua ia haapii i te reo Arabia e te oaoa nei raua i te tavini i roto i te hoê tuhaa fenua e paraparauhia ra te reo Arabia. A haamanaˈo ai i tera tupuraa, te parau ra Marisa: “Ua taiâ roa vau i te rave i te hoê ohipa apî e ua titauhia ia ˈu ia tiaturi papu ia Iehova. Ua ite râ vau i te rima o Iehova na roto e rave rau ravea. I muri aˈe i tera tupuraa, ua puai atu â to ˈu tiaturi ia Iehova.” Mai ta teie hiˈoraa e faaite ra, e haamaitai iho â Iehova i te feia atoa e tiaturi papu ra ia ˈna.

18. Eaha ta te feia faaipoipo e nehenehe e rave no te faaite i to ratou tiaturi ia Iehova?

18 E ô te faaipoiporaa no ǒ mai ia Iehova. (Mat. 19:5, 6) Te hinaaro ra o ˈna ia oaoa te feia faaipoipo. (Mas. 5:18) E te mau hoa faaipoipo-apî-hia, a hiˈopoa i te mau faaotiraa ta outou e rave nei. Te rave ra anei outou i te mau mea atoa no te faaite ia Iehova i to outou mauruuru no te mau ô atoa ta ˈna e horoa mai ra? A pure ia Iehova e a imi i ta ˈna aratairaa i roto i te Bibilia. I muri iho, a faaohipa i te reira i roto i to outou oraraa. E te feia faaipoipo, papu maitai e oaoa outou e e fanaˈo outou i te mau haamaitairaa ia faariro outou i te taviniraa ia Iehova ei mea faufaa roa i roto i to outou oraraa.

HIMENE 132 Ua hoê tâua i teie nei

^ E rave rahi faaotiraa ta tatou e rave nei. E faahopearaa to vetahi i nia i te taime e te puai titauhia no te tavini ia Iehova. No te feia faaipoipo apî iho â râ, e ohipa ta ratou mau faaotiraa i nia i to ratou oraraa taatoa. E tauturu teie tumu parau haapiiraa ia ratou ia rave i te mau faaotiraa î i te paari ia oaoa ratou i roto i te oraraa.

^ Ua tauihia te tahi mau iˈoa.