Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 4

“Te haapapu mai ra te varua moˈa”

“Te haapapu mai ra te varua moˈa”

“Te haapapu mai ra te varua moˈa ia tatou e e tamarii mau tatou na te Atua.”—ROMA 8:16.

HIMENE 25 Hoohia mai no te Atua

HAAPOTORAA *

I te Penetekose o te matahiti 33, ua ninii Iehova i to ˈna varua moˈa i nia 120 pǐpǐ a te Mesia (A hiˈo i te paratarafa 1-2)

1-2. Eaha te ohipa faahiahia tei tupu i te Penetekose o te matahiti 33?

 A FERURI na i tei tupu i te Penetekose o te matahiti 33 i Ierusalema. I te Tapati poipoi, ua putuputu 120 pǐpǐ a te Mesia i roto i te hoê piha i nia o te tahi fare. (Ohi. 1:13-15; 2:1) Tau mahana na mua ˈtu, ua faaue Iesu ia ratou ia faaea noa i Ierusalema, e fanaˈo hoi ratou i te hoê ô taa ê. (Ohi. 1:4, 5) Eaha tei tupu i muri iho?

2 “Faaroo taue aˈera ratou i te hoê haruru no te raˈi mai e au i te mataˈi puai, e faaroohia ˈtura te reira i roto i te fare taatoa.” Itehia ˈtura “te mau arero e au i te auahi” i nia i te upoo o te mau pǐpǐ e “î aˈera ratou pauroa i te varua moˈa.” (Ohi. 2:2-4) Ma te ravea faahiahia mau, ua ninii Iehova i to ˈna varua moˈa i nia i te taatoaraa o te mau pǐpǐ tei putuputu i tera taime. (Ohi. 1:8) O ratou te feia matamua tei faatavaihia i te varua moˈa * e tei fanaˈo i te tiaturiraa e riro ei arii e o Iesu i te raˈi.

EAHA TE TUPU IA FAATAVAIHIA TE HOÊ KERISETIANO I TE VARUA MOˈA?

3. No te aha te mau pǐpǐ tei putuputu i te Penetekose o te matahiti 33 i papu ai ua faatavaihia ratou i te varua moˈa?

3 Ahani tei rotopu outou i na 120 pǐpǐ, eita roa tera mahana e moˈe ia outou! Ua tau mai te hoê arero auahi i nia i to outou upoo e haamata ˈtura outou i te paraparau i te reo ěê! (Ohi. 2:5-12) Ua papu roa ia outou ua faatavaihia outou i te varua moˈa! Hoê â anei faanahoraa ta te Atua i rave no te feia atoa e faatavaihia i te varua moˈa? Mai na 120 pǐpǐ, e fanaˈo anei te mau Kerisetiano faatavaihia atoa i tera titau-manihini-raa i te hoê â taime? Aita. Mea nafea tatou e ite ai?

4. I te senekele matamua, ua faatavaihia anei te mau Kerisetiano i te varua moˈa i te hoê â taime? A faataa.

4 E ere na 120 pǐpǐ anaˈe tei faatavaihia i te varua moˈa i te Penetekose o te matahiti 33. I tera noa â mahana, ua faatavai-atoa-hia 3 000 taata i te varua moˈa i to ratou bapetizoraahia. (Ohi. 2:37, 38, 41) Tau matahiti i muri aˈe, ua faatavaihia to Samaria i te varua moˈa i muri aˈe i to ratou bapetizoraa. (Ohi. 8:14-17) E ma te maere mau, ua faatavaihia Korenelio e to ˈna utuafare na mua ˈˈe ratou a bapetizohia ˈi! Aita ïa te mau Kerisetiano atoa i faatavaihia i te varua moˈa i te hoê â taime.Ohi. 10:44-48.

5. Ia au i te Korinetia 2, 1:21, 22, eaha te tupu ia faatavaihia te hoê Kerisetiano i te varua moˈa?

5 Eaha te tupu ia faatavaihia te hoê Kerisetiano i te varua moˈa? I te haamataraa, mea fifi paha no vetahi ia farii ua maitihia ratou e Iehova. Peneiaˈe, e uiui ratou, ‘No te aha te Atua i maiti ai ia ˈu?’ Mea taa ê te huru o te tahi e te tahi i mua i tera titau-manihini-raa. Ua faataa râ te aposetolo Paulo i te tupu no te feia atoa i faatavaihia i te varua moˈa: “I muri aˈe i to outou tiaturiraa, ua tapaohia * outou i te varua moˈa i fafauhia na roto ia ˈna, ei haapapuraa hoi e e fanaˈo iho â tatou i ta te Atua i fafau.” (Eph. 1:13, 14) E faaohipa ïa Iehova i to ˈna varua moˈa no te haapapu i teie mau Kerisetiano e feia maitihia ratou. Maoti te varua moˈa, te horoahia ra ia ratou te “haapapuraa, [te faaauraa aore ra parau fafau]” no te hoê haamaitairaa no a muri aˈe, oia hoi e ora i te raˈi, eiaha râ i te fenua nei.—A taio i te Korinetia 2, 1:21, 22.

6. No te fanaˈo i ta ˈna haamaitairaa i te raˈi, eaha te titauhia i te hoê Kerisetiano faatavaihia ia rave?

6 Ia faatavaihia te hoê Kerisetiano i te varua moˈa, te auraa anei e fanaˈo iho â oia i ta ˈna haamaitairaa i te raˈi? E ere. Ua papu i teie Kerisetiano ua maitihia o ˈna no te ora i te raˈi. E titauhia râ ia ˈna ia haapao i teie aˈoraa: “Taeae ma, a tutava ˈtu â ia mau papu ia outou to outou titau-manihini-raahia e maitiraahia. Ia na reira noa hoi outou, eita roa ˈtu ïa outou e faarue i te faaroo.” (Pet. 2, 1:10) Noa ˈtu ïa ua maitihia te hoê Kerisetiano faatavaihia no te ora i te raˈi, e fanaˈo oia i ta ˈna haamaitairaa mai te peu noa e tapea o ˈna i to ˈna haapao maitai.—Phil. 3:12-14; Heb. 3:1; Apo. 2:10.

E NAFEA TE TAHI KERISETIANO E PAPU AI UA FAATAVAI-MAU-HIA OIA I TE VARUA MOˈA?

7. E nafea te tahi taeae aore ra tuahine e ite ai ua titau-manihini-hia oia no te ora i te raˈi?

7 I te mau Kerisetiano i Roma “tei titau-manihini-hia no te riro ei feia moˈa” i te raˈi, ua parau Paulo: “Aita hoi te varua o te Atua e faariro ia tatou ei tîtî a mǎtaˈu faahou ai, na roto râ i taua varua ra i farii ai te Atua ia tatou ei tamaiti na ˈna a pii atu ai tatou: ‘Aba, to ˈu Metua!’ Te haapapu mai ra te varua moˈa ia tatou e e tamarii mau tatou na te Atua.” (Roma 1:7; 8:15, 16) Ia au i ta Paulo mau parau, e nafea te tahi taeae aore ra tuahine e ite ai ua titau-manihini-hia oia no te ora i te raˈi? Maoti ïa te varua moˈa, e haapapu te Atua i tera Kerisetiano faatavaihia ua titau-manihini-hia oia no te ora i te raˈi.—Tes. 1, 2:12.

8. Ia au i te Ioane 1, 2:20, 27, e titauhia anei i te hoê Kerisetiano ia ani i te tahi atu taata ia haapapu ua faatavai-mau-hia oia i te varua moˈa?

8 Na roto i te haapapuraa ta Iehova e horoa, eita roa te feruriraa e te aau o te mau Kerisetiano faatavaihia i te varua moˈa e feaa tei te raˈi ta ratou haamaitairaa. (A taio i te Ioane 1, 2:20, 27.) Mai te tahi atu mau Kerisetiano, e haapii atoa Iehova i te feia faatavaihia na roto i te amuiraa. Tera râ, eita e titauhia ia ratou ia ani i te tahi atu taata ia haapapu ua faatavai-mau-hia ratou i te varua moˈa. Ua faaohipa hoi Iehova i to ˈna varua moˈa no te haapapu ia ratou ua titau-manihini-hia ratou no te ora i te raˈi!

E “FANAU-FAAHOU-HIA” RATOU

9. Mai ta te Ephesia 1:18 e faataa ra, eaha te tauiraa e tupu i nia i te Kerisetiano faatavaihia?

9 I teie mahana, e rave rahi tavini a Iehova o te ore e taa ra mai te aha te huru ia faatavaihia te hoê Kerisetiano i te varua moˈa. Mea fifi iho â ia taa aita anaˈe outou i faatavaihia! Ua hamani hoi te Atua i te taata no te ora i nia i te fenua, eiaha râ i te raˈi! (Gen. 1:28; Sal. 37:29) Tera râ, ua faaoti Iehova i te maiti i te tahi mau Kerisetiano no te ora i te raˈi. No reira, a faatavai ai ia ratou i te varua moˈa, e taui taue Iehova i to ratou tiaturiraa e to ratou feruriraa ia tiai maite ratou i te ora i te raˈi!—A taio i te Ephesia 1:18.

10. Eaha te auraa ia “fanau-faahou-hia” te hoê taata? (A hiˈo atoa i te nota.)

10 Ia faatavaihia te hoê Kerisetiano i te varua moˈa, e “fanau-faahou-hia” * oia. Ua faataa atoa Iesu eita te taata o tei ore i faatavaihia i te varua moˈa e nehenehe e taa i te tupu ia “fanau-faahou-hia” te hoê Kerisetiano, aore ra ia “fanauhia [oia] mai nia mai.”—Ioa. 3:3-8; nota.

11. A faataa na eaha te tupu i roto i te feruriraa o te hoê Kerisetiano ia faatavaihia o ˈna.

11 Hou Iehova a faatavai ai ia ˈna, i tiaturi na paha te tahi Kerisetiano e ora e a muri noa ˈtu i nia i te fenua. I tiai ru na oia i te taime e faaore roa ˈi Iehova i te ino atoa a riro atu ai te fenua ei paradaiso. Peneiaˈe, i feruri atoa na oia i te taime e farerei faahou ai oia i te hoê mero utuafare aore ra hoa tei pohe. I muri aˈe râ i to ˈna faatavairaahia i te varua moˈa, ua taui to ˈna feruriraa. Eaha te tumu? E ere no te mea ua mauiui rahi oia a ore atu ai o ˈna e mauruuru faahou i te tiaturiraa e ora i nia i te fenua. Aita atoa teie Kerisetiano i manaˈo mea haumani ia ora e a muri noa ˈtu i nia i te fenua. Aita roa ˈtu, ua faaohipa râ Iehova i to ˈna varua moˈa no te taui i to ˈna huru feruriraa e to ˈna tiaturiraa no a muri aˈe!

12. Ia au i te Petero 1, 1:3, 4, eaha te manaˈo o te Kerisetiano faatavaihia i to ˈna tiaturiraa e ora i te raˈi?

12 E manaˈo paha te tahi Kerisetiano faatavaihia eita e au ia ˈna tera haamaitairaa faahiahia mau. Eita roa râ oia e feaa ua maitihia oia e Iehova no te ora i te raˈi. I roto i to ˈna aau, te oaoa e te mauruuru mau ra oia i te haamaitairaa ta Iehova e pûpû ra ia ˈna i te raˈi.—A taio i te Petero 1, 1:3, 4.

13. Eaha te manaˈo o te feia faatavaihia no nia i to ratou oraraa i te fenua nei?

13 Te auraa anei e hinaaro te feia faatavaihia e pohe oioi no te fanaˈo i ta ratou haamaitairaa i te raˈi? Ua haapapu te aposetolo Paulo eaha te manaˈo o te feia faatavaihia no nia i to ratou oraraa i te fenua nei. Ua faahohoˈa oia i to ratou tino i te hoê tiahapa, te na ô ra Paulo: “Oia, te autâ nei tatou i roto i teie tiahapa no te teimaha, e ere no te mea e te hinaaro nei tatou e tatara i teie tiahapa, tera râ, e hinaaro rahi to tatou i te ahu mai i te tahi atu, a mono atu ai te ora mure ore i te tino pohe.” (Kor. 2, 5:4) Eita ïa teie mau Kerisetiano faatavaihia e hinaaro e pohe oioi. Te haafaufaa nei râ ratou i to ratou oraraa i te fenua nei no te tavini ia Iehova i te mau mahana atoa na muri i to ratou utuafare e hoa. Noa ˈtu eaha te ohipa ta ratou e rave ra i te fenua nei, e manaˈo noa te mau Kerisetiano faatavaihia i to ratou tiaturiraa hanahana no a muri aˈe.—Kor. 1, 15:53; Pet. 2, 1:4; Ioa. 1, 3:2, 3; Apo. 20:6.

UA FAATAVAIHIA ANEI OUTOU I TE VARUA MOˈA?

14. Mea itoito anaˈe te hoê Kerisetiano aore ra ua ite oia i te rima o Iehova i roto i to ˈna oraraa, te auraa anei ua faatavaihia o ˈna i te varua moˈa?

14 E hinaaro rahi anei to outou e rave i te ohipa ta Iehova e ani ra? Mea itoito roa anei outou i roto i te pororaa? Mea au roa anei na outou e haapii i te Bibilia no te paheru i “te hohonuraa o te paari o te Atua”? (Kor. 1, 2:10) Te manaˈo ra anei outou te manuïa ra ta outou taviniraa no te mea e ô taa ê ta Iehova i horoa ˈtu? Mea faufaa anei no outou ia tauturu ia vetahi ê i te pae varua? Ua ite anei outou i te rima o Iehova i roto i te mau tuhaa e rave rau o to outou oraraa? Mai te peu ua pahono outou e i tera mau uiraa, te auraa anei ua faatavaihia outou i te varua moˈa? Aita! Te ite nei hoi te mau tavini atoa a Iehova i tera mau haamaitairaa ua faatavaihia anei ratou aore ra aita! Maoti to ˈna varua moˈa, e nehenehe Iehova e horoa i te puai taa ê i ta ˈna mau tavini atoa, i te Kerisetiano e tiaturi ra e ora i te raˈi, oia atoa râ i te tiaturi ra e ora i te fenua nei. Mai te peu te uiui ra outou ua faatavaihia anei outou i te varua moˈa, e haapapuraa ïa aita outou i titau-manihini-hia no te ora i te raˈi! Eita hoi te mau Kerisetiano tera to ratou tiaturiraa e uiui noa ˈˈe ua faatavaihia anei ratou aore ra aita, ua papu râ ia ratou te reira!

Maoti to ˈna varua moˈa, ua horoa Iehova ia Aberahama, Sara, Davida e Ioane Bapetizo i te puai no te faatupu i te mau ohipa faahiahia, aita râ oia i maiti ia ratou no te ora i te raˈi (A hiˈo i te paratarafa 15-16) *

15. Eaha te haapapu ra e nehenehe te hoê e fanaˈo i te varua moˈa noa ˈtu aita o ˈna i maitihia no te ora i te raˈi?

15 I roto i te Bibilia, e rave rahi hiˈoraa o te haapapu ra ua horoa Iehova i to ˈna varua moˈa i ta ˈna mau tavini tei ore i titau-manihini-hia no te ora i te raˈi. O te arii Davida hoê o ratou. (Sam. 1, 16:13) Ua tauturu te varua moˈa ia Davida ia taa i te mau mea hohonu no nia ia Iehova e ia papai i te tahi mau tuhaa o te Bibilia. (Mar. 12:36) Noa ˈtu râ, ua faaite te aposetolo Petero “aita Davida i haere i nia i te raˈi.” (Ohi. 2:34) Te tahi atu hiˈoraa, o Ioane Bapetizo. Te parauhia ra ua “î oia i te varua moˈa.” (Luka 1:13-16) Ua parau atoa Iesu aita e taata o tei rahi aˈe ia Ioane Bapetizo, aita râ o ˈna i fanaˈo i te tiaturiraa e riro ei arii i roto i te Faatereraa arii a te Atua. (Mat. 11:10, 11) Maoti to ˈna varua moˈa, ua horoa Iehova i teie mau tavini i te puai no te faatupu i te mau ohipa faahiahia, aita râ oia i maiti ia ratou no te ora i te raˈi. Te auraa anei e ere ratou i te mea haapao maitai roa? Aita roa ˈtu! Ua faaoti noa râ Iehova i te faatia mai ia ratou i roto i te paradaiso i te fenua nei.—Ioa. 5:28, 29; Ohi. 24:15.

16. Eaha te tiaturiraa o te rahiraa o te mau tavini a te Atua i teie mahana?

16 Aita te rahiraa o te mau tavini a te Atua i teie mahana i titau-manihini-hia no te ora i te raˈi. Mai ia Aberahama, Sara, Davida, Ioane Bapetizo e te tahi atu mau tane e vahine i tahito, te tiaturi nei ratou e ora i nia i te fenua i raro aˈe i te aratairaa a te Faatereraa arii a te Atua.—Heb. 11:10.

17. Eaha te mau uiraa e pahonohia i roto i to mua ˈtu haapiiraa?

17 Te toe noa nei te tahi mau Kerisetiano faatavaihia i nia i te fenua i teie mahana, peneiaˈe te uiui ra tatou: Eaha to te feia faatavaihia manaˈo no nia ia ratou e tia ˈi? Ia rave te tahi mero o te amuiraa i te pane e te uaina i te Oroa haamanaˈoraa, mai te aha to tatou huru i nia ia ˈna e tia ˈi? E haapeapea anei tatou no te mea te maraa noa ˈtu ra te numera o te feia faatavaihia? (Apo. 12:17) E pahonohia tera mau uiraa i roto i to mua ˈtu haapiiraa.

^ Mai te Penetekose o te matahiti 33 mai â, ua horoa Iehova i te tahi mau Kerisetiano i te hoê tiaturiraa faahiahia, e riro ïa ei arii e ta ˈna Tamaiti i te raˈi. Tera râ, e nafea teie mau Kerisetiano e ite ai ua maitihia ratou no tera haamaitairaa taa ê? Eaha te tupu ia titau-manihini-hia te hoê no te ora i te raˈi? E pahonohia tera mau uiraa i roto i teie haapiiraa o tei niuhia i nia i te tahi tumu parau tei matara i roto i Te Pare Tiairaa no Tenuare 2016.

^ NO TE TAA MAITAI ATU Â: Faatavaihia i te varua moˈa: E faaohipa Iehova i to ˈna varua moˈa no te maiti i te tahi Kerisetiano no te riro ei arii e o Iesu i te raˈi. Maoti to ˈna varua moˈa, te fafau ra aore ra te horoa ra Iehova i te “haapapuraa” i tera Kerisetiano e fanaˈo oia i te hoê haamaitairaa no a muri aˈe. (Eph. 1:13, 14) Te auraa, na te varua moˈa e “haapapu” i te mau Kerisetiano faatavaihia tei te raˈi ta ratou haamaitairaa.—Roma 8:16.

^ NO TE TAA MAITAI ATU Â: Te tapao: Ia tapea te feia faatavaihia i te varua moˈa i to ratou haapao maitai, e fanaˈo ratou i te tapaoraa hopea tau taime hou ratou a pohe ai aore ra hou te haamataraa o te ati rahi.—Eph. 4:30; Apo. 7:2-4; a hiˈo i te “Uiraa a te feia taio” i roto i Te Pare Tiairaa Eperera 2016 (Farani).

^ No te taa maitai atu â eaha te auraa ia “fanau-faahou-hia” te hoê Kerisetiano, a hiˈo i te api 3-12 o Te Pare Tiairaa o te 1 no Me 2009.

HIMENE 27 Te faaiteraahia mai te mau tamaiti a te Atua

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Ua mau anei tatou i te fare tapearaa no to tatou faaroo aore ra ua tiamâ i te poro e te haapii i te taata, te tiaturi nei tatou e ora i nia i te fenua i raro aˈe i te aratairaa a te Faatereraa arii a te Atua.