Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 44

Te haafaufaa ra anei outou i te here taiva ore o Iehova?

Te haafaufaa ra anei outou i te here taiva ore o Iehova?

E vai â to [Iehova] here taiva ore e a muri noa ˈtu.”SAL. 136:1.

HIMENE 108 To Iehova here taiva ore

HAAPOTORAA *

1. Eaha ta Iehova e faaitoito ra ia tatou ia rave?

 MEA faufaa roa te here taiva ore no Iehova. (Hos. 6:6) Te hinaaro nei o ˈna ia haafaufaa atoa ta ˈna mau tavini i tera huru maitai. Na roto i te peropheta Mika, te faaitoito mai ra to tatou Atua “ia here i te here taiva ore.” (Mika 6:8, nota) Hou râ a na reira ˈi, e titauhia ia tatou ia ite eaha te here taiva ore?

2. Eaha te here taiva ore?

2 Eaha te here taiva ore? E itehia te parau “here taiva ore” hau atu 230 taime i roto i Te Bibilia, Huriraa o te ao apî. Ia au i te “Titionare o te mau taˈo Bibilia” itehia i roto i teie huriraa, “te here taiva ore, o te here ïa no roto mai i te haapao-maitai-raa i te hoê hopoia, te haapao maitai, te taiva ore e te auhoaraa piri roa. Pinepine e faahitihia teie parau no te faataa i te here o te Atua no te taata. E tano atoa râ te reira no te here i rotopu i te taata.” O Iehova te hiˈoraa maitai roa ˈˈe o te here taiva ore. I roto i teie tumu parau haapiiraa, e hiˈopoa tatou e nafea Iehova e faaite ai i tera huru maitai i te taata. I to mua ˈtu tumu parau haapiiraa, e itehia e nafea tatou, ei tavini a te Atua,e pee ai i to Iehova hiˈoraa ma te faaite i te here taiva ore te tahi i te tahi.

E ATUA IEHOVA “TEI RAHI I TE HERE TAIVA ORE”

3. Eaha ta Iehova i faaite ia Mose no nia ia ˈna?

3 Aita i maoro i muri aˈe i to Iseraela faarueraa ia Aiphiti, ua faaite Iehova ia Mose i to ˈna iˈoa e to ˈna mau huru maitatai. Ua na ô oia: “Iehova, Iehova, e Atua aroha hamani maitai e te aumihi, o te ore e riri oioi, o tei rahi i te here taiva ore e te parau mau, o te faaite i te here taiva ore e tausani noa ˈtu te uˈi, o te faaore i te hape e te hapa e te hara.” (Exo. 34:6, 7) Na roto i teie mau parau putapû mau no nia i to ˈna mau huru maitatai, ua faaite Iehova ia Mose i te hoê tuhaa taa ê o to ˈna here taiva ore.

4-5. (1) Eaha ta Iehova e parau ra no ˈna? (2) Eaha te mau uiraa ta tatou e pahono i roto i teie tumu parau haapiiraa?

4 Aita Iehova e parau ra e Atua here taiva ore o ˈna. E Atua râ “tei rahi i te here taiva ore.” Te itehia ra tera huru maitai e rave rahi taime i roto i te Bibilia. (Num. 14:18; Neh. 9:17; Sal. 86:15; 103:8; Ioe. 2:13; Iona 4:2) I te mau taime atoa i faahitihia ˈi teie huru maitai, ua faaohipahia te reira no Iehova anaˈe, eiaha râ no te taata. E ere i te mea maere ia faaite pinepine Iehova e Atua here taiva ore o ˈna. Papu maitai, mea faufaa roa te here taiva ore no ˈna. * No reira te arii Davida i parau ai: “E Iehova, ua tae roa to here taiva ore i nia i te raˈi . . . E faufaa rahi to to here taiva ore, e te Atua e! I raro aˈe i te marumaru o to pererau, te imi ra te mau tamaiti a te taata nei i te haapuraa.” (Sal. 36:5, 7) Te haafaufaa ra anei tatou i te here taiva ore o te Atua mai ia Davida?

5 No te taa maitai atu â eaha te here taiva ore, e pahono mai tatou i teie na piti uiraa: Te faaite ra Iehova i te here taiva ore ia vai ma e e nafea tatou e faufaahia ˈi i te here taiva ore o Iehova?

E FAAITE IEHOVA I TO ˈNA HERE TAIVA ORE IA VAI MA?

6. E faaite Iehova i to ˈna here taiva ore ia vai ma?

6 E faaite Iehova i to ˈna here taiva ore i te taata anaˈe mea piri roa to ratou auhoaraa e o ˈna. E ore roa te Atua e taiva i to ˈna mau hoa. E opuaraa faahiahia mau ta ˈna no ratou e eita roa to ˈna here no ratou e mure.

Te horoa ra Iehova e rave rahi mea maitatai i ta ˈna mau tavini atoa, oia atoa i te feia o te ore e haamori ra ia ˈna (A hiˈo i te paratarafa 7) *

7. Mea nafea Iehova i te faaiteraa i to ˈna here i te taata atoa?

7 Mea here na Iehova i te taata atoa. Ua parau Iesu i te hoê taata, o Nikodemo te iˈoa: “No to ˈna here rahi i to te ao i horoa mai ai te Atua i ta ˈna Tamaiti otahi ia ore ia mou te taata atoa o te faatupu i te faaroo ia ˈna, ia roaa râ ia ratou te ora mure ore.”—Ioa. 3:1, 16; Mat. 5:44, 45.

Ia au i te mau parau a te arii Davida e te peropheta Daniela, e faaite Iehova i to ˈna here taiva ore i te feia tei ite, tei mǎtaˈu e tei here ia ˈna, oia atoa tei haapao i ta ˈna mau faaueraa (A hiˈo i te paratarafa 8-9)

8-9. (1) No te aha Iehova e faaite ai i te here taiva ore i ta ˈna mau tavini? (2) Eaha ta tatou e hiˈopoa mai i teie nei?

8 Mai tei faaitehia na mua ˈtu, te faaite ra Iehova i to ˈna here taiva ore i te feia anaˈe mea piri to ratou auhoaraa e o ˈna, oia hoi ta ˈna mau tavini. Te itehia ra te haapapuraa i roto i te mau parau a te arii Davida e te peropheta Daniela. Ei hiˈoraa, ua parau Davida: “A tamau i te faaite i to here taiva ore i tei ite o vai oe.” “Aita râ e hopea to te here taiva ore o Iehova i nia i te feia e mǎtaˈu ra ia ˈna.” E ua parau Daniela: “E Iehova te Atua mau . . . o te faaite i te here taiva ore i te feia e here ra ia ˈna e e haapao ra i ta ˈna mau faaueraa.” (Sal. 36:10; 103:17; Dan. 9:4) Mai tei papaihia i roto i teie mau irava, te faaite ra Iehova i to ˈna here i ta ˈna mau tavini tei ite, tei mǎtaˈu e tei here ia ˈna, oia atoa, tei haapao i ta ˈna mau faaueraa. E faaite Iehova i to ˈna here taiva ore i te feia anaˈe o te tavini ra ia ˈna ia au i to ˈna hinaaro.

9 Hou tatou a tavini ai ia Iehova, ua fanaˈo tatou i te here ta ˈna e faaite i te taata atoa. (Sal. 104:14) I to tatou râ riroraa mai ei tavini na ˈna, ua fanaˈo atoa tatou i to ˈna here taiva ore. Te haapapu ra Iehova i to ˈna here no ta ˈna mau tavini tataitahi ma te parau: “Eita . . . to ˈu here taiva ore ia oe e tatarahia.” (Isa. 54:10) E mai ta Davida i ite, “e hamani maitai Iehova i tei ore i taiva ia ˈna.” (Sal. 4:3) Eaha ta te reira e turai ia tatou ia rave? Te na ô ra te papai Salamo: “E hiˈopoa te taata paari i teie mau mea a feruri maite atu ai i ta Iehova mau ohipa i rave ma te here taiva ore.” (Sal. 107:43) No ǒ mai ia Iehova ra teie aˈoraa maitai. I teie nei, e hiˈopoa mai tatou e toru ravea e faaite ai Iehova i to ˈna here taiva ore e e nafea tatou e faufaahia ˈi i te reira.

E NAFEA TATOU E FAUFAAHIA ˈI I TE HERE TAIVA ORE O IEHOVA?

Te horoa ra Iehova hau atu â haamaitairaa i ta ˈna mau tavini (A hiˈo i te paratarafa 10-16) *

10. E nafea tatou e faufaahia ˈi i te here taiva ore o Iehova e a muri noa ˈtu? (Salamo 31:7)

10 E vai â to Iehova here taiva ore e a muri noa ˈtu. Ua faahitihia teie huru maitai e 26 taime i roto i te Salamo 136. I te irava matamua, te taiohia ra: “A haamauruuru ia Iehova, mea maitai hoi oia. E vai â to ˈna here taiva ore e a muri noa ˈtu.” (Sal. 136, 1) I roto i te irava 2 tae atu 26, te itehia ra teie parau: “E vai â hoi to ˈna here taiva ore e a muri noa ˈtu.” A taio noa ˈi i teie Salamo, e faahiahia roa tatou i te mau ravea rau e faaite ai Iehova i to ˈna here taiva ore. Eita roa o ˈna e faaea i te faaite i tera huru maitai. Te haapapu mai ra te mau parau “e vai â hoi to ˈna here taiva ore e a muri noa ˈtu” e eita te here o te Atua no ta ˈna mau tavini e taui. Mea putapû mau ia ite eita roa Iehova e faarue i ta ˈna mau tavini. Mea here na ˈna ia ratou e eita roa o ˈna e faarue ia ratou i roto iho â râ i te mau taime ahoaho. E nafea tatou e faufaahia ˈi: A ite ai i to Iehova here ia tatou, e oaoa e e puai atu â tatou no te faaruru i te mau fifi atoa e no te tamau i te tavini ia ˈna.—A taio i te Salamo 31:7.

11. Ia au i te Salamo 86:5, no te aha Iehova e faaore ai i te hara?

11 No to ˈna here taiva ore, e faaore te Atua i te hapa. Ia ite Iehova ua tatarahapa te hoê taata i te hara ta ˈna i rave e ua taui o ˈna i to ˈna haerea, e faaite Iehova i to ˈna here taiva ore ma te faaore i ta ˈna hapa. Teie ta Davida i parau no Iehova: “Aita oia e tahoo ra ia tatou ia au i ta tatou mau hara, aita atoa oia e faahoˈi mai ra i ta tatou ia au i ta tatou mau hapa.” (Sal. 103:8-11) Ua ite maitai Davida i te mauiui e te oto o te hoê aau faahapa. Ua ite atoa râ o ˈna e “ua ineine [Iehova] i te faaore i te hara.” No te aha Iehova e faaore ai i te hara? E itehia te pahonoraa i roto i te Salamo 86:5. (A taio.) Mai ta Davida i faahiti i roto i ta ˈna pure, e faaore Iehova i te hara no te mea e here taiva ore rahi to ˈna no te feia e tatarahapa mau nei.

12-13. Ia faahapa noa tatou ia tatou iho no te hoê hara tahito, eaha te nehenehe e tauturu ia tatou?

12 Ia rave tatou i te hara, mea tia e mea maitai ia farii e ua hape tatou. E tauturu mai te reira ia tatou ia ani i te tatarahapa e ia taui i to tatou haerea. Tera râ, e faahapa noa vetahi mau tavini a te Atua ia ratou iho no te hoê hara tahito e tae roa ratou i te manaˈo e eita roa ˈtu Iehova e faaore i ta ratou mau hara. Mai te peu tei roto oe i tera tupuraa, a feruri i te here taiva ore o te Atua no ta ˈna mau tavini e e tauturu te reira ia oe ia faaea i te manaˈo mai tera.

13 E nafea tatou e faufaahia ˈi: Noa ˈtu to tatou huru tia ore, e nehenehe tatou e tavini ia Iehova ma te oaoa e ma te hoê manaˈo haava mâ no te mea “e tamâ te toto o Iesu ta ˈna Tamaiti ia tatou i te mau hara atoa.” (Ioa. 1, 1:7) Ia toaruaru tatou no te tahi mau hara ta tatou i rave, e haamanaˈo anaˈe te hinaaro mau ra Iehova e faaore i te hara a tei tatarahapa mau. A tapao na i te tuatiraa ta Davida i ite i roto i te here taiva ore e te faaoreraa i te hapa. Ua papai o ˈna: “Mai te mau raˈi o tei teitei aˈe i te fenua nei, mai te reira atoa te rahi o to ˈna here taiva ore i te feia e mǎtaˈu ra ia ˈna. Mai te atea o te hitiraa mahana i te toparaa mahana, mai te reira atoa oia ia faaatea i ta tatou mau hara ia tatou nei.” (Sal. 103:11, 12) Te hinaaro mau ra Iehova “e faaore rahi i te hara.”—Isa. 55:7.

14. Mea nafea to Davida faaiteraa e nehenehe to te Atua here taiva ore e paruru ia tatou?

14 No to ˈna here taiva ore, e horoa te Atua i te parururaa pae varua. I roto i ta ˈna pure ia Iehova, ua parau Davida: “E tapuniraa oe no ˈu. E faaora oe ia ˈu i te ahoaho. E haaati oe ia ˈu i te umere o te faaoraraa. . . . Te taata râ o te tiaturi ia Iehova, te haaatihia ra ïa oia e to ˈna here taiva ore.” (Sal. 32:7, 10) I tahito ra, ua haaatihia te hoê oire e te mau patu teitei no te paruru i te nunaa i to ratou mau enemi. E au te here taiva ore o Iehova i teie mau patu o te paruru ia tatou i te mau mea atoa o te nehenehe e haafifi i to tatou auhoaraa e o ˈna. E turai to ˈna here taiva ore ia tatou ia faafatata ˈtu â ia ˈna.—Ier. 31:3.

15. Mea nafea te here taiva ore o te Atua i te faaauraahia i te hoê haapuraa e pare?

15 Ua horoa Davida i te tahi atu faahohoˈaraa no te faataa e nafea Iehova e paruru ai i to ˈna nunaa. Ua papai o ˈna: “O te Atua hoi to ˈu haapuraa papu, te Atua o te faaite i te here taiva ore ia ˈu.” Ua parau atoa Davida no Iehova: “O ˈna to ˈu here taiva ore e to ˈu pare, to ˈu haapuraa papu e to ˈu faaora, ta ˈu paruru, ia ˈna ra vau e imi ai i te parururaa.” (Sal. 59:17; 144:2) No te aha Davida i faaau ai i to Iehova here taiva ore i te hoê haapuraa e te hoê pare? Ia tamau tatou i te tavini ia Iehova noa ˈtu eaha te vahi tei reira tatou, e tamau noa Iehova i te paruru ia tatou e i to tatou auhoaraa taa ê e o ˈna. E ite-atoa-hia tera haapapuraa i roto i te Salamo 91 o te parau ra: “E parau vau ia Iehova: ‘O oe to ˈu haapuraa e to ˈu pare.’” (Sal. 91, 1-3, 9, 14) Ua faahohoˈa atoa Mose i te reira i te hoê haapuraa. (Sal. 90:1, nota) A fatata ˈi o ˈna i te pohe, ua horoa Mose i te tahi atu faahohoˈaraa putapû mau a parau ai: “E haapuraa te Atua mai tahito mai â, to raro aˈe ia oe to ˈna rima mure ore.” (Deut. 33:27) Eaha ta te parau “to raro aˈe ia oe to ˈna rima mure ore” e faaite ra ia tatou no nia ia Iehova?

16. E nafea Iehova e tauturu ai ia tatou? (Salamo 136:23)

16 Ia tiaturi tatou e paruru Iehova ia tatou, e fanaˈo tatou i te hau. I te tahi râ mau taime, e toaruaru roa paha tatou e e tamau noa tatou i te na reira. I taua mau taime ra, e nafea Iehova e tauturu ai ia tatou? (A taio i te Salamo 136:23.) Ma te mǎrû, e amo o ˈna ia tatou no te faatia mai. (Sal. 28:9; 94:18) E nafea tatou e faufaahia ˈi: Ua ite tatou e nehenehe noa tatou e turui i nia i te Atua e e tauturu oia ia tatou na roto e piti ravea. A tahi, noa ˈtu te vahi tei reira tatou, e paruru noa mai Iehova ia tatou. E te piti, e aupuru noa mai to tatou Metua î i te here ia tatou.

E TAMAU TE ATUA I TE FAAITE I TE HERE TAIVA ORE

17. No te here taiva ore o te Atua, eaha ta tatou e tiaturi ra? (Salamo 33:18-22)

17 Mai ta tatou i ite mai, noa ˈtu te fifi ta tatou e faaruru, e nehenehe tatou e papu e e horoa mai Iehova i te tauturu ia tapea noa tatou i to tatou taiva ore. (Kor. 2, 4:7-9) Teie ta te peropheta Ieremia i parau: “No te here taiva ore o Iehova i ore ai to tatou parau i hope, eita hoi to ˈna aroha hamani maitai e mure.” (Oto 3:22) E nehenehe tatou e tiaturi e tamau iho â Iehova i te faaite i to ˈna here taiva ore ia tatou mai ta te papai Salamo i parau: “Tei nia te mata o Iehova i te feia e mǎtaˈu ra ia ˈna, te feia o te tiaturi nei i to ˈna here taiva ore.”—A taio i te Salamo 33:18-22.

18-19. (1) Eaha ta tatou e haamanaˈo? (2) Eaha ta tatou e hiˈopoa i to muri nei tumu parau haapiiraa?

18 Eaha ta tatou e haamanaˈo? Hou tatou a tavini ai ia Iehova, ua fanaˈo tatou i to ˈna here ta ˈna e faaite i te taata atoa. A riro ai râ ei tavini na ˈna, ua fanaˈo atoa tatou i to ˈna here taiva ore. No to ˈna here ia tatou, te paruru ra Iehova ia tatou ma to ˈna rima puai. Eita o ˈna e faarue ia tatou e e faatupu iho â o ˈna i ta ˈna i opua no tatou. Te hinaaro ra oia ia riro tatou ei hoa no ˈna e a muri noa ˈtu. (Sal. 46:1, 2, 7) Noa ˈtu eaha te mau tamataraa i mua ia tatou, e horoa mai Iehova i te puai hinaarohia no te tapea i to tatou taiva ore.

19 Ua ite mai tatou i te here taiva ore o Iehova i nia i ta ˈna mau tavini. E te hinaaro ra o ˈna ia faaite atoa tatou i te here taiva ore te tahi i te tahi. E nafea ïa? E hiˈopoa tatou i te reira i to muri nei tumu parau haapiiraa.

HIMENE 136 Ta Iehova haamaitairaa tia roa

^ Eaha te here taiva ore? Te faaite ra Iehova i te here taiva ore ia vai ma e e nafea ratou e faufaahia ˈi i te reira? E pahonohia teie mau uiraa i roto i teie tumu parau haapiiraa. I roto i na tumu parau haapiiraa matamua, e hiˈopoa tatou i tera huru maitai faahiahia mau, oia hoi te here taiva ore.

^ Ua faahiti-atoa-hia te parau o te here taiva ore rahi o te Atua i roto i te tahi atu irava Bibilia.—A hiˈo i te Nehemia 13:22; Salamo 69:13; 106:7 e te Oto o Ieremia 3:32.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te faaite ra Iehova i to ˈna here i ta ˈna mau tavini e i te taata atoa. Te vai ra te tahi mau hohoˈa iti i nia i te pǔpǔ taata e faaite ra i te here o te Atua. Ua horoa te Atua i ta ˈna Tamaiti, o Iesu, ei tusia taraehara no tatou.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te feia e tavini ra ia Iehova e e tiaturi ra i te tusia taraehara o Iesu, e fanaˈo ratou hau atu â haamaitairaa. Aita te mau tavini a Iehova e fanaˈo noa i te here ta ˈna e faaite i te taata atoa. E fanaˈo atoa râ ratou i te here taiva ore ta ˈna e faaite i ta ˈna mau tavini anaˈe mai tei faaitehia i roto i te mau hohoˈa iti.