Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 1

“Eiaha e taiâ, o vau hoi to Atua”

“Eiaha e taiâ, o vau hoi to Atua”

“Eiaha e mǎtaˈu, tei pihai-atoa-iho vau ia oe; eiaha e taiâ, o vau hoi to Atua. E faaetaeta vau ia oe, e tauturu vau ia oe.”—ISA. 41:10.

HIMENE 7 Oe Iehova to matou puai

HAAPOTORAA *

1-2. (a) Mea nafea te Isaia 41:10 i te tamahanahanaraa i te tuahine Yoshiko? (b) Ua faaherehere Iehova i tera poroi no vai ma?

 E PARAU peapea tei faaitehia i te tahi tuahine o Yoshiko te iˈoa. Ua parau atu to ˈna taote tau avaˈe noa e toe ra ia ˈna. I tera taime, ua haamanaˈo Yoshiko i te Isaia 41:10, hoê tera o te mau irava ta ˈna e au roa ˈˈe. (A taio i te Isaia 41:10.) I muri iho, pahono atura oia ma te mǎrû i te taote aita o ˈna e mǎtaˈu ra, te tapea ra hoi Iehova i to ˈna rima. * Ua tauturu tera irava mahanahana mau i to tatou tuahine here ia tiaturi ia Iehova ma te aau taatoa. E nehenehe atoa tera irava e tauturu mai ia vai hau noa a faaruru ai i te ati. E nafea? Na mua, e hiˈopoa anaˈe eaha te tumu te Atua i horoa ˈi i taua poroi ra ia Isaia.

2 Na roto i te peropheta Isaia, ua faahiti Iehova i tera mau parau no te tamahanahana i te mau ati Iuda o tei hopoi-tîtî-hia i Babulonia. Ua faaherehere râ Iehova i tera poroi ia faufaa-atoa-hia to ˈna nunaa e tae roa mai i teie mahana. (Isa. 40:8; Roma 15:4) Eaha te tumu? Te ora nei tatou i te hoê ‘tau ino mau e te fifi ia faaruru.’ E hinaaro iho â ïa tatou i te faaitoitoraa e horoahia ra i roto i te buka a Isaia.—Tim. 2, 3:1.

3. (a) Eaha te mau parau fafau e itehia ra i roto i ta tatou irava matahiti 2019? (b) No te aha tatou e hinaaro ai i teie na parau fafau e toru?

3 E puaihia to tatou faaroo maoti na parau fafau e toru * ta Iehova i horoa i roto i te Isaia 41:10, ta tatou irava matahiti 2019. A tahi, tei pihai iho Iehova ia tatou. Te piti, o ˈna to tatou Atua. E te toru, na ˈna e tauturu mai. Mai ia Yoshiko, e itoito-noa-hia ïa tatou ia faaoromai i te mau fifi, i te faateimaharaa a teie nei ao e i te mau hamani-ino-raa a te feia mana puai mau. I teie nei, e hiˈopoa anaˈe i te parau fafau matamua.

“TEI PIHAI-ATOA-IHO VAU IA OE”

4. (a) Eaha te parau fafau matamua ta tatou e hiˈopoa? (A hiˈo atoa i te nota.) (b) Mea nafea Iehova i te haapapuraa i to ˈna here ia tatou? (c) Eaha to outou huru i mua i to te Atua here?

4 Na mua roa, te tamahanahana mai ra Iehova na roto i teie mau parau: “Eiaha e mǎtaˈu, tei pihai-atoa-iho vau ia oe.” * Mea tâuˈa e mea here roa na Iehova ia tatou. A hiˈo na i te mau parau ta ˈna i faahiti no te haapapu mai i te reira. I roto i te Isaia 43:4, te na ô ra Iehova: “Mea here[hia] oe i mua ia ˈu, e ua faaturahia oe, e ua hinaaro vau ia oe.” Aita hoê aˈe mea i roto i te ao nui o te nehenehe e tapea ia Iehova ia here i te feia e tavini ra ia ˈna. Eita roa oia e faarue ia tatou! (Isa. 54:10) Ua parau Iehova i to ˈna hoa ra ia Aberama, o Aberahama ïa: “Eiaha e mǎtaˈu, e Aberama, o vau to oe paruru.” (Gen. 15:1) Aita anei to Iehova here e faaitoito ra ia tatou? Mai ta ˈna i rave no Aberahama, e paruru atoa Iehova ia tatou i teie mahana.

Maoti te tauturu a Iehova, e nehenehe tatou e na roto atu i te mau ati e au i te “pape tahe” e i “te ura” auahi (A hiˈo i te paratarafa 5-6) *

5-6. (a) Eaha te haapapuraa te hinaaro ra Iehova e tauturu ia tatou i mua i te ati? (b) Eaha ta te hiˈoraa o Yoshiko e haapii mai ra?

5 Te hinaaro ra Iehova e tauturu ia tatou i mua i te ati. Teie hoi ta ˈna e fafau ra i to ˈna nunaa: “Ia haere oe na raro i te moana ra, tei pihaiiho vau ia oe; e ia na raro i te pape tahe, e ore oe e ninahia; ia haere oe na roto i te auahi, e ore oe e vera; e ore hoi te ura e mau mai i nia ia oe.” (Isa. 43:2) Eaha te auraa no tatou?

6 Eita Iehova e faaore i to tatou mau fifi, e tauturu mai râ oia ia ore tatou ia paremo i taua mau “pape tahe” ra. Na ˈna e faaora ia tatou i “te ura” o te mau ati. E “na roto” atu tatou i taua mau fifi ra maoti te tauturu a Iehova. Ma te ite tei pihai iho noa Iehova ia tatou, eita tatou e ahoaho i mua i te fifi e te pohe. (Isa. 41:13) O te huru ïa ta Yoshiko i faaite, te faatia ra hoi ta ˈna tamahine: “Ua faahiahia matou ia mama. Na Iehova mau i horoa ˈtu i te hau o roto. Tae roa i to ˈna poheraa, aita mama i faaea i te paraparau i te mau tuati e te feia maˈi no nia ia Iehova e ta ˈna mau parau fafau.” Eaha ta te hiˈoraa o Yoshiko e haapii mai ra? Ia tiaturi papu tatou “tei pihai-atoa-iho” Iehova ia tatou, e vai itoito tatou a faaruru noa ˈi i te ati.

“O VAU HOI TO ATUA”

7-8. (a) Eaha te piti o te parau fafau ta Iehova i faahiti e eaha te auraa o te parau “taiâ”? (b) Eaha Iehova i parau ai i te mau ati Iuda: “Eiaha e taiâ”? (c) Mea nafea te Isaia 46:3, 4 i te tamǎrûraa i te aau o te mau tavini o te Atua?

7 Teie te piti o te parau fafau ta Iehova i faahiti na roto ia Isaia: “Eiaha e taiâ, o vau hoi to Atua.” Ia au i te reo tumu, eaha te auraa o te parau “taiâ”? E nehenehe e faahohoˈahia i te hoê taata o te hiˈo noa i muri ma te mǎtaˈu aore ra o te hiˈo haere noa no te riaria.

8 Eaha te tumu Iehova i parau ai i te mau ati Iuda tei hopoi-tîtî-hia i Babulonia, “Eiaha e taiâ”? Ua ite hoi Iehova fatata to Babulonia i te faaruru i te hoê tupuraa riaria mau. Ia hope na 70 matahiti faatîtîraa, e haruhia Babulonia e te nuu puai ra a te hau Medai Peresia. Tera te ravea ta Iehova i faaohipa no te faatiamâ i to ˈna nunaa i te faatîtîraa i Babulonia. (Isa. 41:2-4) I mua i te enemi, ua parau to Babulonia e to te mau nunaa ê te tahi i te tahi: “E faaitoito!” Ua hamani atoa ratou e rave rahi atu â idolo ma te tiaturi e na taua mau atua hape ra e paruru atu. (Isa. 41:5-7) Area Iehova, ua tamahanahana ïa i te aau o te mau ati Iuda na roto i teie mau parau: “O oe râ, e Iseraela, o to ˈu ïa tavini . . . eiaha e taiâ, o vau hoi to Atua.” (Isa. 41:8-10) Ma te parau, “O vau hoi to Atua,” ua haapapu Iehova i to ˈna mau tavini taiva ore aita ratou i moˈe ia ˈna. O ˈna noa â to ratou Atua e o ratou noa â to ˈna nunaa. Ua parau atu oia: “E maraa outou ia ˈu . . . e na ˈu outou e faaora.”—A taio i te Isaia 46:3, 4.

9-10. No te aha aita e faufaa ia mǎtaˈu tatou? A horoa i te hoê hiˈoraa.

9 Te taiâ noa ˈtura te taata no te mau tupuraa ino na te ao nei. E haapeapea atoa iho â tatou, aita râ e faufaa ia mǎtaˈu! Te parau ra hoi Iehova i to ˈna nunaa i teie mahana: “O vau hoi to Atua.” Mea nafea tera parau e tauturu mai ai ia vai hau noa?

10 A feruri na e tei roto Manoa e o Teva i te hoê manureva o te faaruru ra i te mataˈi rahi. A hautiuti noa ˈi te manureva, e faaroo raua i te hoê reo ia parau: “E na roto atu tatou i te mataˈi puai, ia vai tamau noa ïa to outou hatua.” Haapeapea aˈera Manoa. I muri iho, e faaroohia te reo o te pairati ia na ô: “O te pairati teie e paraparau atu nei. Eiaha e taiâ.” Tairiiri ihora Manoa i te upoo e na ô atura: “E nafea pai te reira e tamǎrû ai ia matou?” Hiˈo atura oia ia Teva, aita roa ïa e taiâ ra. Ani aˈera Manoa ia ˈna: “Teva, aita oe e mǎtaˈu ra?” Ma te reo mǎrû, pahono atura Teva: “Aita, ua matau maitai au i te taata e faatere ra i te manureva. Te pairati, o to ˈu ïa papa!” Ia faaea Manoa i te mǎtaˈu, ua faataa Teva i te huru e te aravihi o to ˈna metua tane.

11. Eaha te haapiiraa e huti mai i te hiˈoraa o Teva e o Manoa?

11 Eaha te haapiiraa e huti mai i teie hiˈoraa? Mai ia Teva, e faaea hau noa tatou no te mea ua ite maitai tatou i te huru o to tatou Metua i te raˈi ra o Iehova. Ua papu ia tatou na ˈna e aratai e e paruru mai i roto i te mau fifi ta tatou e faaruru i teie mau mahana hopea. (Isa. 35:4) E tiaturi anaˈe ia Iehova, eita ïa tatou e mǎtaˈu mai teie nei ao. (Isa. 30:15) E mai ia Teva atoa, e faaite anaˈe i to tatou taata tupu eaha te tumu e nehenehe ai ratou e tiaturi papu i te Atua. Eita atoa ïa ratou e taiâ noa ˈtu eaha te fifi, e turui râ ratou i nia ia Iehova.

“E FAAETAETA VAU IA OE, E TAUTURU VAU IA OE”

12. (a) Eaha te toru o te parau fafau ta Iehova i faahiti na roto ia Isaia? (b) Eaha ta te rima puai o Iehova e haamanaˈo mai ra?

12 Teie te toru o te parau fafau ta Iehova i faahiti na roto ia Isaia: “E faaetaeta vau ia oe, e tauturu vau ia oe.” Ua faataa aˈena Isaia mea nafea Iehova ia faaetaeta, aore ia haapuai, i to ˈna nunaa. Teie hoi ta ˈna i papai: “Te haere maira te Fatu ra o Iehova ma te puai, e na to ˈna iho rima e faatupu i ta ˈna.” (Isa. 40:10) Mea pinepine te Bibilia i te faahohoˈa i te rima i te puai. Te haamanaˈo mai ra ïa te reira e Arii puai mau o Iehova. Ua faaohipa oia i to ˈna puai faito ore no te turu e no te paruru i ta ˈna mau tavini i tahito ra. Aita Iehova i taui, te tamau ra oia i te haapuai e te paruru i te feia e tiaturi ia ˈna i teie mahana!—Deut. 1:30, 31; Isa. 43:10.

Aita e mauhaa e manuïa i mua i te rima puai o Iehova (A hiˈo i te paratarafa 12-16) *

13. (a) E haapuai atu â Iehova ia tatou i teihea taime? (b) Eaha te tahi parau ta Iehova i haapapu mai?

13 Hau roa ˈtu â Iehova i te haapuai ia tatou ia hamani ino mai te enemi. I te tahi mau fenua, te tamata ra to tatou mau enemi i te tapea i te ohipa pororaa e i te faaore i ta tatou faanahonahoraa. Aita râ tatou e mǎtaˈu ra, ua haapapu mai hoi Iehova: “Te mauhaa ra no oe i hamanihia ˈi ra, e ore ïa e tupu.” (Isa. 54:17) Eita anei tatou e itoitohia i tera mau parau? Te haamanaˈo mai ra hoi tera irava i na manaˈo faufaa e toru i muri nei.

14. No te aha tatou e ore ai e maere ia aro mai to te Atua mau enemi?

14 A tahi, ua ite tatou e hae mai te taata i te mau pǐpǐ a te Mesia. (Mat. 10:22) Ua faaara ê na Iesu e hamani-ino-hia ta ˈna mau pǐpǐ i te mau mahana hopea. (Mat. 24:9; Ioa. 15:20) A piti, ua tohu Isaia e faaohipa to tatou mau enemi i te mauhaa e rave rau. E faahapa, e pari haavare e e hamani ino ratou ia tatou. (Mat. 5:11) Eita Iehova e tapea i to tatou enemi. (Eph. 6:12; Apo. 12:17) Aita râ e faufaa ia mǎtaˈu! Eaha te tumu?

15-16. (a) Eaha te toru o te manaˈo faufaa e titauhia ia haamanaˈo e e nafea te Isaia 25:4, 5 e haapapu ai i te reira? (b) Ia au i te Isaia 41:11, 12, eaha te hopearaa o te feia atoa e aro mai ia tatou?

15 Teie hoi te toru o te manaˈo faufaa e titauhia ia haamanaˈo, ua haapapu Iehova eita roa te hoê mauhaa no te aro ia tatou e manuïa. Mai te hoê patu rahi o te paruru i te vero rahi, e paruru atoa Iehova ia tatou i to tatou mau enemi. (A taio i te Isaia 25:4, 5.) Eita roa te opuaraa a to tatou mau enemi e tupu!—Isa. 65:17.

16 Te haapuai atoa mai ra Iehova ia tatou ma te faataa mai i te hopearaa o “te feia atoa i riri mai.” (A taio i te Isaia 41:11, 12.) Noa ˈtu eaha ta ratou mau raveraa, “e faaorehia ïa, e mou” te mau enemi atoa o te nunaa o te Atua!

E NAFEA IA TIATURI ATU Â IA IEHOVA?

E tiaturi atu â tatou ia Iehova ma te taio maite i ta te Bibilia e faaite ra no nia ia ˈna (A hiˈo i te paratarafa 17-18) *

17-18. (a) E nafea te taioraa i te Bibilia e tauturu mai ai ia tiaturi atu â i te Atua? A horoa i te hoê hiˈoraa. (b) E nafea tatou ia faufaahia i te feruri-maite-raa i te irava matahiti 2019?

17 No te tiaturi atu â ia Iehova, e titauhia ia ite maitai i to ˈna huru. Eaha te tauturu mai? O te taio-maite-raa ïa i ta ˈna Parau te Bibilia e te feruriruriraa i tei papaihia. Te faatia ra te Bibilia mea nafea Iehova i te parururaa i to ˈna nunaa i tahito ra. E tauturu mai tera aamu ia tiaturi e aupuru iho â Iehova ia tatou i teie mahana.

18 Ua faataa Isaia mea nafea Iehova ia paruru i to ˈna nunaa. Te faahohoˈa ra oia ia Iehova i te hoê tiai mamoe, area te mau tavini o te Atua, i te fanauˈa mamoe. Teie ta Isaia i papai no Iehova: “E haaputu oia i te mau fanauˈa rii i roto i tana rima, e ei roto ratou i tana ouma ia hopoi.” (Isa. 40:11) Ia rave Iehova ia tatou i roto i to ˈna ouma, eita tatou e mǎtaˈu e e taiâ. No te faaitoito ia tatou ia faaea hau noa i mua i te fifi, ua maiti te tavini haapao maitai e te paari i te Isaia 41:10 ei irava no te matahiti 2019. Te na ô ra: “Eiaha e taiâ, o vau hoi to Atua.” A feruri maite i tera mau parau mahanahana mau. E haapuai mai te reira ia tatou no te mau fifi e tiai mai ra.

HIMENE 38 E puai roa oe ia Iehova

^ Na roto i te irava matahiti 2019, e ite mai tatou e toru tumu no te vai hau noa i mua i te fifi a ino noa ˈi te tupuraa o teie nei ao. I roto i teie haapiiraa, e hiˈopoa tatou i tera na tumu e toru e oia atoa i te mea e tauturu mai ia ore e ahoaho e ia tiaturi atu â ia Iehova. A feruri maite i te irava matahiti e a tamau aau i te reira. E faaitoito atu tera irava no te mau fifi ta tatou e faaruru i mua nei.

^ NO TE TAA MAITAI ATU Â: Te hoê parau fafau, o te hoê ïa parau haavare ore o te tupu mau. E tauturu mai ta Iehova mau parau fafau ia ore e ahoaho i mua i te mau fifi.

^ Ua faahitihia te parau “vau” e “Eiaha e mǎtaˈu” i roto i te Isaia 41:10, 13 e 14. No te aha Iehova i na reira ˈi? Ua hinaaro oia ia haapapu maitai Isaia, e titauhia ia tiaturi tatou ia Iehova no te vai hau noa.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te faaruru ra te mau mero utuafare i te fifi i te ohipa, i te pae o te ea, i roto i te taviniraa e i te fare haapiiraa.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: A putuputu ai i roto i te hoê fare, ua tomo mai te mau mutoi, aita râ te mau taeae e tuahine e mǎtaˈu ra.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: E tauturu te haamoriraa utuafare ia tatou ia faaoromai tamau.