Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 4

Ta te hoê Amuraa maa haihai e haapii no nia i te Arii i te raˈi

Ta te hoê Amuraa maa haihai e haapii no nia i te Arii i te raˈi

“O to ˈu tino teie. . . . O to ˈu ‘toto o te faufaa’ teie.”—MAT. 26:26-28.

HIMENE 16 A arue ia Iesu

HAAPOTORAA *

1-2. (a) Eaha tatou e parau ai e e faaite mai iho â Iesu i te hoê faanahoraa haihai no te faatupu i te oroa o to ˈna poheraa? (b) Eaha te mau huru maitatai o Iesu ta tatou e hiˈopoa mai?

 TE HAAMANAˈO ra anei oe eaha te tupu i te Oroa haamanaˈoraa i te pohe o te Mesia i te matahiti tataitahi? Eita e ore e e haamanaˈo te rahiraa eaha te ravehia i te Amuraa maa a te Fatu. No te aha? Mea haihai hoi taua Amuraa maa ra. E oroa faufaa roa râ teie. E ui paha ïa tatou: ‘No te aha mea haihai ai teie Amuraa maa?’

2 I te roaraa o ta ˈna taviniraa i te fenua nei, ua matauhia Iesu no te pue parau mau faufaa roa ta ˈna i haapii, mea ohie ia feruri, mea maramarama e mea ohie ia taa. (Mat. 7:28, 29) Ua faaite atoa mai oia i te hoê faanahoraa haihai no te faatupu i te oroa o to ˈna poheraa. E hiˈopoa maite anaˈe i taua Amuraa maa ra o te Oroa haamanaˈoraa e te tahi mau mea ta Iesu i parau e i rave. E taa ˈtu â ia tatou i te haehaa, te itoito e te here o Iesu, e e haapii mai tatou e nafea ia pee maite atu â i to ˈna hiˈoraa.

TO IESU HAEHAA

Te haamanaˈo mai ra te pane e te uaina o te Oroa haamanaˈoraa e ua horoa Iesu i to ˈna ora no tatou e te faatere nei oia i teie nei ei Arii i te raˈi (A hiˈo i te paratarafa 3-5)

3. Mai tei faatiahia i roto i te Mataio 26:26-28, na te aha e faaite ra e mea haihai te Oroa haamanaˈoraa ta Iesu i haamau, e eaha ta te pane hopue ore e te uaina e faahohoˈa ra?

3 Tei pihai iho Iesu i ta ˈna 11 aposetolo taiva ore i to ˈna haamauraa i te Oroa haamanaˈoraa o to ˈna pohe. Ua rave oia i te mea i toe mai i muri noa iho i te amuraa maa o te Pasa e ua faatupu oia i teie oroa haihai. (A taio i te Mataio 26:26-28.) O te pane hopue ore e te uaina anaˈe e vai ra i reira ta ˈna i faaohipa. Ua parau Iesu i ta ˈna mau aposetolo e e taipe te pane hopue ore e te uaina o te faahohoˈa ra i to ˈna tino e toto tia roa, ta ˈna e pûpû ei tusia no ratou i muri noa ˈˈe. Aita paha te mau aposetolo i maere i te huru haihai o teie tupuraa faufaa roa. No te aha?

4. Mea nafea ta Iesu aˈoraa ia Mareta e tauturu mai ra ia taa no te aha Iesu i ara ˈi ia vai haihai noa te amuraa maa o te Oroa haamanaˈoraa?

4 A feruri na i tei tupu tau avaˈe na mua ˈtu, i te toru o te matahiti o ta Iesu taviniraa, i to ˈna haereraa i ǒ to ˈna mau hoa, o Lazaro, Mareta e Maria. I tera taime au maitai, haamata ihora Iesu i te haapii. To reira Mareta, aita râ oia i haapao mai, te faaineine ra hoi oia e rave rahi maa ei farii maitai i ta ˈna manihini taa ê. I to ˈna iteraa i te reira, aˈo ihora Iesu ia Mareta ma te mǎrû, e tauturu atura ia ˈna ia taa e aita e faufaa ia faaineine i te hoê maa faahiahia. (Luka 10:40-42) I muri aˈe, tau hora noa hou oia a haapohehia ˈi, rave atura Iesu mai ta ˈna iho i aˈo. Ua ara oia ia vai haihai noa te Amuraa maa o te Oroa haamanaˈoraa. Eaha ta te reira e faaite mai ra no nia ia Iesu?

5. Eaha ta te huru haihai o teie Amuraa maa e faaite ra no nia ia Iesu, e mea nafea te reira e tuati ai i te Philipi 2:5-8?

5 I roto i te mau mea atoa ta Iesu i parau e i rave, ua faaite oia i te haehaa. E ere ïa to ˈna faaiteraa i te haehaa mau i te po hopea oia i te fenua nei i te mea maere. (Mat. 11:29) Ua ite oia e ua piri te taime e pûpû ai oia i te tusia rahi roa ˈˈe o te aamu o te taata. Ua ite atoa oia e e faatia mai Iehova ia ˈna i te hoê tiaraa hanahana i te raˈi. Noa ˈtu râ, aita oia i imi i te faarahi ia ˈna ma te titau i te tahi oroa haamanaˈoraa faahiahia o to ˈna poheraa. Ua faaue noa ˈtu râ oia i ta ˈna mau pǐpǐ ia haamanaˈo ia ˈna hoê taime i te matahiti na roto i taua amuraa maa haihai ra. (Ioa. 13:15; Kor. 1, 11:23-25) Te faaite mai ra teie Amuraa maa haihai e te tano râ, e e ere Iesu i te mea faaoru. Mea oaoa no tatou ia ite e e huru maitai o to tatou Arii i te raˈi te haehaa.—A taio i te Philipi 2:5-8.

6. E nafea ia pee i to Iesu haehaa ia faaruru tatou i te tamataraa?

6 E nafea tatou e pee ai i to Iesu haehaa? Ma te imi i to vetahi ê maitai na mua i to tatou iho. (Phil. 2:3, 4) A feruri na i te po hopea o Iesu i nia i te fenua. Ua ite Iesu e fatata roa oia i te faaruru i te hoê pohe mauiui mau. Ua haapeapea mau râ oia no ta ˈna mau aposetolo taiva ore, e fatata roa hoi ratou i te oto ia ˈna. Haapii noa ˈtura ïa oia ia ratou i taua po hopea ra, a faaitoito e a tamahanahana noa ˈi ia ratou. (Ioa. 14:25-31) Ua faaite Iesu ma te haehaa e mea faufaa aˈe to vetahi ê maitai i to ˈna iho. Auê ïa hiˈoraa faahiahia ta ˈna i vaiiho mai no tatou!

TO IESU ITOITO

7. Mea nafea Iesu i te faaiteraa i te itoito rahi i muri noa ˈˈe i to ˈna haamauraa i te Amuraa maa a te Fatu?

7 I muri noa ˈˈe i to Iesu haamauraa i te Amuraa maa a te Fatu, ua faaite oia i te itoito rahi. Mea nafea? Ua farii Iesu i te hinaaro o to ˈna Metua no ˈna, noa ˈtu ua ite oia e e haapohehia oia no te hara haama mau o te faaino. (Mat. 26:65, 66; Luka 22:41, 42) Ua tapea iho â Iesu i to ˈna taiva ore tia roa no te faahanahana i te iˈoa o Iehova, no te paturu i te tiaraa Arii hau ê o te Atua e no te iriti i te uputa o te ora mure no te feia tatarahapa. I tera atoa taime, ua faaineine Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ no ta ratou e fatata i te faaruru.

8. (a) Eaha ta Iesu i parau i ta ˈna mau aposetolo taiva ore? (b) I te mau matahiti i muri aˈe i to ˈna poheraa, mea nafea te mau pǐpǐ a Iesu i pee ai i to ˈna itoito?

8 Ua faaite atoa Iesu i te itoito ma te tuu i te hiti i to ˈna mau haapeapearaa e ma te haapao i ta ta ˈna mau aposetolo taiva ore e hinaaro mau. I teie Amuraa maa haihai, ta Iesu i haamau i muri aˈe i to ˈna tuuraa ia Iuda ia haere, e haamanaˈo te feia o te riro mai ei pǐpǐ faatavaihia no ˈna i te mau maitai o to Iesu toto tei faatahehia, e i te ôraa ratou i roto i te faufaa apî. (Kor. 1, 10:16, 17) No te tauturu ia ratou ia ore e taiva e ia haere i nia i te raˈi ia Iesu ra, ua parau Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ eaha ta ˈna e ta to ˈna Metua e titau ra ia ratou. (Ioa. 15:12-15) Ua parau atoa Iesu i te mau aposetolo no nia i te mau tamataraa e tupu mai i mua ia ratou. E i muri iho, ma te faahiti i to ˈna iho hiˈoraa, ua turai oia ia ratou ia “faaitoito.” (Ioa. 16:1-4a, 33) E rave rahi matahiti i muri aˈe, ua tamau noa ta Iesu mau pǐpǐ i te pee i te hiˈoraa o te haapaeraa ia ˈna iho e to ˈna faaiteraa i te itoito. Noa ˈtu ua hamani-ino-hia ratou, ua turu ratou te tahi i te tahi i roto i ta ratou mau tamataraa e rave rau.—Heb. 10:33, 34.

9. E nafea tatou e pee ai i te hiˈoraa o te itoito o Iesu?

9 Hoê â huru i teie mahana, te pee ra tatou i te hiˈoraa o Iesu i te faaiteraa oia i te itoito. Ei hiˈoraa, e titauhia te itoito no te tauturu i to tatou mau taeae e hamani-ino-hia ra no to ratou faaroo. I te tahi taime, e tapeahia to tatou mau taeae aita râ e tumu. Ia tupu te reira, mea tia ia tatou ia rave i te mau mea atoa e maraa ia tatou no ratou, ia turu atoa ia ratou. (Phil. 1:14; Heb. 13:19) E faaite atoa tatou i te itoito ma te tamau i te poro “ma te taiâ ore.” (Ohi. 14:3) Mai ia Iesu, ua faaoti tatou e poro i te poroi o te Faatereraa arii, noa ˈtu e patoi mai te taata a hamani ino atu ai ia tatou. I te tahi râ taime, e ere paha tatou i to tatou itoito. Eaha ïa te rave?

10. I te mau hebedoma hou te Oroa haamanaˈoraa, eaha ta tatou e rave, e no te aha?

10 E nehenehe tatou e itoito atu â ia feruri i te tiaturiraa ta te tusia taraehara o te Mesia e faafanaˈo ia tatou. (Ioa. 3:16; Eph. 1:7) E taime tano te mau hebedoma hou te Oroa haamanaˈoraa no te faarahi i to tatou mauruuru no te hoo. I taua taime ra, a haapao i ta oe taioraa Bibilia no te Oroa haamanaˈoraa e a feruriruri ma te aau faahaihai i te mau ohipa i tupu piri i te poheraa o Iesu. Ia putuputu tatou no te Amuraa maa a te Fatu, e taa maitai ia tatou te auraa o te pane e te uaina i te Oroa haamanaˈoraa, oia atoa te tusia otahi ta te reira e faahohoˈa ra. Ua taa anaˈe ia tatou i ta Iesu e ta Iehova i rave no tatou, e eaha te faufaaraa no tatou e tei herehia e tatou, e puai atu â to tatou tiaturiraa e e turai te reira ia tatou ia faaoromai ma te itoito e tae atu i te hopea.—Heb. 12:3.

11-12. Eaha ta tatou i haapii mai?

11 Ua haapii mai tatou e e haamanaˈo mai te Amuraa maa a te Fatu eiaha noa i te hoo faito ore, i te mau huru maitatai faahiahia atoa râ o Iesu, oia hoi to ˈna haehaa e to ˈna itoito. E mauruuru rahi to tatou e te tamau noa ra Iesu i te faaite i teie mau huru maitatai ei Tahuˈa rahi i te raˈi, o te taparuparu ra i te Atua no tatou! (Heb. 7:24, 25) No te faaite i to tatou mauruuru, e faatupu anaˈe ïa ma te taiva ore i te poheraa o Iesu, mai ta ˈna i faaue. (Luka 22:19, 20) Tera ta tatou e rave ra i te taio mahana e tano ra i te 14 no Nisana, te taio mahana faufaa roa ˈˈe o te matahiti.

12 E ite atoa mai tatou na roto i te faanahoraa haihai o te Amuraa maa a te Fatu te tahi atu â huru maitai o tei turai ia Iesu ia pohe no tatou. A ora ˈi oia i nia i te fenua, ua matauhia oia no teie huru maitai. Eaha taua huru maitai ra?

TO IESU HERE

13. Mea nafea te Ioane 15:9 e te Ioane 1, 4:8-10 e faataa ˈi i te here ta Iehova e Iesu i faaite, e o vai te faufaahia ra i to raua here?

13 Ua faaite Iesu ma te tia roa i to Iehova here rahi no tatou na roto i te mau mea atoa ta ˈna i rave. (A taio i te Ioane 15:9; Ioane 1, 4:8-10.) Te mea faufaa roa ˈtu â râ, ua tae roa Iesu i te horoa i to ˈna ora no tatou. Ei feia faatavaihia aore ra ei “mamoe ê atu,” te faufaahia ra tatou i te here ta Iehova e ta ta ˈna Tamaiti i faaite ia tatou na roto i taua tusia ra. (Ioa. 10:16; Ioa. 1, 2:2) A feruri atoa na i te pane e te uaina faaohipahia i te Oroa haamanaˈoraa. Te faaite mai ra te reira i to Iesu here e hamani maitai i nia i ta ˈna mau pǐpǐ. Mea nafea?

Ua haamau Iesu ma te here i te hoê Oroa haamanaˈoraa ohie ia faatupu a nuu ai te tau e i roto e rave rau tupuraa fifi (A hiˈo i te paratarafa 14-16) *

14. Mea nafea Iesu i te faaiteraa i te here no ta ˈna mau pǐpǐ?

14 Ua faaite Iesu i te here no ta ˈna mau pǐpǐ faatavaihia i te varua, ma te haamau, eiaha i te hoê faanahoraa ohipa rahi, i te hoê râ Amuraa maa haihai, ohie no ratou ia haapao. A nuu ai te tau, ua titauhia ia haapao tera mau pǐpǐ faatavaihia i te Oroa haamanaˈoraa i te mau matahiti atoa, i roto e rave rau tupuraa, i roto atoa i te fare auri. (Apo. 2:10) Ua haere anei ia ratou ia auraro ia Iesu? E, ua auraro ratou!

15-16. Mea nafea vetahi i faatupu ai i te Amuraa maa a te Fatu i roto i te mau tupuraa fifi?

15 Mai te senekele matamua e tae roa mai i teie mahana, ua imi te mau Kerisetiano mau i te faatupu i te Oroa poheraa o Iesu. Ua tutava ratou i te pee i te faanahoraa no te Amuraa maa a te Fatu, i te tahi taime, i roto i te mau tupuraa fifi. A tapao na i na hiˈoraa. I te tapearaahia taeae Harold King i roto i te hoê fare auri Tinito o ˈna anaˈe, ua titauhia ia feruri oia e nafea oia e faatupu ai i te Oroa haamanaˈoraa. Ma te huna, ua faaineine oia i te pane e te uaina i te mea e vai ra ia ˈna ra. Ua numera oia i te taio mahana o te Oroa haamanaˈoraa. I te taeraa i te mahana e faatupuhia ˈi te Oroa, i roto i to ˈna piha tapearaa o ˈna anaˈe, ua himene, ua pure e ua horoa oia i te hoê oreroraa parau Bibilia.

16 Teie te tahi hiˈoraa. Ia nehenehe te hoê pǔpǔ tuahine e faatupu i te Oroa haamanaˈoraa o te Amuraa maa a te Fatu, ua faaruru ratou i te pohe i roto i te hoê aua haavîraa i te Piti o te tamaˈi rahi. No te haihai râ o taua Amuraa maa ra, ua haere ia ratou ia faatupu i taua Oroa ra ma te huna. Ua faatia ratou: “Ua tapiripiri matou, e tuuraa avae to ropu, tapoihia i te hoê ahu uouo e te uaina e te pane i nia iho. E mori hinu te turama ra i te piha, e itehia mai hoi matou i te mori uira. . . . Ua faahiti faahou matou i ta matou euhe i to matou Metua e faaohipa i to matou puai atoa no te paturu i to ˈNa iˈoa moˈa.” E faaroo faahiahia mau ta ratou i faaite! Hau atu â, ua horoa Iesu i te ravea ia nehenehe tatou e haapao i te Oroa haamanaˈoraa noa ˈtu te mau tupuraa fifi, auê ïa here rahi!

17. Eaha te mau uiraa ta tatou e uiui ia tatou iho?

17 A piri ai te Oroa haamanaˈoraa, mea maitai ia uiui tatou: ‘E nafea vau e pee maite ai i te hiˈoraa o Iesu i to ˈna faaiteraa i te here? Te feruri ra anei au i te hinaaro mau o to ˈu mau hoa Kerisetiano hau aˈe i to ˈu iho? Te titau ra anei au i to ˈu mau taeae e tuahine hau aˈe i ta ratou e nehenehe e rave, aore ra te haamanaˈo ra vau e e otia to ratou?’ E pee noa anaˈe i to Iesu hiˈoraa a faaite atu ai i te “aumauiui” ia ratou.—Pet. 1, 3:8.

A FERURIRURI NOA I TEIE MAU HAAPIIRAA

18-19. (a) Ua papu ia tatou i te aha? (b) Eaha ta oe i faaoti i te rave?

18 Fatata te titauraa ia haapao i te Oroa haamanaˈoraa i te pohe o te Mesia i te hope. Ia “tae . . . mai” Iesu i te ati rahi, e haaputuputu oia i nia i te raˈi “to ˈna mau taata maitihia” e toe ra, e eita te Oroa haamanaˈoraa e faatupu-faahou-hia.—Kor. 1, 11:26; Mat. 24:31.

19 Ia faaea te Oroa haamanaˈoraa i te faatupuhia, ua papu ia tatou e e haamanaˈo noa to Iehova nunaa ma te mauruuru i teie Amuraa maa haihai mai te hoê tapao o te haehaa, te itoito e te here rahi roa ˈˈe i ore i faaitehia aˈenei e te hoê taata. I tera taime, eita e ore e e faahiti te feia i apiti na i teie Amuraa maa faahiahia i te parau o taua Oroa ra ia faufaahia te feia e ora mai i taua taime ra. Ia faufaahia râ tatou i teie nei â i taua Amuraa maa ra, mea tia ia tatou ia faaoti e pee i to Iesu haehaa, itoito e here. Ia na reira tatou, mea papu e fanaˈo tatou i ta tatou haamaitairaa no ǒ mai ia Iehova ra.—Pet. 2, 1:10, 11.

HIMENE 13 Te Mesia to tatou hiˈoraa

^ Fatata roa tatou i te putuputu i te Amuraa maa a te Fatu no te faatupu i te Oroa haamanaˈoraa o te pohe o Iesu Mesia. I teie Amuraa maa haihai, mea rahi te haapiiraa ta tatou e huti mai no nia i to Iesu haehaa, itoito e here. I roto i teie tumu parau, e hiˈo mai tatou e nafea e pee ai i te mau huru maitatai ta ˈna i faaite.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te faatupu ra te tahi mau tavini taiva ore i te Oroa haamanaˈoraa i roto i te amuiraa o te senekele matamua; i te mau matahiti 1800; i roto i te hoê aua haavîraa Nazi; i to tatou tau, i te hoê Piha a te Basileia iti haihai i te hoê fenua i Marite apatoa i te tau mahanahana.