Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 1

“A haere ïa e faariro i te taata . . . ei pǐpǐ na ˈu”

“A haere ïa e faariro i te taata . . . ei pǐpǐ na ˈu”

IRAVA MATAHITI 2020: “A haere ïa e faariro i te taata . . . ei pǐpǐ na ˈu ma te bapetizo ia ratou.”—MAT. 28:19.

HIMENE 79 A haapii na ia ratou ia mau papu

HAAPOTORAA *

1-2. Eaha ta te hoê melahi i parau i te mau vahine tei haere i te menema o Iesu e eaha ta te Fatu i ani ia ratou?

 I TE poipoi roa o te 16 no Nisana o te matahiti 33, ua haere te hoê pǔpǔ vahine ma te oto rahi i te menema i reira te tino o Iesu Mesia i te vaiihoraahia e piti mahana na mua ˈtu! Ua haere atu ratou e te mau raau e monoˈi noˈanoˈa ta ratou i faaineine no te tino o Iesu. I te taeraa ˈtu, aita e tino i roto i te menema! Maere ihora ratou, ua parau atu râ te hoê melahi ua faatiahia Iesu mai te pohe mai. I muri mai, ua na ô oia i teie mau vahine tei pee na i te Mesia: “Te na mua ˈtu ra oia ia outou i te haere i Galilea. I reira outou e ite ai ia ˈna.”—Mat. 28:1-7; Luka 23:56; 24:10.

2 I te faarueraa teie mau vahine i te menema, tapiri maira Iesu ia ratou e parau atura: “A haere e faaite i te parau apî i to ˈu mau taeae ia haere hoi ratou i Galilea, i reira ratou e ite ai ia ˈu.” (Mat. 28:10) E faaueraa faufaa roa ta Iesu i hinaaro e horoa i ta ˈna mau pǐpǐ. O tera haaputuputuraa te ohipa matamua ta ˈna i faanaho i muri aˈe i to ˈna tia-faahou-raa!

NO VAI TA IESU FAAUERAA E FAARIRO I TE TAATA EI PǏPǏ NA ˈNA?

I muri aˈe i to Iesu tia-faahou-raa, ua farerei oia i te mau aposetolo e te tahi atu o ta ˈna mau pǐpǐ i Galilea a faaue atu ai ia ratou ia ‘haere e faariro i te taata ei pǐpǐ’ na ˈna (A hiˈo i te paratarafa 3-4)

3-4. Eaha te haapapu ra aita Iesu i horoa i te faaueraa i roto i te Mataio 28:19, 20 i te mau aposetolo anaˈe? (A hiˈo i te hohoˈa i te api matamua.)

3 A taio i te Mataio 28:16-20. Mai ta Iesu i faanaho, ua ruru mai ta ˈna mau pǐpǐ. I reira to Iesu faaiteraa i te ohipa faufaa e titauhia i ta ˈna mau pǐpǐ ia haamata i te rave, o ta tatou atoa ïa e rave nei i teie mahana! Ua faaue hoi Iesu: “A haere ïa e faariro i te taata o te mau nunaa atoa ei pǐpǐ na ˈu . . . ma te haapii ia ratou ia haapao i te mau mea atoa ta ˈu i faaue ia outou.”

4 Ua hinaaro Iesu ia poro ta ˈna mau pǐpǐ i te taata. Ua horoa noa anei oia i tera faaueraa i na 11 aposetolo taiva ore? A feruri na o vai ta Iesu i haaputuputu i tera mouˈa i Galilea? E ere anei ua parau te melahi i te mau vahine tei haere i te menema: “[I Galilea] outou e ite ai ia ˈna.” (Mat. 28:7) E vahine atoa ïa tei putuputu atu i tera taime! E ere râ ratou anaˈe! I te tahi atu taime, ua faaite hoi te aposetolo Paulo, ua fa Iesu i mua “hau atu e 500 taeae i te hoê â vahi.”—Kor. 1, 15:6.

5. Eaha ta tatou e haapii mai na roto i ta Paulo i parau i roto i te Korinetia 1, 15:6?

5 I roto i te Korinetia 1, 15:6, ua manaˈo paha Paulo i te mahana i haaputuputu ai Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ i Galilea. No te aha tatou e parau ai mai tera? A tahi, no Galilea te rahiraa o ta Iesu mau pǐpǐ. No reira mea maitai aˈe ia haaputuputu ia ratou i te hoê mouˈa i Galilea, eiaha râ i roto i te hoê fare i Ierusalema. A piti, i muri aˈe i to ˈna tia-faahou-raa, ua farerei aˈena Iesu i ta ˈna na 11 aposetolo i roto i te hoê fare i Ierusalema. Ahani ua hinaaro Iesu o ratou anaˈe te poro e te faariro i te taata ei pǐpǐ, ua ani aˈena ˈtu ïa oia ia ratou i Ierusalema!—Luka 24:33, 36.

6. Eaha te haapapu ra no tatou atoa te faaueraa i horoahia i roto i te Mataio 28:20? Te haapaohia ra anei ta Iesu faaueraa i teie mahana?

6 Ua horoa anei Iesu i ta ˈna faaueraa e faariro i te taata ei pǐpǐ i te feia anaˈe tei pee ia ˈna i tera ra tau? E ere! I te pae hopea hoi o ta ˈna mau parau, ua na ô Iesu: “Tei pihai iho vau ia outou i te mau mahana atoa e tae noa ˈtu i te anotau hopea o te faanahoraa o te ao nei.” (Mat. 28:20) Mai ta Iesu i parau, e rave rahi â taata te faarirohia nei ei pǐpǐ na ˈna. I te mau matahiti atoa, fatata 300 000 taata te bapetizohia ei Ite no Iehova e te riro ei pǐpǐ na te Mesia!

7. Eaha ta tatou e hiˈo mai i roto i teie tumu parau e eaha te tumu?

7 E rave rahi taata tei haapii i te Bibilia e tei faaoti i te bapetizo ia ratou. Noa ˈtu mea tamau e mea au atoa na ratou e haapii i te Bibilia, aita vetahi piahi i tapae roa i te bapetizoraa. Te faatere ra anei outou i te hoê haapiiraa Bibilia? Mai te peu e e, e hinaaro outou e tauturu i te piahi Bibilia ia faaohipa i ta ˈna e haapii ra a riro atu ai oia ei pǐpǐ na te Mesia. I roto i teie tumu parau, e hiˈo mai tatou e nafea ia haaputapû i te aau o te taata ta tatou e haapii ra e e nafea ia tauturu ia ˈna ia riro ei taata feruriraa paari i te pae varua. Eaha te tumu e hiˈopoa ˈi tatou i na tuhaa e piti? I te tahi taime, e titauhia ia faaea i te hoê haapiiraa Bibilia.

A TAUTURU I TE PIAHI IA HERE IA IEHOVA

8. No te aha e ere i te mea ohie ia haaputapû i te aau o te piahi Bibilia?

8 Te hinaaro ra Iehova ia tavini te taata ia ˈna no to ratou here ia ˈna. No reira, mea faufaa ia tauturu tatou i te piahi ia taa mea tâuˈa roa e mea here na Iehova ia ˈna. Ia taa i te piahi o Iehova “te metua o te mau otare, e te haava o te mau ivi.” (Sal. 68:5) Ia putapû te aau o te piahi i to te Atua here, e haamata oia i te here atoa ia Iehova. E ere paha mea ohie no vetahi ia farii e Metua î i te here o Iehova no te mea aita to ratou iho metua i faaite atu i te here. (Tim. 2, 3:1, 3) A faatere ai i te haapiiraa Bibilia, a haafaufaa i to Iehova mau huru maitatai. A tauturu i te piahi ia taa te hinaaro ra to tatou Atua î i te here ia fanaˈo ratou i te ora mure ore e ua ineine oia i te tauturu atu ia naea ia ratou tera fa. Eaha ˈtu â ta tatou e nehenehe e rave no te haaputapû i te aau o te piahi?

9-10. Eaha na buka e titauhia ia faaohipa no te faatere i te haapiiraa Bibilia e eaha te tumu?

9 A faaohipa i te buka “Eaha ta te Bibilia e haapii mai?” e te buka “Rave noa i te mau mea e here mai ai te Atua.” Ua faaineinehia na buka e piti no te tauturu ia tatou ia haaputapû i te aau o te piahi Bibilia. I roto i te pene 1 o te buka Haapii mai, e pahonohia to muri nei mau uiraa: Te tâuˈa mai ra anei te Atua ia tatou? Eaha to te Atua huru ia mauiui te taata? E nehenehe anei oe e riro ei hoa no Iehova? Area i roto i te buka Here mai te Atua, e tauturuhia ïa te piahi ia haapao i te mau faaueraa Bibilia i roto i to ˈna oraraa ia piri atu â oia ia Iehova. Noa ˈtu ua faaineine aˈena outou i ta outou buka, e titauhia ia na reira â no te mau haapiiraa Bibilia atoa, e hinaaro ê hoi to tera e tera piahi.

10 E nafea tatou ia anaanatae te piahi i te hoê tumu parau o te hiˈopoahia i roto i te tahi atu papai aita i roto i ta tatou Mauhaa no te taviniraa? A faaitoito ia ˈna ia taio i te reira i te tahi atu taime. E nehenehe ïa orua e tamau i te haapii i te Bibilia maoti hoê o na buka faataahia no te mau haapiiraa Bibilia.

A haamata i te haapiiraa Bibilia na roto i te pure (A hiˈo i te paratarafa 11)

11. Afea tatou e haamata ˈi i te faaoti i te pure i roto i te hoê haapiiraa Bibilia? E nafea tatou ia paraparau i te piahi no nia i te faufaaraa o te pure?

11 A haamata i te haapiiraa Bibilia na roto i te pure. Mea maitai aˈe ia haamata e ia faaoti i te haapiiraa Bibilia na roto i te pure. Peneiaˈe, e titauhia ia paraparau no nia i te reira i te mau taime matamua e haamata ˈi tatou i te haapiiraa. Na tatou e tauturu i te piahi ia taa maoti noa te varua moˈa e papu ai ia tatou te Parau a te Atua. Ua haamata vetahi i te paraparau no nia i te pure ma te taio i te Iakobo 1:5 o te na ô ra: “Ia ere noa ˈtu hoê o outou i te paari, ia tamau noa ïa oia i te ani atu i te Atua.” I muri iho, e ani ratou i te piahi, “E nafea tatou ia ani i te paari i te Atua?” E pahono mai iho â ïa te piahi mea na roto i te pure.

12. E nafea outou ia faaohipa i te Salamo 139:2-4 no te faaitoito i te piahi ia pure ia Iehova ma te taiâ ore?

12 A haapii i te piahi e nafea ia pure. Ua ite Iehova i to tatou mau manaˈo hohonu atoa. A faataa râ i te piahi te hinaaro ra Iehova e faaroo i ta ˈna mau pure haavare ore. Ia papu i te piahi e nehenehe mau oia e haamahora i to ˈna aau i te Atua. Te auraa i roto i ta ˈna pure, e faaite oia i te mau mea ta ˈna e taiâ ra i te faaite i te taata. (A taio i te Salamo 139:2-4.) A faaitoito atoa i te piahi ia ani i te tauturu a te Atua no te taui i to ˈna huru feruriraa e no te haapae i te mau peu iino. Peneiaˈe, mea au roa na te piahi e faatupu i te hoê oroa ta te Atua e ore e au. Na roto i ta ˈna haapiiraa, ua ite oia mea ino te reira. Tera râ, mea au roa na ˈna te tahi mau ohipa e ravehia i tera oroa. A faaitoito ia ˈna ia pure ma te parau roa ˈtu ia Iehova no te aha o ˈna e au ai i tera oroa, oia atoa ia ani i ta ˈna tauturu no te hinaaro noa i te mau mea ta te Atua e au ra.—Sal. 97:10.

A titau-manihini i te piahi ia haere mai i te putuputuraa (A hiˈo i te paratarafa 13)

13. (a) No te aha mea faufaa ia titau manihini oioi i te piahi i te mau putuputuraa? (b) E nafea tatou ia ore te piahi ia taiâ i te mau putuputuraa?

13 A titau manihini oioi i te piahi ia haere mai i te putuputuraa. E nehenehe te mau mea ta te piahi e faaroo e e ite i te putuputuraa e haaputapû i to ˈna aau a hinaaro atu ai oia e tavini ia Iehova. A haamataitai ia ˈna i te video Eaha te ravehia i te hoê Piha a te Basileia? e a ani atu ia apee mai ia outou. Ia titauhia, a tii roa ˈtu ia ˈna. Mea maitai atoa ia apiti atu e rave rau taata poro i te taime e faatere ai outou i ta ˈna haapiiraa Bibilia. Ia tae mai oia i te putuputuraa, eita oia e taiâ, mea rahi hoi te mero o te amuiraa ta ˈna i matau.

A TAUTURU I TE PIAHI IA RIRO EI TAATA FERURIRAA PAARI I TE PAE VARUA

14. Eaha te nehenehe e tauturu i te piahi ia riro ei taata feruriraa paari i te pae varua?

14 Ta tatou fa, e tauturu ïa i te piahi ia riro ei taata feruriraa paari i te pae varua. (Eph. 4:13) Hou te hoê taata e farii ai i te haapiiraa Bibilia, ua feruri aˈenei paha oia e nafea te reira e haamaitai ai i to ˈna oraraa. Tera râ, a rahi noa mai ai to ˈna here ia Iehova, e haamata oia i te feruri i ta ˈna e nehenehe e rave no te tauturu ia vetahi ê, i te mau mero atoa paha o te amuiraa. (Mat. 22:37-39) I te taime tano, eiaha e taiâ i te faahiti e fanaˈoraa taa ê ia horoa i te moni no te turu i te ohipa a te Faatereraa arii.

A haapii i te piahi i te titauhia ia rave ia tupu noa ˈtu te fifi (A hiˈo i te paratarafa 15)

15. E nafea tatou ia tauturu i te piahi ia faaafaro i to ˈna mau fifi?

15 A haapii i te piahi eaha te titauhia ia rave ia tupu noa ˈtu te fifi. A feruri na ua riro mai te piahi ei taata poro bapetizo-ore-hia. Haere mai nei oia e faaite ua inoino oia i te tahi taeae aore ra tuahine o te amuiraa. Ma te paetahi ore, a faataa ˈtu i ta te mau Papai e titau ra ia ˈna ia rave. E nehenehe oia e faaore i te hara a haamoˈe atu ai i tei tupu. Ia ore, e titauhia ia paraparau oia i te taeae ma te mǎrû e te here no te ‘faahoˈi ia ˈna i nia i te eˈa maitai.’ (A hiˈo atoa i te Mataio 18:15.) A tauturu i te piahi ia faaineine i ta ˈna e parau i tera taime. No te tauturu ia ˈna ia faaafaro i tera e tera fifi, a faaite atu e nafea ia faaohipa i te JW Library®, te buka Maimiraa Bibilia no te mau Ite no Iehova e te reni natirara jw.org®. Ia faaineine tatou ia ˈna hou te bapetizoraa, mea ohie aˈe no ˈna ia riro ei taata faatupu i te hau i roto i te amuiraa.

16. Eaha te faufaaraa ia ani i te tahi atu taata poro ia apiti i roto i te hoê haapiiraa Bibilia?

16 A ani i te tahi atu mau taeae e tuahine o te amuiraa, oia atoa i te tiaau haaati, ia apiti i te haapiiraa Bibilia. Eaha te faufaaraa ia na reira? Eita te piahi e matau noa i te mau mero o te amuiraa, e fanaˈo atoa râ oia i ta ratou tauturu. A feruri na ua tamata te piahi i te faaea i te puhipuhi i te avaava e rave rahi taime, aita râ i manuïa. No te aha e ore ai e ani i te hoê taeae aore ra tuahine tei puhipuhi na i te avaava na mua ˈˈe ia apiti atu i tera haapiiraa Bibilia? E horoa ˈtu paha oia i te tahi mau manaˈo o te tauturu i te piahi. Mai te peu e taiâ outou i te faatere i te haapiiraa Bibilia i mua i te hoê taeae aore ra tuahine, no te aha e ore ai e ani ia ˈna ia faatere i te haapiiraa i tera mahana? Noa ˈtu eaha te tupuraa, a imi i te tauturu a te tahi atu mau taata poro, e faufaa rahi ta ratou e nehenehe e horoa i ta outou piahi! Hoê â fa ta tatou paatoa, e tauturu ïa i te piahi ia riro ei taata feruriraa paari i te pae varua!

E NAFEA IA ITE E TITAUHIA IA FAAEA I TE HOÊ HAAPIIRAA BIBILIA?

17-18. Hou a faaea ˈi i te hoê haapiiraa Bibilia, eaha te titauhia ia outou ia feruri?

17 Ia ore te piahi e rave i te tauiraa i roto i to ˈna oraraa, e titauhia ia ui ia tatou iho, ‘E titauhia anei ia faaea i ta ˈna haapiiraa Bibilia?’ Hou a rave ai i te faaotiraa, a feruri i te tupuraa o te piahi. Eita iho â vetahi e faaohipa oioi i te mau faaueraa Bibilia. Mea tano râ ia uiui, ‘Ia au i to ˈna tupuraa, ua haere anei ta ˈu piahi i mua? Ua haamata anei oia i te “haapao” i te mau mea ta ˈna e haapii ra?’ (Mat. 28:20) E titauhia paha te taime maoro atu â ia riro te piahi ei pǐpǐ na te Mesia, e itehia râ te tauiraa i roto i to ˈna oraraa.

18 E nafea tatou ia ore te piahi e haafaufaa i ta ˈna haapiiraa? A feruri na ua hope te buka Haapii mai, e peneiaˈe ua haamata atoa i te buka Here mai te Atua. Aita râ te piahi i tae mai i te hoê noa ˈˈe putuputuraa e tae noa ˈtu i te Oroa haamanaˈoraa! Pinepine oia i te ore e rave i ta ˈna haapiiraa no te mau tumu haihai. Aita anei outou e manaˈo ra e titauhia ia paraparau ma te haavare ore i te piahi? *

19. Eaha te nehenehe e parau i te hoê piahi o te ore e haafaufaa ra i ta ˈna haapiiraa Bibilia e eaha te titauhia ia feruri?

19 E nehenehe paha outou e ani i te piahi: “I to oe manaˈo, eaha te fifi rahi roa ˈˈe e tapea ra ia oe ia riro ei Ite no Iehova?” E pahono mai paha oia: “Mea au roa na ˈu te haapiiraa, eita râ vau e hinaaro e riro mai ei Ite no Iehova!” Mai te peu mea maoro rii oia i te haapiiraa i te Bibilia e tera aˈe ta ˈna pahonoraa, aita anei outou e manaˈo ra e mea maitai aˈe ia faaea i ta ˈna haapiiraa? Ia pahono mai râ te piahi, te taiâ ra oia i te poro i tera e tera fare, mea taa ê roa ïa! I tera taime, ua ite ïa outou eaha te titauhia ia rave no te tauturu ia ˈna.

Eiaha e haamâuˈa i te taime no te hoê taata o te ore e haafaufaa ra i ta ˈna haapiiraa Bibilia (A hiˈo i te paratarafa 20)

20. Ma te feruri i te Ohipa 13:48, e nafea tatou e ite ai e titauhia ia faaea i te hoê haapiiraa Bibilia?

20 Mea peapea ia parau e au vetahi piahi i te mau Iseraela i te tau o Ezekiela. Ua parau Iehova ia Ezekiela: “E inaha, ua riro oe mai te pehe hinaaro-rahi-hia no ratou ra, e mai te taata reo maitai ra, mai te mea i faaoto-atoa-hia ra: te faaroo ra hoi ratou i to reo, e ore râ ratou e rave.” (Ezk. 33:32) E ere iho â i te mea ohie ia parau i te piahi e faaea tatou i ta ˈna haapiiraa. Tera râ, “ua poto te taime”! (Kor. 1, 7:29) Eiaha ïa e haamâuˈa i te taime e toe nei, e imi anaˈe râ i “te taata aau farii i te ora mure ore.”—A taio i te Ohipa 13:48.

I roto i te tuhaa fenua, te vai ra te tahi atu mau taata tei ani i te tauturu i te Atua na roto i te pure (A hiˈo i te paratarafa 20)

21. Eaha te irava o te matahiti 2020 e no te aha ua tano maitai te reira?

21 I te roaraa o te matahiti 2020, e haamanaˈo mai te irava matahiti i te faufaaraa ia aravihi atu â tatou i te faariro i te taata ei pǐpǐ na te Mesia. Te faaite ra te irava matahiti i te mau parau ta Iesu i faahiti i te haaputuputuraa faufaa roa ta ˈna i faatupu i te hoê mouˈa i Galilea: “A haere ïa e faariro i te taata . . . ei pǐpǐ na ˈu ma te bapetizo ia ratou.”Mat. 28:19.

E tutava anaˈe ia aravihi atu â tatou i te faariro i te taata ei pǐpǐ na te Mesia e i te tauturu i te piahi Bibilia ia bapetizo ia ˈna (A hiˈo i te paratarafa 21)

HIMENE 70 Imi i te feia e au te parau mau

^ Te faaitoito mai ra te irava matahiti 2020 ia “faariro i te taata” ei pǐpǐ na te Mesia. Ua horoahia tera faaueraa i te mau tavini atoa a Iehova. E nafea ïa ia haaputapû i te aau e ia faariro i te feia ta tatou e haapii ra i te Bibilia ei pǐpǐ na te Mesia? E faaite mai teie tumu parau haapiiraa e nafea ia tauturu i te mau piahi Bibilia ia riro ei hoa piri no Iehova. E hiˈopoa atoa mai tatou i teihea taime e titauhia ia faaea i te hoê haapiiraa Bibilia.

^ A mataitai i te video Faaea i te hoê haapiiraa Bibilia i nia i te JW Haapurororaa teata.